FACEŢI UNIUNI ECONOMICE ŞI CULTURALE PE TOT PĂMÎNTUL PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI POLITICE, SOCIALE, ECONOMICE ŞI CULTURALE ALE TUTUROR STATELOR UNITE ALE LUMII !

Rusia ar putea susţine INDEPENDENŢA Scotiei. Pe când “Ţinutul Secuiesc”?

Externe | 31-01-2014 08:42

---

Deşi Federaţia Rusă se confruntă cu mişcări separatiste chiar în interiorul graniţelor sale, mai ales în regiunea Caucazului, Moscova nu ezită să se folosească de aceste tendinţe manifestate în vestul Europei, ca armă diplomatică şi de şantaj. Un exemplu în acest sens este un interviu recent al preşedintelui Vladimir Putin în care afirmă că este „destul de posibil” ca Scoţia să fie invitată în Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Bielorusia.
Site-ul oficial al Kremlinului redă schimbul de replici între un jurnalist BBC și președintele Rusiei, referitor la dezbaterile legate de independenţa Scoţiei faţă de Marea Britanie.
“În Marea Britanie va avea loc un referendum în acest an, referendum în care scoțienii vor decide să părăsească sau nu Marea Britanie. Știu că există mai multe mișcări în lume, mișcări pentru ieșirea țărilor istorice vechi din cadrul altor țări, un fel de avânt secesionist. Ce mesaj aveți pentru David Cameron în acest an foarte important pentru Marea Britanie?”, îl întrebă jurnalistul britanic pe liderul de la Kremlin.


“Este o problemă internă a Marii Britanii și nu ne privește. Eu cred că un grup de oameni are dreptul la autodeterminare, iar în Europa contemporană, ideea diluării suveranității naționale în cadrul comunitar european este relativ simplificată. Totodată, menținerea în cadrul unui stat unitar puternic are avantajele proprii care nu trebuie uitate. Însă, repet, alegerea aparține națiunii într-un context istoric concret”, a răspuns Vladimir Putin, citat şi de postul de radio Vocea Rusiei.
Apoi, întrebat dacă Scoția va fi invitată în Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Bielorusia, Putin a declarat că este „destul de posibil”. Se poate spune că președintele rus a întins o mână de ajutor scoțienilor care se pot confrunta cu revocarea statului de membru al Uniunii Europene în cazul secesiunii, fiind totodată amenințați de guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii, Michael Carney, cu consecințe economice devastatoare în cazul obținerii independenței.
Ce ar putea obține Scoția dintr-o apropiere față de proiectele integraționiste eurasiatice? Contrar criticilor politicienilor americani, Uniunea Vamală nu este o tentativă de resuscitare a URSS și nici nu este un proiect blocat în spațiul ex-sovietic. Proiectul eurasiatic demarat de Moscova a devenit un pol de atracție pentru multe țări emergente care se simt nedreptățite în relațiile cu birocrații de la Bruxelles sau cu jandarmii globali de la Washington. Vietnam și Turcia au demarat tratative în vederea intrării în Uniunea Vamală, negocierile cu decidenții de la Hanoi fiind într-o fază destul de avansată, aminteşte Vocea Rusiei. India dorește încheierea unui acord de liber schimb cu Uniunea Vamală, ceea ce va deschide pentru membrii Uniunii o piață cu un colosal potențial de creștere. Chiar și Noua Zelandă a demarat negocierile în vederea semnării unui acord de liber schimb. Cea mai recentă inițiativă de acest gen a venit din partea Israelului.

“În acest context, dacă Scoția, sau alte țări care își vor redobândi independența față de Bruxelles, vor dori să acceseze în condiții de fair play piețele emergente și să nu mai depindă de mofturile și interesele „greilor” din Uniunea Europeană, acceptarea invitației lui Vladimir Putin ar putea fi soluția cea mai înțeleaptă. Soarta îi răsplătește pe cei curajoși. Istoria se scrie sub ochii noștri. Acum doi ani, ideea că un corespondent BBC va întreba la modul serios președintele Rusiei despre intrarea Scoției în proiectele integraționiste eurasiatice se putea găsi numai într-un roman science fiction”, mai susţin jurnaliştii de la postul de radio Vocea Rusiei.
După un referendum desfăşurat în 1997, Scoţia se bucură de o autonomie extinsă în cadrul Regatului Unit, care mai cuprinde Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Parlamentul său are în prezent competenţe în educaţie, sănătate, mediu şi justiţie, în timp ce problemele apărării şi politicii externe sunt controlate de Londra. Cu toate acestea, în toamna anului 2014 va fi organizat un nou referendum care vizează independenţa totală faţă de Marea Britanie. Premierul separatist Alex Salmond, care militează pentru “Da” la consultarea populaţiei care va avea loc în 18 septembrie, crede că va putea proclama oficial independenţa Scoţiei până în primăvara anului 2016.
O anchetă apărută în toamna anului trecut în Sunday Times indica faptul că 38 % dintre scoţieni se plasează în tabăra separatiştilor care vor vota”Da”, cu doar 9 puncte sub cei care vor spune “Nu”, cu o rată de indecişi de 15 %, susceptibili să încline echilibrul. Cele trei mari partide britanice – laburişti, conservatori, liberal-democraţi – se opun independenţei pe care o susţine Partidul Naţional Scoţian (SNP) al premierului Alex Salmond din Edinburgh.
În anumite cazuri punctuale, Rusia a sprijinit şi încă susţine tendinţele separatiste din diverse regiuni, atunci când interesele Moscovei o cer. Dacă în privinţa provinciei Kosovo sau a Ceceniei şi a altor zone din Caucaz Rusia s-a împotrivit independenţei declarate unilateral, altfel a stat situaţia în cazul Oseţiei de Sud şi Abhaziei. Independenţa celor două regiuni rusofone a fost recunoscută de Moscova, după ce relaţiile cu Georgia s-au deteriorat.
În ceea ce priveşte spaţiul românesc, Rusia sprijină direct, inclusiv prin unităţi militare şi ajutor economic, regimul separatist din Transnistria, una din piedicile majore în calea unirii Republicii Moldova cu România. Surprize ar putea însă apărea şi în cazul aşa-zisului Ţinut Secuiesc, existând posibilitatea ca Rusia să sprijine demersurile Ungariei în vederea obţinerii autonomiei teritoriale a minorităţii maghiare din Ardeal, mai ales după ce Moscova şi Budapesta şi-au consolidat recent relaţiile bilaterale.
Sursa: FrontPress.ro