ROMÂNIA - REGATUL-REPUBLICĂ ŞI REPUBLICA-REGAT. DEZVOLTAREA PROGRAMULUI PREZIDENŢIAL. MINISTERUL IDEOLOGIC

 

ROMÂNIA are o tradiţie Monarhică aproape milenară, prin Voievozii şi Domnitorii celor trei Principate Române, prin Cuza-Vodă şi prin cei patru regi, Carol I, Ferdinand, Carol II şi Mihai. Mai are şi o tradiţie Prezidenţială prin, cel puţin, Dej, Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu şi Băsescu - o tradiţie de 45+25=70 de ani, şi vrem, nu vrem, este intrată în uz. 
Nu-i decît un moft să spui că Regatul şi Republica nu pot coexista şi c-ar fi antagoniste: un Rege şi un Preşedinte, dacă sunt Mari Personalităţi, Făuritori de Istorie, tot aia e!
Preşedintele Virtual şi-ar dori un Rege, un Monarh, ca un centru de control şi comandă, onorific, care, împreună cu un Consiliu de Stat (numit de Rege, mai exact, Consiliul de Coroană) şi un CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Tării, prin Lege, cu Preşedintele... Preşedinte), la nevoie, să supervizeze activitatea Preşedintelui României, a Guvernului României şi a Parlamentului României, cele 3 puteri executive şi legiuitoare, să rezolve cu înţelepciune şi demnitate unele dintre problemele delicate care apar între cele trei puteri de bază, azi rezolvate partinic, cum s-a mai văzut de la o poştă, de către Curtea Constituţională.
În conducerea Statului, Regele ("Preşedintele" Onorific) şi Preşedintele ("Regele" Executiv) pot să conlucreze ca şi cei doi Căpitani Regenţi din San Marino, fără să se faulteze reciproc. Fiecare va tempera excesele de putere ale celuilalt. EXEMPLU: Regele ar reprezenta direct relaţiile României cu Regalităţile euro-asiatice etc. Periada precedentă a fost benefică pentru înţelegerea realităţilor din România. Prerogativele Regale vor fi aceleaşi ca şi cele din trecut, cu adaptări la modernitatea actuală, fără să stînjenească Activitatea unui Preşedinte executiv, dinamic, de tipul celui din SUA sau Rusia. Nici Preşedintele nu trebuie să stînjenească Activitatea de Onoare a Regelui.
Astfel modificată Constituţia, cele trei puteri în stat rămîn aceleaşi, cu deosebire că Preşedintele va fi dublat de un Rege (uneori şi doi, şi ştiu eu de ce şi nu vă spui) şi viceversa, cu stabilirea precisă, prin Lege, a fişei de post a fiecăruia. De exemplu, baterea de monedă naţională sau monedă specială (comemorativă, jubiliară, festivă etc.)  se va putea face de comun acord sau altenativ, cu avizul BNR. Învestitura Guvernului, a unui nou Ministru, se poate face, de exemplu, în prezenţa celor DOI, sau, de comun acord, în cazuri deosebite, în prezenţa celui disponibil.
Alăturarea Regelui în Politica Românească la Vîrf, ar crea un mediu benefic tuturor şi, mai ales, în strinătate, ar fi o dovadă de unitate şi înţelepciune. În anumite situaţii, Regele poate delega un membru din Familia Regală, iar Preşedintele, in lipsă, poate delega pe Şeful Senatului sau al Guvernului. De comun acord, se pot suplini reciproc, unul în problemele celuilalt. De comun acord.
Regele a fost întotdeauna deasupra Partidelor, dar Preşedintele, nu prea, dat fiind faptul că Preşedintele a provenit dintr-un partid şi este de rîsul curcilor să-i impui să se ferească ca dracul de tămîie de Partidul care l-a susţinut. Este hilar şi inuman. Regele îl mai poate trage discret de mînecă (pe Preşedinte) şi în cazul în care este prea susţinut de UE şi SUA, pînă la diluare, devenind din Preşedinte plin doar obedientul Guvernator al Republicii 51.
Cel care dă o lovitură de stat celuilalt, dovedită, îşi pierde funcţia, pe un mandat întreg, ia cartonaş galben (de avertizare)  sau roşu ( de AUT!) din partea Parlamentului, a Consiliului de Stat  şi CSAT - cîte un vot fiecare. Şi în caz de divergenţe acute între cei DOI, dacă divergenţa nu duce la Tribunal.
Există şi o altă problemă, extrem de fină: dacă amîndoi, ÎMPREUNĂ, dau o singură lovitură de stat, îndrăgostindu-se reciproc... - în viitor - să presupunem că un Rege, tînăr şi frumos, gen ROMEO, este delegat de către Regele Mihai, se îndrăgosteşte de o Preşedintă, tînără şi frumoasă, gen JULIETA... ???
Problema se rezolvă - preventiv - prin două referendumuri naţionale - cele pentru modificarea simultană a Constituţiei României şi a Statutului Casei Regale a României. 
În favoarea celor doi. 
VA FI O NUNTĂ CA-N POVEŞTI, ÎN PATRIA COMUNĂ, NUMITĂ ROMÂNIA, CEA MAI FRUMOASĂ ŞI CEA MAI ÎNŢELEAPTĂ DINTRE TĂRILE LUMII!...
BASM.