INCENDIAR. Armata secretă din spatele lui Băsescu. Vezi de unde vine puterea preşedintelui suspendat
Autor: CORNEL NISTORESCU
12 august 2012 – 22:49
Războiul
politic generat de suspendarea lui Traian Băsescu evoluează halucinant.
Dezvăluirile nebune se rostogolesc din oră în oră. Ce profeţeşte
suspendatul la portiţă se întîmplă peste o oră sau peste o zi. Apar
vinovaţi şi stenograme de convorbiri telefonice de tip ras-tuns-freza
(probează în trei fraze tot ce acuză T. Băsescu!), acuzaţiile şocante
sunt lansate de te miri unde, urmăririle penale vizează pe te miri cine,
plouă cu mandate de ascultare, de percheziţie şi cu chemări la Parchet.
E mai limpede decît moartea că lucrurile nu vin nici de la Sfîntul
Duh, nici de la hazard, nici de la actuala putere. În acelaşi timp, este
la fel de limpede că Traian Băsescu împreună cu echipa sa de amatori
entuziaşti din garajul de pe strada Comăniţa, cu Bogdan Oprea, amărîtul
de fost purtător de cuvînt al Elenei Udrea, cu Sebastian Lăzăroiu, cu
Cotoi-Voinescu şi cu bîjbîitul de Traian Ungureanu, nu pot mişca un
asemenea mecanism infernal. Mai este cineva care lucrează în spatele
lor. Cine să fie şi de unde o asemenea forţă?
De unde vin puterea şi deşteptăciunea suspendatului Băsescu?
De săptămîni de zile am început o investigaţie jurnalistică discretă. Toate drumurile duc în aceeaşi direcţie: Serviciile secrete ale statului român. Ele continuă să-l servească pe fostul preşedinte. Unele chiar mai intens decît înainte. Iar între cei mai zeloşi se numără Florian Coldea şi Silviu Predoiu. Din aproape în aproape, am izbutit să conturăm imaginea acestui centru suplimentar de putere ce operează în aceste zile în spatele lui Traian Băsescu. Două dintre sursele noastre ne-au confirmat acelaşi lucru. În interiorul SRI a fost constituită o celulă de criză. În orele premergătoare suspendării, Traian Băsescu s-a întîlnit cu generalul maior Florian Coldea şi cu generalul de patru stele de la SIE, Silviu Predoiu şi au stabilit modalităţile de lucru. Toţi ofiţerii au fost rechemaţi ca şi în situaţie de alarmă. La funcţionarea acestei celule de criză contribuie şi Laura Codruţa Kovesi. Si ea a primit sarcină de la Traian Băsescu ”să pună la dispoziţia domnilor generali resursele specifice ale instituţiei”. Şi, astfel, la Serviciul Român de Informaţii a fost constituită o celulă de criză condusă de prim- adjunctul directorului SRI, generalul maior Florian Coldea, general cu trei stele, umflat de Traian Băsescu după demisia lui Radu Timofte din fruntea SRI şi după marele dosar ”Răpirea jurnaliştilor români în Irak”.
Am întrebat şi noi cine face parte din această celulă de criză şi cum operează ea? Iată cîteva amănunte:
-În afară de primul adjunct al directorului, activitatea este condusă de doamna general Elena Istode, şef al Departamentului Securităţii Economice şi de doamna general de brigadă Emilia Cristina-Posaştiuc (vă rog să dictaţi pe litere ca să nu-i pocim numele! – n.r.). Dînsa este şefa Centrului de Monitorizare Media. Oficial se numeşte CSD, adică Centrul pentru Surse Deschise. Amîndouă doamnele au fost avansate în grad de Traian Băsescu în luna martie. Erau două colonelese extrem de devotate.
-Există şi un centru de supraveghere media?
- Mamă, mamă, ce centru! E mult mai mult decît monitorizare, domnule! E penetrare, infiltrare, manipulare!
-Si ce face celula de criză?
-Celula de criză instituită de generalul Coldea împarte cetăţenii României în buni, cei de partea lui Traian Băsescu, şi în răi, toţi cei care au contribuit în orice fel la demiterea acestuia sau se manifestă împotriva preşedintelui suspendat.
-Ei şi?
-Categoria ”băieţilor răi” are parte de o minuţioasă investigare şi fişare personală. Se scormoneşte trecutul şi prezentul celor care sunt etichetaţi vehement anti-Băsescu, unii sunt trecuţi pe liste speciale de potenţiali atentatori, alţii primesc ”eticheta VIP”, adică de agenţi de legătură cu puteri străine. Şi sunt ascultaţi, urmăriţi, monitorizaţi. Stau cu lunile pe lista duşmanilor Constituţiei.
-Si ce face celula de criză cu ”datele” obţinute?
-Livrează zilnic materie primă pentru apariţiile publice ale suspendatului şi, concomitent, alimentează agenţii acoperiţi din mass-media cu material de denigrare, intoxicare, dezinformare şi derutare, nu numai opiniei publice interne şi internaţionale, ci, mai cu seamă, cu ţintă către autorităţile legitime ale statului român şi către instituţii ale Uniunii Europene.
-Ajung şi pînă acolo?
-N-aţi văzut? Mamă-mamă!
-Directorul SRI George Maior ştie de celula de criză?
-Ştiu că a dat dispoziţie să nu activăm în acest sens. În mod normal, ar trebui să bănuiască. S-ar putea chiar să ştie ceva.
-Cum vă explicaţi această situaţie?
-Traian Băsescu s-a făcut negru de furie în timpul acelor zile nebune din Parlament, cînd au fost schimbaţi preşedinţii celor două Camere şi a fost decisă suspendarea. De ce n-au aflat din timp, de ce nu l-au informat, de ce nu au făcut ceva să-l prevină şi să-l apere că el este şef de stat ales!? Sunt convins că se tem de întoarcerea lui Traian Băsescu şi de aceea lucrează din greu. N-au mamă, n-au tată! Vor să-i dovedească faptul că nu i-au înşelat încrederea!
-Ce spun ceilalţi ofiţeri despre situaţia de acum?
-Să nu care cumva să vă imaginaţi că au aceeaşi atitudine ca şi doamnele generălese care conduc celula de criză. Unii tac, alţii înjură, alţii se fac că plouă. Şi unii încep să vorbească. Realizează că este o situaţie a unei persoane care ameninţă statul şi stabilitatea României. Mulţi îşi dau seama că lucrurile au luat-o razna! (Sursă anonimă)
Precedentele generalului Florian Coldea în materie de poliţie politică
Numărul referinţelor legate de activitatea de poliţie politică a generalului Florian Coldea este deja semnificativ. Toate consemnează două lucruri. Devotamentul faţă de Traian Băsescu şi lipsa de scrupule în acţiunile sale. Acestea conturează deja portretul funcţionarului slugarnic, de tipul securistului habotnic de altădată, capabil de orice abuz pentru a executa ordinele superiorului. Misterios, plin de morgă, devotat orbeşte stăpînului, lipsit de orizont intelectual şi de capacitate de comunicare, de discernămînt şi de spirit critic, dar şi de sentimente pentru cauze nobile, generalul maior Florian Coldea a devenit imaginea ofiţerului superior supus orbeşte, loial pînă la abuz în apărarea celui care l-a promovat în funcţie şi grad. Cariera sa profesională este legată de mandatul lui Traian Băsescu. Şi viitorul său. Relaţia sa deosebită cu Laura Codruţa Kovesi a scăpat deja presei. Ofiţerii din SRI îl consideră pe generalul Coldea capabil de orice. ”Este în stare să îngroape orice şi pe oricine”, spunea cineva care l-a cunoscut mai bine.
Prim adjunctul directorului SRI Florian Coldea s-a lansat în slujba lui Traian Băsescu în timpul dosarului ”Răpirea jurnaliştilor” din Irak:
”În perioada răpirii celor trei jurnalişti români în Irak (2005), numele lui a fost vehiculat de presa centrală ca fiind unul dintre cei care conduceau operaţiunile de recuperare a acestora, alături de generalul SIE Adrian Isac. Potrivit informaţiilor furnizate de presă, el s-a deplasat în timpul crizei la Ambasada României din Bagdad şi a supervizat transportul şi perioada de diebriefing la care au fost supuşi jurnaliştii români la vila SRI-ului. De asemenea, a asistat şi la audierea jurnaliştilor de către comisia de anchetă irakiană condusă de generalul Raad şi locotenent-colonelul Moaed, deplasată la Bucureşti imediat după eliberare. După cum declara mai târziu, "într-adevăr, este adevărat, Serviciul Român de Informaţii a avut o implicare în ceea ce înseamnă operaţiunea de salvare. Pe un anumit segment de acţiune am reprezentat instituţia, ca specialist în cadrul SRI, mai precis, în cadrul Inspectoratului pentru prevenirea şi combaterea terorismului, iar cu privire la interferenţa acţiunii serviciilor, a SRI, conform atribuţiilor noastre, nu am avut suprapuneri, cel puţin, atât cât eu am fost acolo, nu am fost toată perioada, cu o acţiune a aşa-zisului doctor Yassin" .(Wikipedia)
Primul semn de poliţie politică a fost semnalat în scandalul notiţei despre judecătorii de la Curtea Constituţinală:
”După avizul negativ al Curţii Constituţionale la propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a susţinut că şeful statului a cerut date de la SRI referitoare la judecătorii Curţii, liderul social-democrat spunând că aceştia au fost şantajaţi. Mircea Geoană a prezentat două note scrise de prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, despre situaţia dosarelor a trei judecători, Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu”. (BBCromanien.com)
Hîrtia de pe biroul lui Florian Coldea trimisă presei de Mircea Geoană a generat şi o anchetă parlamentară:
”Florian Coldea a făcut aceste afirmaţii la finalul audierilor din Comisia SRI, unde a fost chemat de urgenţă împreună cu directorul SRI, George Maior. Coldea a pretins că, după ce presa ar fi publicat articole conform cărora Serviciul ar şantaja judecători ai Curţii Constituţionale, SRI a dispus "verificări interne" şi au fost făcute "notiţe de birou", care, la rândul lor, au apărut în presă. El a precizat că "alegaţiile" respective din presă se refereau la faptul că SRI "ar verifica sau ar şantaja" anumiţi membri ai Curţii Constituţionale. "Alegaţiile de presă s-au făcut începând cu luna a patra, în diferite publicaţii", a spus Coldea. Explicaţia sa a continuat: "S-au făcut asemenea verificări. Au fost făcute nişte notiţe de birou, care au ajuns, într-o formă care nu s-a putut stabili în mass-media". Adjunctul şefului SRI a mai spus că "notiţele de birou" erau neclasificate. Potrivit lui Coldea, dosarele de Securitate aflate în arhivele SRI au fost predate CNSAS, "conform celor prezentate în aceste notiţe de birou". ("România Liberă”, 19 aprilie, 2007)
Profilul de ofiţer dur, fără scrupule a fost semnalat şi în scandalul Valer Marian:
"Acum, pentru că s-a legat de SRI, o să-i rupem gâtul lui Valer Marian”. Consider că o asemenea afirmaţie la adresa unui parlamentar, a unui membru al puterii legiuitoare, ales al poporului şi reprezentant al naţiunii, constituie un atentat grav la adresa democraţiei şi a statului de drept, circumscriindu-se poliţiei politice pe care o practică tot mai frecvent SRI şi statului poliţienesc ce prinde iar contur în România. Menţionez că am prezentat toate aceste aspecte în cadrul unei declaraţii de presă susţinută în faţa sediului SRI din Satu Mare în data de 07 mai a.c., iar în data de 12 mai a.c. am prezentat la Senat o declaraţie politică intitulată "SRI reînvie practicile Securităţii”. (Valer Marian către Comisia de supraveghere a activităţii SRI)
Înclinaţiile către poliţia politică au fost semnalate şi în urmărirea Noricăi Nicolai:
”Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a publicat, în septembrie 2007, două documente oficiale, primul referitor la urmărirea de către SRI a senatorului liberal Norica Nicolai, iar celălalt, ştampilat, vizat şi semnat de Coldea, având următorul conţinut: "Domnule Director, Vă prezentăm un material referitor la intenţia Partidului Naţional Liberal de a coagula un "pol de dreapta liberal" în Republica Moldova, precum şi reacţii după recenta declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu referitoare la "aderarea Republicii Moldova la UE". (Mediafax, preluat de HotNews, la 23 martie 2012)
Nu mai rămîne decît să tragem o concluzie. Celula de criză care funcţionează la Serviciul Român de Informaţii şi felul în care lucrează şi acordă sprijin suspendatului Traian Băsescu încalcă legea SRI, Constituţia României, Legea partidelor politice şi liberul acces al cetăţeanului la informaţiile de interes public. Despre libertatea presei, ce să mai vorbim! Pentru stoparea acestor activităţi este necesară o investigaţie a unei comisii parlamentare (alta decît cea de Control a activităţii SRI, aceasta fiind deja penetrată şi ea în mare parte!) şi de o intervenţie publică a preşedintelui în exerciţiu Crin Antonescu. Dacă nu chiar de o analiză specială în CSAT!
Şi de o decizie de stopare imediată a practicilor invocate mai sus!
Post scriptum:
Folosesc acest prilej pentru a transmite generalul maior Florian Coldea şi celor două generălese din fruntea celulei de criză, chiar şi directorulu George Maior, că în următoarele săptămîni şi luni nu mă voi întîlni şi nu voi lua legătura cu ”sursa” . Drept pentru care degeaba mă ascultă sau mă urmăresc. Doar dacă nu cumva le face o mare plăcere şi...
(text preluat de pe site-ul Cotidianul.ro)
2 Aug 2012 – Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.5221 din 31 .... Constituţională în Hotărârea nr.5 din 23 mai 2007 referitoare la ...
De unde vin puterea şi deşteptăciunea suspendatului Băsescu?
De săptămîni de zile am început o investigaţie jurnalistică discretă. Toate drumurile duc în aceeaşi direcţie: Serviciile secrete ale statului român. Ele continuă să-l servească pe fostul preşedinte. Unele chiar mai intens decît înainte. Iar între cei mai zeloşi se numără Florian Coldea şi Silviu Predoiu. Din aproape în aproape, am izbutit să conturăm imaginea acestui centru suplimentar de putere ce operează în aceste zile în spatele lui Traian Băsescu. Două dintre sursele noastre ne-au confirmat acelaşi lucru. În interiorul SRI a fost constituită o celulă de criză. În orele premergătoare suspendării, Traian Băsescu s-a întîlnit cu generalul maior Florian Coldea şi cu generalul de patru stele de la SIE, Silviu Predoiu şi au stabilit modalităţile de lucru. Toţi ofiţerii au fost rechemaţi ca şi în situaţie de alarmă. La funcţionarea acestei celule de criză contribuie şi Laura Codruţa Kovesi. Si ea a primit sarcină de la Traian Băsescu ”să pună la dispoziţia domnilor generali resursele specifice ale instituţiei”. Şi, astfel, la Serviciul Român de Informaţii a fost constituită o celulă de criză condusă de prim- adjunctul directorului SRI, generalul maior Florian Coldea, general cu trei stele, umflat de Traian Băsescu după demisia lui Radu Timofte din fruntea SRI şi după marele dosar ”Răpirea jurnaliştilor români în Irak”.
Am întrebat şi noi cine face parte din această celulă de criză şi cum operează ea? Iată cîteva amănunte:
-În afară de primul adjunct al directorului, activitatea este condusă de doamna general Elena Istode, şef al Departamentului Securităţii Economice şi de doamna general de brigadă Emilia Cristina-Posaştiuc (vă rog să dictaţi pe litere ca să nu-i pocim numele! – n.r.). Dînsa este şefa Centrului de Monitorizare Media. Oficial se numeşte CSD, adică Centrul pentru Surse Deschise. Amîndouă doamnele au fost avansate în grad de Traian Băsescu în luna martie. Erau două colonelese extrem de devotate.
-Există şi un centru de supraveghere media?
- Mamă, mamă, ce centru! E mult mai mult decît monitorizare, domnule! E penetrare, infiltrare, manipulare!
-Si ce face celula de criză?
-Celula de criză instituită de generalul Coldea împarte cetăţenii României în buni, cei de partea lui Traian Băsescu, şi în răi, toţi cei care au contribuit în orice fel la demiterea acestuia sau se manifestă împotriva preşedintelui suspendat.
-Ei şi?
-Categoria ”băieţilor răi” are parte de o minuţioasă investigare şi fişare personală. Se scormoneşte trecutul şi prezentul celor care sunt etichetaţi vehement anti-Băsescu, unii sunt trecuţi pe liste speciale de potenţiali atentatori, alţii primesc ”eticheta VIP”, adică de agenţi de legătură cu puteri străine. Şi sunt ascultaţi, urmăriţi, monitorizaţi. Stau cu lunile pe lista duşmanilor Constituţiei.
-Si ce face celula de criză cu ”datele” obţinute?
-Livrează zilnic materie primă pentru apariţiile publice ale suspendatului şi, concomitent, alimentează agenţii acoperiţi din mass-media cu material de denigrare, intoxicare, dezinformare şi derutare, nu numai opiniei publice interne şi internaţionale, ci, mai cu seamă, cu ţintă către autorităţile legitime ale statului român şi către instituţii ale Uniunii Europene.
-Ajung şi pînă acolo?
-N-aţi văzut? Mamă-mamă!
-Directorul SRI George Maior ştie de celula de criză?
-Ştiu că a dat dispoziţie să nu activăm în acest sens. În mod normal, ar trebui să bănuiască. S-ar putea chiar să ştie ceva.
-Cum vă explicaţi această situaţie?
-Traian Băsescu s-a făcut negru de furie în timpul acelor zile nebune din Parlament, cînd au fost schimbaţi preşedinţii celor două Camere şi a fost decisă suspendarea. De ce n-au aflat din timp, de ce nu l-au informat, de ce nu au făcut ceva să-l prevină şi să-l apere că el este şef de stat ales!? Sunt convins că se tem de întoarcerea lui Traian Băsescu şi de aceea lucrează din greu. N-au mamă, n-au tată! Vor să-i dovedească faptul că nu i-au înşelat încrederea!
-Ce spun ceilalţi ofiţeri despre situaţia de acum?
-Să nu care cumva să vă imaginaţi că au aceeaşi atitudine ca şi doamnele generălese care conduc celula de criză. Unii tac, alţii înjură, alţii se fac că plouă. Şi unii încep să vorbească. Realizează că este o situaţie a unei persoane care ameninţă statul şi stabilitatea României. Mulţi îşi dau seama că lucrurile au luat-o razna! (Sursă anonimă)
Precedentele generalului Florian Coldea în materie de poliţie politică
Numărul referinţelor legate de activitatea de poliţie politică a generalului Florian Coldea este deja semnificativ. Toate consemnează două lucruri. Devotamentul faţă de Traian Băsescu şi lipsa de scrupule în acţiunile sale. Acestea conturează deja portretul funcţionarului slugarnic, de tipul securistului habotnic de altădată, capabil de orice abuz pentru a executa ordinele superiorului. Misterios, plin de morgă, devotat orbeşte stăpînului, lipsit de orizont intelectual şi de capacitate de comunicare, de discernămînt şi de spirit critic, dar şi de sentimente pentru cauze nobile, generalul maior Florian Coldea a devenit imaginea ofiţerului superior supus orbeşte, loial pînă la abuz în apărarea celui care l-a promovat în funcţie şi grad. Cariera sa profesională este legată de mandatul lui Traian Băsescu. Şi viitorul său. Relaţia sa deosebită cu Laura Codruţa Kovesi a scăpat deja presei. Ofiţerii din SRI îl consideră pe generalul Coldea capabil de orice. ”Este în stare să îngroape orice şi pe oricine”, spunea cineva care l-a cunoscut mai bine.
Prim adjunctul directorului SRI Florian Coldea s-a lansat în slujba lui Traian Băsescu în timpul dosarului ”Răpirea jurnaliştilor” din Irak:
”În perioada răpirii celor trei jurnalişti români în Irak (2005), numele lui a fost vehiculat de presa centrală ca fiind unul dintre cei care conduceau operaţiunile de recuperare a acestora, alături de generalul SIE Adrian Isac. Potrivit informaţiilor furnizate de presă, el s-a deplasat în timpul crizei la Ambasada României din Bagdad şi a supervizat transportul şi perioada de diebriefing la care au fost supuşi jurnaliştii români la vila SRI-ului. De asemenea, a asistat şi la audierea jurnaliştilor de către comisia de anchetă irakiană condusă de generalul Raad şi locotenent-colonelul Moaed, deplasată la Bucureşti imediat după eliberare. După cum declara mai târziu, "într-adevăr, este adevărat, Serviciul Român de Informaţii a avut o implicare în ceea ce înseamnă operaţiunea de salvare. Pe un anumit segment de acţiune am reprezentat instituţia, ca specialist în cadrul SRI, mai precis, în cadrul Inspectoratului pentru prevenirea şi combaterea terorismului, iar cu privire la interferenţa acţiunii serviciilor, a SRI, conform atribuţiilor noastre, nu am avut suprapuneri, cel puţin, atât cât eu am fost acolo, nu am fost toată perioada, cu o acţiune a aşa-zisului doctor Yassin" .(Wikipedia)
Primul semn de poliţie politică a fost semnalat în scandalul notiţei despre judecătorii de la Curtea Constituţinală:
”După avizul negativ al Curţii Constituţionale la propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a susţinut că şeful statului a cerut date de la SRI referitoare la judecătorii Curţii, liderul social-democrat spunând că aceştia au fost şantajaţi. Mircea Geoană a prezentat două note scrise de prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, despre situaţia dosarelor a trei judecători, Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu”. (BBCromanien.com)
Hîrtia de pe biroul lui Florian Coldea trimisă presei de Mircea Geoană a generat şi o anchetă parlamentară:
”Florian Coldea a făcut aceste afirmaţii la finalul audierilor din Comisia SRI, unde a fost chemat de urgenţă împreună cu directorul SRI, George Maior. Coldea a pretins că, după ce presa ar fi publicat articole conform cărora Serviciul ar şantaja judecători ai Curţii Constituţionale, SRI a dispus "verificări interne" şi au fost făcute "notiţe de birou", care, la rândul lor, au apărut în presă. El a precizat că "alegaţiile" respective din presă se refereau la faptul că SRI "ar verifica sau ar şantaja" anumiţi membri ai Curţii Constituţionale. "Alegaţiile de presă s-au făcut începând cu luna a patra, în diferite publicaţii", a spus Coldea. Explicaţia sa a continuat: "S-au făcut asemenea verificări. Au fost făcute nişte notiţe de birou, care au ajuns, într-o formă care nu s-a putut stabili în mass-media". Adjunctul şefului SRI a mai spus că "notiţele de birou" erau neclasificate. Potrivit lui Coldea, dosarele de Securitate aflate în arhivele SRI au fost predate CNSAS, "conform celor prezentate în aceste notiţe de birou". ("România Liberă”, 19 aprilie, 2007)
Profilul de ofiţer dur, fără scrupule a fost semnalat şi în scandalul Valer Marian:
"Acum, pentru că s-a legat de SRI, o să-i rupem gâtul lui Valer Marian”. Consider că o asemenea afirmaţie la adresa unui parlamentar, a unui membru al puterii legiuitoare, ales al poporului şi reprezentant al naţiunii, constituie un atentat grav la adresa democraţiei şi a statului de drept, circumscriindu-se poliţiei politice pe care o practică tot mai frecvent SRI şi statului poliţienesc ce prinde iar contur în România. Menţionez că am prezentat toate aceste aspecte în cadrul unei declaraţii de presă susţinută în faţa sediului SRI din Satu Mare în data de 07 mai a.c., iar în data de 12 mai a.c. am prezentat la Senat o declaraţie politică intitulată "SRI reînvie practicile Securităţii”. (Valer Marian către Comisia de supraveghere a activităţii SRI)
Înclinaţiile către poliţia politică au fost semnalate şi în urmărirea Noricăi Nicolai:
”Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a publicat, în septembrie 2007, două documente oficiale, primul referitor la urmărirea de către SRI a senatorului liberal Norica Nicolai, iar celălalt, ştampilat, vizat şi semnat de Coldea, având următorul conţinut: "Domnule Director, Vă prezentăm un material referitor la intenţia Partidului Naţional Liberal de a coagula un "pol de dreapta liberal" în Republica Moldova, precum şi reacţii după recenta declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu referitoare la "aderarea Republicii Moldova la UE". (Mediafax, preluat de HotNews, la 23 martie 2012)
Nu mai rămîne decît să tragem o concluzie. Celula de criză care funcţionează la Serviciul Român de Informaţii şi felul în care lucrează şi acordă sprijin suspendatului Traian Băsescu încalcă legea SRI, Constituţia României, Legea partidelor politice şi liberul acces al cetăţeanului la informaţiile de interes public. Despre libertatea presei, ce să mai vorbim! Pentru stoparea acestor activităţi este necesară o investigaţie a unei comisii parlamentare (alta decît cea de Control a activităţii SRI, aceasta fiind deja penetrată şi ea în mare parte!) şi de o intervenţie publică a preşedintelui în exerciţiu Crin Antonescu. Dacă nu chiar de o analiză specială în CSAT!
Şi de o decizie de stopare imediată a practicilor invocate mai sus!
Post scriptum:
Folosesc acest prilej pentru a transmite generalul maior Florian Coldea şi celor două generălese din fruntea celulei de criză, chiar şi directorulu George Maior, că în următoarele săptămîni şi luni nu mă voi întîlni şi nu voi lua legătura cu ”sursa” . Drept pentru care degeaba mă ascultă sau mă urmăresc. Doar dacă nu cumva le face o mare plăcere şi...
(text preluat de pe site-ul Cotidianul.ro)
HOTĂRÂREA Nr - Curtea Constituţională a României
www.ccr.ro/deciziitotal/pdf/ro/2012/H0003_12.pdf
Formatul fişierului: PDF/Adobe Acrobat - Afişare ca HTML2 Aug 2012 – Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.5221 din 31 .... Constituţională în Hotărârea nr.5 din 23 mai 2007 referitoare la ...
Foto: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Tensiunea este la cote enorme, înaintea
zilei de marţi, când se va limpezi, sperăm, misterul celebrei „erate”,
în urma şedinţei extraordinare a Plenului Curţii Constituţionale, cerută
de judecătorii Gaspar, Toader şi Predescu. Asta, în cazul că şedinţa se
va ţine, în pofida informaţiilor apărute în aceste zile, care pomenesc
de o amânare sine die, fiindcă unii judecători nu ar conveni să-şi întrerupă concediul.
Trei judecători ai CCR au denunţat malversaţiunea cu îndreptarea de eroare materială la Decizia din 2 august şi care a schimbat, în fapt, complet, sensul acesteia. Este vorba de Acsinte Gaspar, Tudorel Toader şi Ion Predescu. Gaspar şi Predescu au fost promovaţi în funcţii de PSD, iar Toader de PNL. Precizarea este necesară, întrucât judecătorii sunt promovaţi pe linie politică, iar acţiunile, deciziile lor au, prin urmare, o puternică încărcătură politică.
Ceilalţi şase judecători au păstrat tăcerea asupra subiectului. Augustin Zegrean şi Petre Lăzăroriu sunt judecători numiţi de Traian Băsescu. Mircea Ştefan Minea şi Iulia Antonella Motoc sunt foşti membri PDL, numiţi judecători anul trecut, de Camera Deputaţilor, respectiv Senatul României.
Lucrurile sunt ceva mai complicate cu ultimii doi judecători. Aspazia Cojocaru este numită de Camera Deputaţilor, în 2004. Promovată de PSD, se bănuieşte că s-a „reorientat” după verdictul pe care l-a primit în anul 2007, din partea CNSAS, de colaborare cu Securitatea. Judecătoarea a recunoscut că a dat note informative Securităţii, dar a negat colaborarea, a contestat decizia CNSAS şi Consiliul i-a dat dreptate – singurul caz în care CNSAS a revenit asupra unei decizii, până în prezent... Doamna Cojocaru este singurul judecător care s-a şi antepronunţat în privinţa referendumului, arătând că, dacă ar fi fost exclusiv după domnia sa, l-ar fi anulat chiar pe data de 2 august, ceea ce ar fi implicat un nou referendum.
De profesie avocat, Puskás Valentin Zoltán a fost senator UDMR din 1996, până în 2007, când a fost numit judecător CCR. Votul său a fost deciziv în iunie 2010, când legea de diminuare a pensiilor a fost declarată neconstituţională. La vremea respectivă, a fost ameninţat de Valentin Zegrean cu sancţiuni, pentru că şi-a permis să devoaleze presei cum a votat. În presă a apărut informaţia că şi măsura suspendării preşedintelui Traian Băsescu a trecut la limită, cu votul favorabil al aceluiaşi judecător. Cu toate acestea, dacă măsura diminuării pensiilor a fost defavorabilă întregii populaţii de pensionari a României, implicit celor din secuime, ungurii nu au participat la votul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Prin urmare, chiar dacă, personal, domnul Puskás ar fi favorabil validării referendmului, postura sa este una delicată.
În privinţa „eratei”, există doar două variante: 1. Şase judecători pot spune, la unison, că au ţinut o şedinţă nepublică fără Gaspar, Toader şi Predescu, în cadrul căreia au răsturnat rezultatul şedinţei publice din 2 august, cea la care au participat toţi cei nouă judecători. 2. Se va admite că nu a existat o şedinţă în şase şi că, prin urmare, judecătorul de serviciu, Mircea Ştefan Minea, a acţionat ilegal – fie de capul său, fie la solicitarea preşedintelui Curţii, Augustin Zegrean, fie (cum s-a mai zvonit) cu acceptul telefonic al altor judecători.
Prima variantă ar fi, evident, favorabilă preşedintelui suspendat, iar a doua ar fi, tot evident, defavorabilă. Însă ambele variante pun Curtea Constituţională într-o situaţie extrem de complicată.
Prima variantă ar echivala cu un simulacru de legalitate, ridicând însă, întrebări foarte serioase asupra bunelor intenţii ale judecătorilor implicaţi. Organizarea unei şedinţe cu fentarea trio-ului Gaspar, Toader, Predescu, ar dovedi că cei care au planificat şi executat aşa ceva nu au acţionat din dorinţa de a respecta Constituţia, ci pentru a proteja interesele preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, printr-o decizie luată „între prieteni”, fără „martori” incomozi. Este logic să presupunem că decizia din 2 august a fost impusă, în primul rând, de Gaspar, Toader şi Predescu, care aveau de partea lor argumentele legale: era imposibil să se invalideze referendumul, fără încălcarea legii referendumului şi a unor decizii anterioare ale Curţii. Răsturnarea acestei decizii cu „erata” s-a făcut prin invocarea unui argument legal ce nu are aplicabilitate în speţă - legea pentru alegerea preşedintelui României, care prevede că listele electorale permenente îi includ pe românii cu domiciliul în străinătate, prevedere contradictorie cu cea din legea referendumului. Dacă ar fi fost prezenţi la prezumtiva şedinţă de modificare a deciziei din 2 august, este foarte probabil ca Gaspar, Toader şi Predescu să fi combătut energic argumentul respectiv şi, astfel, să pericliteze adoptarea „eratei”. În cazul în care, într-adevăr, a existat o şedinţă nepublică şi cei trei judecători au fost ocoliţi, ei vor fi îndreptăţiţi, marţi, să solicite reanalizarea deciziei. De aici încolo, orice va fi posibil, implicit o nouă „erată” la „erată”, prin care să se revină la decizia din 2 august.
În cea de-a doua variantă, este de aşteptat ca situaţia să se complice şi mai mult. Demonstrarea faptului că judecătorul de serviciu a acţionat ilegal ar trebui să implice sancţionărea sa drastică (şi, eventual, chiar a preşedintelui Curţii), înţelegând, prin aceasta, demisia, urmată de declanşarea procedurilor penale. Ceea ce ar putea însemna, implicit, amânarea deciziei din 31 august, până la desemnarea înlocuitorilor, cu tot tărăboiul politic afarent.
Aşadar, marţi, 14 august este o zi crucială pentru Curtea Constituţională şi pentru România, în ansamblul ei.
Philip Gordon, reprezentantul guvernului american, a declarat, luni
seară, că SUA susţin cele 11 puncte redactate de Comisia Europeană la
adresa autorităţilor de la Bucureşti, precizând că a auzit "ceea ce trebuia" de la oficialii români cu care a discutat, rămânând de văzut dacă aceştia vor respecta ce au spus, relatează Mediafax.
"Ne pasă de România, de viitorul ei, de democraţia ei", a spus Gordon.
El a precizat că SUA sunt preocupate de recentele evoluţii legate de referendum şi de procesul prin care aceta este revizuit.
"Am venit şi pentru a exprima aceste preocupări. Au existat, aşa cum se ştie, acuzaţii credibile de vot ilegal masiv la referendum, au fost demersuri de schimbare a listelor cu votanţi, care ar schimba cvorumul de vot şi, se pare, încercări de presiune asupra Curţii Constituţionale privind validarea referendumului. Toate aceste acuzaţii au ridicat semne de întrebare privind legitimitatea oricărui rezultat care este aşteptat", a spus Philip Gordon.
El a mai spus că SUA susţin pe deplin cele 11 puncte exprimate de Comisia Europeană pentru a ajuta România pe calea democratică a acesteia.
"Ambasadorul Gitenstein a exprimat aceste poziţii atât public cât şi privat, iar eu am venit să întăresc faptul că el vorbeşte în numele Washingtonului, în numele administraţiei Obama, când face aceste comentarii publice şi private", a spus Gordon.
El a ţinut să sublinieze că nu este de partea cuiva şi nu a venit pentru a susţine vreun partid sau vreun lider politic, ci a venit pentru a exprima necesitatea respectării statului de drept şi a funcţionării instituţiilor.
Gordon a spus că guvernele vin şi pleacă, iar ce este important este relaţia dintre cele două ţări, precum şi funcţionarea instituţiilor şi a statului de drept.
ntrebat dacă este mulţumit de răspunsurile primite luni de la oficialii români, Gordon a spus: "Cred că este cinstit să spun că am auzit ce trebuia", a spus Gordon.
Oficialul american a precizat că liderii cu care a vorbit şi-au exprimat susţinerea faţă de valorile pe care el le-a prezentat.
"Evident, e mai important ce fac oamenii decât ce spun. Dar tot ceea ce pot să sper, după aceste întâlniri, este că ei conştientizează importanţa acestor lucruri şi că vor respecta aceste principii", a adăugat oficialul SUA.
El a mai spus că România are instituţiile necesare pentru a trece prin situaţia actuală, dar acestea trebuie utilizate corect.
"E un test. De aceea sunt aici (...) Vrem să ajutăm România să treacă acest test. Nu este în interesul României să pice acest test", a spus Gordon, citat de Mediafax.
JURNALUL NAŢIONAL
De-ar fi să-i luam pe toţi la rând,
Trei judecători ai CCR au denunţat malversaţiunea cu îndreptarea de eroare materială la Decizia din 2 august şi care a schimbat, în fapt, complet, sensul acesteia. Este vorba de Acsinte Gaspar, Tudorel Toader şi Ion Predescu. Gaspar şi Predescu au fost promovaţi în funcţii de PSD, iar Toader de PNL. Precizarea este necesară, întrucât judecătorii sunt promovaţi pe linie politică, iar acţiunile, deciziile lor au, prin urmare, o puternică încărcătură politică.
Ceilalţi şase judecători au păstrat tăcerea asupra subiectului. Augustin Zegrean şi Petre Lăzăroriu sunt judecători numiţi de Traian Băsescu. Mircea Ştefan Minea şi Iulia Antonella Motoc sunt foşti membri PDL, numiţi judecători anul trecut, de Camera Deputaţilor, respectiv Senatul României.
Lucrurile sunt ceva mai complicate cu ultimii doi judecători. Aspazia Cojocaru este numită de Camera Deputaţilor, în 2004. Promovată de PSD, se bănuieşte că s-a „reorientat” după verdictul pe care l-a primit în anul 2007, din partea CNSAS, de colaborare cu Securitatea. Judecătoarea a recunoscut că a dat note informative Securităţii, dar a negat colaborarea, a contestat decizia CNSAS şi Consiliul i-a dat dreptate – singurul caz în care CNSAS a revenit asupra unei decizii, până în prezent... Doamna Cojocaru este singurul judecător care s-a şi antepronunţat în privinţa referendumului, arătând că, dacă ar fi fost exclusiv după domnia sa, l-ar fi anulat chiar pe data de 2 august, ceea ce ar fi implicat un nou referendum.
De profesie avocat, Puskás Valentin Zoltán a fost senator UDMR din 1996, până în 2007, când a fost numit judecător CCR. Votul său a fost deciziv în iunie 2010, când legea de diminuare a pensiilor a fost declarată neconstituţională. La vremea respectivă, a fost ameninţat de Valentin Zegrean cu sancţiuni, pentru că şi-a permis să devoaleze presei cum a votat. În presă a apărut informaţia că şi măsura suspendării preşedintelui Traian Băsescu a trecut la limită, cu votul favorabil al aceluiaşi judecător. Cu toate acestea, dacă măsura diminuării pensiilor a fost defavorabilă întregii populaţii de pensionari a României, implicit celor din secuime, ungurii nu au participat la votul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Prin urmare, chiar dacă, personal, domnul Puskás ar fi favorabil validării referendmului, postura sa este una delicată.
În privinţa „eratei”, există doar două variante: 1. Şase judecători pot spune, la unison, că au ţinut o şedinţă nepublică fără Gaspar, Toader şi Predescu, în cadrul căreia au răsturnat rezultatul şedinţei publice din 2 august, cea la care au participat toţi cei nouă judecători. 2. Se va admite că nu a existat o şedinţă în şase şi că, prin urmare, judecătorul de serviciu, Mircea Ştefan Minea, a acţionat ilegal – fie de capul său, fie la solicitarea preşedintelui Curţii, Augustin Zegrean, fie (cum s-a mai zvonit) cu acceptul telefonic al altor judecători.
Prima variantă ar fi, evident, favorabilă preşedintelui suspendat, iar a doua ar fi, tot evident, defavorabilă. Însă ambele variante pun Curtea Constituţională într-o situaţie extrem de complicată.
Prima variantă ar echivala cu un simulacru de legalitate, ridicând însă, întrebări foarte serioase asupra bunelor intenţii ale judecătorilor implicaţi. Organizarea unei şedinţe cu fentarea trio-ului Gaspar, Toader, Predescu, ar dovedi că cei care au planificat şi executat aşa ceva nu au acţionat din dorinţa de a respecta Constituţia, ci pentru a proteja interesele preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, printr-o decizie luată „între prieteni”, fără „martori” incomozi. Este logic să presupunem că decizia din 2 august a fost impusă, în primul rând, de Gaspar, Toader şi Predescu, care aveau de partea lor argumentele legale: era imposibil să se invalideze referendumul, fără încălcarea legii referendumului şi a unor decizii anterioare ale Curţii. Răsturnarea acestei decizii cu „erata” s-a făcut prin invocarea unui argument legal ce nu are aplicabilitate în speţă - legea pentru alegerea preşedintelui României, care prevede că listele electorale permenente îi includ pe românii cu domiciliul în străinătate, prevedere contradictorie cu cea din legea referendumului. Dacă ar fi fost prezenţi la prezumtiva şedinţă de modificare a deciziei din 2 august, este foarte probabil ca Gaspar, Toader şi Predescu să fi combătut energic argumentul respectiv şi, astfel, să pericliteze adoptarea „eratei”. În cazul în care, într-adevăr, a existat o şedinţă nepublică şi cei trei judecători au fost ocoliţi, ei vor fi îndreptăţiţi, marţi, să solicite reanalizarea deciziei. De aici încolo, orice va fi posibil, implicit o nouă „erată” la „erată”, prin care să se revină la decizia din 2 august.
În cea de-a doua variantă, este de aşteptat ca situaţia să se complice şi mai mult. Demonstrarea faptului că judecătorul de serviciu a acţionat ilegal ar trebui să implice sancţionărea sa drastică (şi, eventual, chiar a preşedintelui Curţii), înţelegând, prin aceasta, demisia, urmată de declanşarea procedurilor penale. Ceea ce ar putea însemna, implicit, amânarea deciziei din 31 august, până la desemnarea înlocuitorilor, cu tot tărăboiul politic afarent.
Aşadar, marţi, 14 august este o zi crucială pentru Curtea Constituţională şi pentru România, în ansamblul ei.
Cei nouă judecători CCR:
- Augustin Zegrean (preşedinte CCR), numit de Traian Băsescu, în 2007
- Aspazia Cojocaru, numită de Camera deputaţilor (PSD), în 2004
- Petre Lăzăroriu, numit de Traian Băsescu, în 2010
- Mircea Ştefan Minea, numit de Camera Deputaţilor (PDL), în 2010
- Iulia Antoanella Motoc, numită de Senat (PDL), în 2010
- Acsinte Gaspar, numit de Camera Deputaţilor (PSD), în 2004
- Ion Predescu, numit de Senat (PSD), în 2004
Tudorel Toader, numit de Camera Deputaţilor (propunere PNL), în 2007
- Puskas Valentin-Zoltan, numit de Senat (UDMR), în 2007
Philip Gordon: SUA susţin cele 11 puncte adresate de Comisia Europeană României. Nu este în interesul României să pice acest test
"Ne pasă de România, de viitorul ei, de democraţia ei", a spus Gordon.
El a precizat că SUA sunt preocupate de recentele evoluţii legate de referendum şi de procesul prin care aceta este revizuit.
"Am venit şi pentru a exprima aceste preocupări. Au existat, aşa cum se ştie, acuzaţii credibile de vot ilegal masiv la referendum, au fost demersuri de schimbare a listelor cu votanţi, care ar schimba cvorumul de vot şi, se pare, încercări de presiune asupra Curţii Constituţionale privind validarea referendumului. Toate aceste acuzaţii au ridicat semne de întrebare privind legitimitatea oricărui rezultat care este aşteptat", a spus Philip Gordon.
El a mai spus că SUA susţin pe deplin cele 11 puncte exprimate de Comisia Europeană pentru a ajuta România pe calea democratică a acesteia.
"Ambasadorul Gitenstein a exprimat aceste poziţii atât public cât şi privat, iar eu am venit să întăresc faptul că el vorbeşte în numele Washingtonului, în numele administraţiei Obama, când face aceste comentarii publice şi private", a spus Gordon.
El a ţinut să sublinieze că nu este de partea cuiva şi nu a venit pentru a susţine vreun partid sau vreun lider politic, ci a venit pentru a exprima necesitatea respectării statului de drept şi a funcţionării instituţiilor.
Gordon a spus că guvernele vin şi pleacă, iar ce este important este relaţia dintre cele două ţări, precum şi funcţionarea instituţiilor şi a statului de drept.
ntrebat dacă este mulţumit de răspunsurile primite luni de la oficialii români, Gordon a spus: "Cred că este cinstit să spun că am auzit ce trebuia", a spus Gordon.
Oficialul american a precizat că liderii cu care a vorbit şi-au exprimat susţinerea faţă de valorile pe care el le-a prezentat.
"Evident, e mai important ce fac oamenii decât ce spun. Dar tot ceea ce pot să sper, după aceste întâlniri, este că ei conştientizează importanţa acestor lucruri şi că vor respecta aceste principii", a adăugat oficialul SUA.
El a mai spus că România are instituţiile necesare pentru a trece prin situaţia actuală, dar acestea trebuie utilizate corect.
"E un test. De aceea sunt aici (...) Vrem să ajutăm România să treacă acest test. Nu este în interesul României să pice acest test", a spus Gordon, citat de Mediafax.
Unde au fost americanii când?
13 august 2012 – 16:32
Foto: Christian Silva / Intact Images
● Curtea Constituţională a fixat fără nici
un argument pragul de participare minimă la referendumul pentru
suspendarea preşedintelui a jumătate +1 din numărul cetăţenilor înscrişi
pe listele electorale permanente, sfidând propria decizie de la
referendumul din 2007, validat cu 50 la sută din paticipanţii la vot?
● Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a asmuţit procurorii împotriva unor membri ai Consiliului Naţional al Magistraturii, cel vizat fiind de fapt Victor Ponta, înregistrat şi monitorizat pe vremea când nu era prim-ministru?
● Traian Băsescu dicta Curţii Constituţionale ca pe listele electorale permanente la referendum să fie incluse şi persoanele cu domiciliul în străinătate, iar CC se conforma executând "lovitura de stat" printr-o erată emisă de un singur judecător şi fără semnătura preşedintelui Curţii?
● Conducerea Ministerului de Interne, inclusiv doi membri ai Guvernului, la ordinul aceluiaşi Traian Băsescu, era ascultată, urmărită şi anchetată de aceiaşi procurori zeloşi executând dorinţele suspendatului?
● Procurorii au declanşat o anchetă pentru "instigare la vot", chemând la interogatorii manechinele care au participat la referendum la Mamaia?
● Parchetul General a ridicat înaintea finalizării referendumului acte originale de la Curtea Constituţională, Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, Direcţia Generală Paşapoarte, Direcţia Evidenţa Populaţiei şi Administrarea Bazelor de Date transformându-se într-o instituţie care stabileşte în afara legii pragul electoral?
● CSM, în loc să reacţioneze la felul în care procurorii executau ordinele lui Traian Băsescu, atacă oamenii politici care au făcut declaraţii împotriva statului poliţienesc?
● Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a asmuţit procurorii împotriva unor membri ai Consiliului Naţional al Magistraturii, cel vizat fiind de fapt Victor Ponta, înregistrat şi monitorizat pe vremea când nu era prim-ministru?
● Traian Băsescu dicta Curţii Constituţionale ca pe listele electorale permanente la referendum să fie incluse şi persoanele cu domiciliul în străinătate, iar CC se conforma executând "lovitura de stat" printr-o erată emisă de un singur judecător şi fără semnătura preşedintelui Curţii?
● Conducerea Ministerului de Interne, inclusiv doi membri ai Guvernului, la ordinul aceluiaşi Traian Băsescu, era ascultată, urmărită şi anchetată de aceiaşi procurori zeloşi executând dorinţele suspendatului?
● Procurorii au declanşat o anchetă pentru "instigare la vot", chemând la interogatorii manechinele care au participat la referendum la Mamaia?
● Parchetul General a ridicat înaintea finalizării referendumului acte originale de la Curtea Constituţională, Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, Direcţia Generală Paşapoarte, Direcţia Evidenţa Populaţiei şi Administrarea Bazelor de Date transformându-se într-o instituţie care stabileşte în afara legii pragul electoral?
● CSM, în loc să reacţioneze la felul în care procurorii executau ordinele lui Traian Băsescu, atacă oamenii politici care au făcut declaraţii împotriva statului poliţienesc?
● Aşadar, unde se aflau reprezentanţii celui mai democratic stat când
se întâmplau toate aceste atentate la democraţie şi statul de drept în
România?
Poezie despre proşti.
De-ar fi să-i luam pe toţi la rând,
Şi actualii dar şi foştii,
Cei mai destepţi de pe Pământ
Cei mai destepţi de pe Pământ
Au fost întotdeauna...PROŞTII.
Nu te ruga la ursitoare
Nu te ruga la ursitoare
Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare:
Mai bine urlă-n gura mare:
"Iubite Doamne, fă-mă...PROST!"
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveţi atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveţi atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră
Ajunge numai să fii...PROST.
În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvaţă contra cost,
Păcat că nicio facultate
În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvaţă contra cost,
Păcat că nicio facultate
Nu dă şi diplomă de...PROST.
Avem impozite cu carul
Dar înotăm în sărăcie,
Şi ce buget ar avea statul
Avem impozite cu carul
Dar înotăm în sărăcie,
Şi ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe...PROSTIE.
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti!
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti!
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul
Cum cresc recoltele de ...PROŞTI.
Şi-n lumea asta rasturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,
Şi-n lumea asta rasturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,
Savanţii noştri mor de foame
Şi numai PROŞTII sunt deştepţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu