Rate ale TVA
[modifică] Ţări din afara UE
Ţară | valoare | |
Standard | Redus | |
21% | 10.5% sau 0% | |
10% | ||
 | 5% sau 13%1 | 0% |
17% | 6% sau 3% | |
22% | 0% | |
6% | 12% sau 0% | |
11% | ||
24.5% | 14% | |
12.5% | 4%, 1%, sau 0% | |
10% | fară taxă de reducere posibil o taxă de 50% pentru produsele de lux | |
16.5% | ||
5% | ||
5% | ||
15% | 0% | |
12.5% | ||
25% | 11% sau 7% | |
10% | ||
18% | 10% sau 0% | |
18% | 8% sau 0% | |
5% | ||
14% | 7% sau 4% | |
10% | ||
20% | 8%, 5% sau 0% | |
7.6% | 3.6% sau 2.4% | |
18% | 8% sau 1% | |
20% | 0% | |
16% | 8% | |
[modifică] Ţări din UE
Ţară | Valoare | |
Standard | Redus | |
20% | 12% sau 10% | |
21% | 12% sau 6% | |
20% | ||
15% | 5% | |
19% | 9% | |
25% | ||
18% | 5% | |
22% | 17% sau 8% | |
19.6% | 5.5% sau 2.1% | |
16%, iar de la 1.01.2007 19% | 7% | |
19% | 8% sau 4% (redus de la 30% la 13%, 6% la 3% pentru insule) | |
25% | 15% sau 5% | |
21% | 13.5% sau 4.8% | |
20% | 10%, 6% sau 4% | |
21% | 5% | |
21% | 9% sau 5% | |
15% | 12%, 9%, 6%, sau 3% | |
18% | 5% | |
19% | 6% | |
21% | 12% sau 5% | |
22% | 7% sau 3% | |
19% | 9% sau 5% | |
19% | ||
20% | 8.5% | |
16% | 7% sau 4% | |
25% | 12% sau 6% | |
17.5% | 5% | |
Statele Unite ale Americii ca federaţie
Statele Unite ale Americii este un stat federal. Fiecare stat deţine suveranitate legală, are propriul parlament (în general numit adunare - assembly), adesea bicameral, guvernator ales prin vot direct de populaţia statului, guvern condus de acesta şi sistem juridic propriu, inclusiv curte supremă de justiţie.Foarte multe responsabilităţi (de exemplu, poliţia, justiţia civilă şi criminală, educaţia), care, în alte ţări, sunt prerogativa autorităţilor centrale, în SUA sunt de prerogativa statelor. Fiecare stat are şi sistem fiscal propriu. Impozitul pe venit plătit de fiecare american este de două tipuri, federal şi de stat. Unele state aleg să nu perceapă impozit pe venit, preferând să aducă la buget bani din impozitul pe vânzări (sales tax). În SUA nu există TVA. Totuşi, veniturile bugetelor statelor sunt adesea insuficiente şi autorităţile federale alocă statelor sume pentru anumite destinaţii. Alocarea acestora este adesea condiţionată de îndeplinirea anumitor condiţii, în acest fel autorităţile federale asigurându-se, indirect, că statele urmează în acele domenii politica pe care o vrea guvernul federal. Sunt şi cazuri când unele state refuză aceste alocări şi îşi menţin o politică economico-socială independentă. Statele adesea pendulează între a duce o politică proprie şi a primi suplimentar fonduri federale.
Sursa: WIKIPEDIA
NOTA MEA:
PROPUN TVA=0, CEL PUŢIN PENTRU PRODUSELE ALIMENTARE DE BAZĂ, CĂRŢI ŞI PRESĂ ŞI CEL MULT PENTRU TOATE PRODUSELE ŞI SERVICIILE... PROPUN O NOUĂ STRATEGIE de uşurare FISCALĂ A ROMÂNIEI: în definitiv TVA este suportat TOT numai de consumatori. Cu TVA=0 va creşte cuantumul impozitului pe profit sau pe vînzări. Cu TVA=24% - va creşte recesiunea, inflaţia şi producţia nevîndută, conducînd la şomaj şi sărăcie.
Agenţii economici scutiţi de TVA (TVA=0) vor fi obligaţi, în schimb, prin lege, la plata la timp a celorlalte taxe ţi impozite; în caz contrar vor plăti TVA=24...50%, pînă se achită de sarcini. Este logic să vrea să-şi vîndă lejer marfa, la preţuri mai mici, convenabile. Numai dacă nu se înţeleg la preţ, federativ, cum se întîmplă adeseori, şi cu aportul corupţilor de la stat... Statul este interesat să-şi strîngă repede taxele şi impozitele. Consumatorul este cel mai interesat, va cumpăra fără o greutate în plus, numită TVA...
ing. Savin BADEA
PROPUN TVA=0, CEL PUŢIN PENTRU PRODUSELE ALIMENTARE DE BAZĂ, CĂRŢI ŞI PRESĂ ŞI CEL MULT PENTRU TOATE PRODUSELE ŞI SERVICIILE... PROPUN O NOUĂ STRATEGIE de uşurare FISCALĂ A ROMÂNIEI: în definitiv TVA este suportat TOT numai de consumatori. Cu TVA=0 va creşte cuantumul impozitului pe profit sau pe vînzări. Cu TVA=24% - va creşte recesiunea, inflaţia şi producţia nevîndută, conducînd la şomaj şi sărăcie.
Agenţii economici scutiţi de TVA (TVA=0) vor fi obligaţi, în schimb, prin lege, la plata la timp a celorlalte taxe ţi impozite; în caz contrar vor plăti TVA=24...50%, pînă se achită de sarcini. Este logic să vrea să-şi vîndă lejer marfa, la preţuri mai mici, convenabile. Numai dacă nu se înţeleg la preţ, federativ, cum se întîmplă adeseori, şi cu aportul corupţilor de la stat... Statul este interesat să-şi strîngă repede taxele şi impozitele. Consumatorul este cel mai interesat, va cumpăra fără o greutate în plus, numită TVA...
ing. Savin BADEA
PS: AR fi necesară şi publicarea obligatorie a structurii de preţ (prin transparenţă), să nu se facă înţelegeri de preţ subterane, monopliste, aşa cum ne sînt necunoscute cele practicate la gaze, curent electric etc., pe care nici azi nu le cunoaşte opinia publică. În socialism, la aceste produse preţurile erau extrem de mici.
Să explic şi mai băbeşte: să zicem că facem o experienţă fiscală, aplicînd TVA, diferenţiat, de la 0% la 50%, de la pîine la obiecte de lux. În cazul pîinii, cel mai fericit va fi cumpărătorul care nu va mai plăti un un codru de pîine pe TVA, adică pîinea de 1 leu îl va costa doar 80 de bani. Al doilea fericit va fi producătorul-patron, cel care va vinde mai mult, numai dacă şi-a plătit impozitul la timp. Al treilea fericit va fi statul, noi toţi, care va primi mai mult impozit, proporţional cu vînzarea, şi mai rapidă va fi colectarea acestuia la bugetul de stat. Cei cu TVA de 50%… , VICEVERSA, vai de mama lor!, cumpărător, producător şi stat (mai ales statul, cel lacom). De ce SUA , statul cu cea mai cea economie (comerţ etc.) nu se “joacă” cu TVA?…
În priviţa impozitului, la TVA=0, ar fi bine ca impozitatul să aibe una din 3 opţiuni: impozitul pe profit, impozitul pe vînzări şi un melanj convenabil celor 3: cumpărător, producător, stat. Eu sînt pentru impozit şi cu cotă fixă şi cu cotă progresivă, de la caz la caz, în funcţie de produse şi servicii, în aşa fel încît să fie fericiţi toţi 3: şi săracul şi bogatul şi statul. Trebuie impozitată, evident, şi bogăţia (averea), atît numai cît să nu se ia 7 piei de pe bogat, dar suficient, cît să salvăm din sărăcie pe semenii noştri defavorizaţi de soartă (asanarea sărăciei). Este necesar să nu amputăm prea mult bogăţia şi nici lăcomia, doar între limite raţionale, aşa încît să crească, mai ales calitatea vieţii, să avem o ţară cu toţi oamenii bogaţi.
Convingeţi-vă:
Mediul de afaceri prin labirintul cresterii TVA: Ce solutii au managerii
Perspectivele sunt sumbre, iar solutiile din ce in cei mai putine. “Ne uitam unii la altii si nu stim ce sa facem. E ceata totala”, spun oamenii de afaceri consultati de Wall-Street. Majorarea TVA pana la 24% este o greseala capitala pentru Guvernul actual, chiar si cei mai creativi antreprenori gasindu-se intr-un labirint aparent fara iesire.
Jean Valvis, antreprenorul elvetian de origine greaca, care a vandut in 2008 producatorul de lactate LaDorna catre grupul francez Lactalis, intr-o tranzactie estimata la 100 mil. euro, pregateste lansarea a doua noi afaceri – vinurile Domeniile Samburesti si apa minerala Aqua Carpatica. Desi spune ca nu va simti imediat efectele majorarii TVA pana la 24%, nu poate sa isi ascunda ingrijorarea fata de scaderea mai accentuata a consumului ca urmare a acestei decizii.
“Peste problemele tipice cu care ne confruntam zi de zi – birocratia, coruptia, slabiciunile sistemului bancar – se adauga scaderea consumului si inflatia, iar contextul economic actual devine un labirint si pentru cel mai creativ antreprenor”, afirma Jean Valvis (foto).
Acesta declara ca incearca sa fie independent de conditiile interne ale pietei, fiind unul dintre cei care crede “in perspectiva exporturilor”. Intr-un interviu acordat Wall-Street Jean Valvis declara ca Aqua Carpatica va fi primul brand de apa de lux exportat din Romania spre pietele internationale, una dintre tinte fiind SUA.
“Astept cu mare interes sa vad cine va rezolva nodul gordian al economiei romanesti”, adauga Valvis facand referire la legenda lui Gordius.
La randul sau, Ioan Niculae, proprietarul InterAgro, declara ca decizia Guvernului de majorare a TVA este o greseala capitala, care va avea un efect dezastruos asupra economiei.
“Trebuiau sa vina cu un plan de masuri anticriza, de relansarea a economiei. Trebuiau sa continue reducerea numarului de angajati din structura bugetara. Erau multe alte solutii, nu era nevoie sa se ajunga aici. Este o mare greseala, iar primele efecte le vom vedea in luna octombrie”, afirma Niculae.
Cu afaceri de aproximativ 700 mil. euro, grupul InterAgro nu va fi foarte afectat de marirea taxelor, spune Ioan Niculae, argumentand ca aproximativ 80% din veniturile companiei provin din activitatile de export.
Si Shachar Shaine, presedintele United Romanian Breweries Bereprod (URBB), producatorul Tuborg, considera ca majorarea taxelor reprezinta o “masura usoara, insa nu si cea mai buna”, care va avea ca efecte imediate scadera consumului, a colectarii TVA, respectiv amplificarii pietei negre.
“Mai asteptam pana la finalul acestei veri pentru a vedea ce se intampla, dupa care fiecare companie va trebui sa ia masurile necesare”, declara Shaine.
“Ne uitam unii la altii si nu stim ce sa facem. Suntem bulversati. Teoretic aceasta masura se aplica de la 1 iulie, practic mai vedem. Pana nu va fi publicata in Monitorul Oficial nu pot sa pun baze pe declaratia unuia sau altuia. Asa s-a intamplat si cu decizia de scadere a pensiilor, care s-a schimbat peste noapte”, completeaza si Vasile Armenean, proprietarul Betty Ice.
O problema majora de care se loveste producatorul de inghetata din Suceava este refiscalizarea caselor de marcat. “Avem peste 10 milioane de case de marcat, cine ni le refiscalizeaza in 2-3 zile? Nu stim cum sa reactionam. Nici nu mai consumam energia sa dam telefoane pentru lucruri care nu sunt concrete”, afirma Armenean.
Pe de alta parte, Sorin Minea (foto), presedintele producatorului Angst si a Romalimenta, sustine ca decizia Guvernului se bazeaza pe presiunea din piata. “Daca noi vom da faliment si ei (Guvernul n.red.) dau faliment. Visul Guvernului ca noi vom scadea profitul este cel putin amuzant, in conditiile in care majoritatea producatorilor din industria carnii nu au profit, se lupta sa supravietuiasca”, explica Minea.In plus, industria alimentara depinde de evolutia monedei europene, care influenteaza la randul sau costurile cu materia prima.
“Cei care sunt acum la conducere habar nu au cum functioneaza industria alimentara. Ea lucreaza din rulaj, cu profituri mici, cuprinse intre 0,1% si 4-5%, cu exceptia jucatorilor din segmentul bauturilor. De ce nu s-a bagat nicio multinationala pe piata carnii? Pentru ca profiturile nu sunt uriase”, considera Sorin Minea.
Presedintele Angst spune ca nu va apela la schimbari ale retetelor produselor, va astepta sa vada evolutia pietei, va discuta cu furnizorii, si in functie de evolutia monedei europene va recalcula preturile produselor.
In schimb, Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV), nu crede ca vom asista la o marire a preturilor. “Cine creste preturile este sinucigas in serie. Producatorii vor incerca sa scada marja de profit pentru a nu mari preturile”, declara Gheorghe.
Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA), afirma ca primul efect al majorarii TVA va fi cresterea preturilor, initial cu 5%, iar in 30-40 de zile cu 8-10%.
“Din punctul meu de vedere clar vom avea o crestere a preturilor de 5%. Dupa 30-45 de zile fiecare societate isi va analiza situatia si ma astept ca preturile sa sara cu 8-10% si asta deoarece costurile vor fi influentate de cresterea tarifelor la energie electrica, transport, chirie. Ele vin in cascada”, spune Frumosu.
Scaderea puterii de cumparare coroborata cu majorarea preturilor reprezinta cele mai “nefaste masuri” si vor duce implicit la contractarea vanzarilor.
“S-ar putea sa asistam in aproximativ 6 luni la inchiderea multor societati mici si mijlocii, ceea ce va conduce la somaj in crestere”, crede Dragos Frumosu.
De asemenea, consumatorii se vor indrepta spre produse mai ieftine, pe masura ce supermarketurile vor apela la o politica de import.
“Produsele importate vor avea preturi mai mici, consumatorii le vor prefera in detrimentul marcilor locale si astfel statul va pierde”, completeaza Frumosu.
In opinia Gildei Lazar (foto), director Corporate Affairs&Communications in cadrul JTI Romania, cresterea TVA va avea un efect de domino.
“In prima instanta se va reflecta in majorari de preturi. Dupa cum se stie, orice crestere de pret are drept consecinta directa cresterea inflatiei. Aceasta, la randul ei, va duce la scaderea puterii de cumparare a populatiei si implicit a consumului, tinand cont ca in aceasta perioada salariile nu cresc, ci dimpotriva. Anul trecut, Romania se afla pe penultimul loc in UE dupa valoarea puterii de cumparare (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat la paritatea puterii de cumparare standard - PPS se situa la 45% din media Uniunii Europene, potrivit Eurostat). Iar fara consum nu putem vorbi nici despre trecerea pe plus a economiei”, explica Lazar.De asemenea, o inflatie in crestere antreneaza dupa sine deprecierea leului. Fara ca masura sa-si fi aratat efectele, cursul leu euro a atins ieri un prag de 4,3257, din cauza perceptiei de instabilitate economica pe care o au in momentul de fata pietele financiare fata de Romania.
In plus, intotdeauna, maririle de taxe stimuleaza piata neagra populatia orientandu-se catre produse ilicite, mai ieftine. “Asadar, autoritatile vor trebui sa sporeasca eforturile de combatere a economiei subterane, iar aici ma refer inclusiv la contrabanda cu tigarete, care va primi un nou impuls”, declara Gilda Lazar.
Ca producatori si comercianti de tigarete, JTI Romania este dublu afectat de majorarea TVA-ului.
“In ultimii cinci ani, in industria tutunului nu am mai avut majorari de preturi reale. Niciun alt produs nu e incarcat de atatea taxe: intre 80 si 88% din pretul unui pachet inseamna accize si TVA. Din 10 lei, cat e azi un pachet de tigarete din segmentul Premium, 8 lei inseamna taxe. Restul, de sub 2 lei inseamna materii prime, hartie, filtre, pachete, costuri de productie, marja de distributie, salarii etc. Materiile prime sunt platite la randul lor in euro, care dupa cum se vede e in crestere. Alte elemente care trebuie avute in vedere pentru evolutia viitoare a preturilor sunt inflatia, costurile, modificarile de pachete”, spune Lazar.
Totodata, o consecinta imediata a scaderii puterii de cumparare coroborata cu eventuale mariri de preturi va fi orientarea fumatorilor catre produse de contrabanda, disponibile la preturi mult mai mici.
“Directiva Uniunii Europene 2010/2012/EU, Articol 2A, lasa posibilitatea statelor membre ca in cazul majorarii nivelul taxei pe valoarea adaugata pentru tigarete, atunci sa se poate reduce acciza globala pana la o valoare care, exprimata ca procent din pretul mediu ponderat de vanzare cu amanuntul, sa fie egala cu majorarea nivelului taxei pe valoarea adaugata. Speram ca Ministerul de Finante va aplica aceasta prevedere astfel incat in ceea ce priveste tigaretele, incidenta taxelor totale sa ramana neschimbata”, completeaza Andrei Vasilescu, director Corporate Affairs Romania&Bulgaria Philip Morris.
Citeste si alte reactii ale managerilor consultati de Wall-Street din constructii, retail, industria de software, farma, imobiliare si telecom.
Sursa anexei: Wall-Street
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu