DESPRE NUTRIŢIE

1. Nutriţionistul vă recomandă ...

Alimente pentru fiecare organ

 Pentru inima

 

 

1. varza – contine fier si potasiu, necesare inimii si circulatiei sanguine 

2. broccoli – prin continutul de calciu, fier si caroten, previne atacurile de cord si ateroscleroza 

3. ridichea – apara impotriva atacurilor de inima 

4. portocala – are putine calorii, contine vitamina C si scade valoarea colesterolului din sange 

5. morcovul – acidul folic si bioflavonoidele continute de morcovi protejeaza inima 

6. pestele – acizii Omega 3 apara sistemul vascular de inflamatii si calcifieri 

7. ceapa – imbunatateste activitatea inimii si circulatia si scade presiunea sangelui 

8. usturoiul – alicina pe care o contine previne accidentele vasculare cerebrale 

9. leurda (usturoi salbatic) – curata sangele de toxine 

10. sparanghelul – curata cordul si vasele mari de sange 

11. uleiul de masline – energizeaza cordul si reduce colesterolul 

12. cicoarea – scade colesterolul si tensiunea arteriala si curata sangele cu ajutorul unor minerale specifice 

13. somonul – este o sursa de acizi grasi Omega 3 care reusesc sa scada din nivelul trigliceridelor din sange 

14. dovleacul – are efect benefic in cazul hipertensiunii arteriale si in bolile de inima 

15. cartoful – protejeaza impotriva accidentelor cerebro-vasculare si ofera o mare cantitate de vitamina C sistemului vascular

16. paprika – protejeaza vasele de sange si inima 

17. rosia – normalizeaza tensiunea arteriala, fiind diuretice eficiente 

18. maslinele – reduc colesterolul nociv si tensiunea arteriala 

19. marul – contine peste 300 de substante esentiale pentru protectia sistemului vascular 

20. fasolea neagra – o singura cana de fasole furnizeaza intre 120 si 320 de miligrame de magneziu, prevenind astfel tulburarile de ritm cardiac 

21. coacazele – sunt excelente pentru circulatia sangelui, avand o concentratie mare de minerale si vitaminele B, C, D si E

22. zmeura – intareste sistemul imunitar, actionand ca o aspirina naturala 

23. murele – sunt considerate fructe cardioactive, ajutand la functionarea optima a cordului 

24. socul – imbunatateste circulatia sanguina 

25. piersica – contine vitamine si oligoelemente ce protejeaza inima 

26. ciresele – improspateaza resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor si siliciu 

27. rubarba – scade tensiunea arteriala si fortifica inima 

28. grapefruit-ul – previne obstructiile vasculare si tromboza datorita unei enzime speciale 

29. ciuperca Shitake – reduce colesterolul 

30. prunele – previn tromboza 

31. curmalele – reduc tensiunea arteriala si protejeaza impotriva aterosclerozei fiindca sunt bogate in fier, calciu si potasiu

32. afinele – pigmentul lor albastru ajuta vasele sanguine sa devina mai elastice 

33. ovazul – este benefic in bolile cardiovasculare 

34. porumbul – contine vitaminele D si K 

35. ardeiul iute – previne cresterea nivelului de zahar din sange ce poate duce la formarea de colesterol pe vasele inimii 

Pentru creier

 

36. lintea – contine lecitina, proteine si glucide de care au nevoie celulele creierului 

37. Quinoa – intareste memoria si incetineste procesul de imbatranire, fiind bogat in fier 

38. carnea de pasare de curte – are grasimi si uleiuri ce ofera energie celulelor nervoase 

39. fasolea – creste puterea de concentrare 

40. oul – este o sursa grozava de proteine; galbenusul contine colina ce ajuta la dezvoltarea memoriei 

41. avocado – combate stresul, nervozitatea si insomnia 

42. bananele – glucoza, vitaminele si mineralele continute de acestea sunt benefice pentru creier si il energizeaza 

43. caisele – stimuleaza neuronii 

44. stafidele – contin mult zahar (75%), resursa energetica pentru creier 

45. para – zaharul si substantele asemanatoare hormonilor intensifica puterea de “lucru” a creierului 

46. mazarea – fiind bogata in proteine, este buna pentru memorie si concentrare 

47. salata verde – calmeaza sistemul nervos datorita substantelor opiacee .

Pentru ochi

 

48. castanul salbatic – calmeaza senzatia de usturime si iritatiile datorita substantelor sale active 

49. arnica – uleiul esential de arnica calmeaza inflamatiile oculare 

50. mesteacanul alb – intareste imunitatea ochilor deoarece contine vitamina C, potasiu si calciu 

51. limba de miel – reduce inflamarea vaselor conjunctivale datorita taninurilor si a saponinelor 

52. rostopasca – este extraordinar de eficienta impotriva virusurilor si mai ales pentru ochii uscati 

53. gutuia – este buna pentru alergii si febra fanului deoarece contine pectine si calciu 

54. iarba de silur (Euphrasia Officinalis) – calmeaza ochii persoanelor ce isi petrec foarte mult timp in fata calculatorului 

55. grasimea de gaina – face minuni aplicata ca unguent pe ochi impreuna cu iarba de silur 

56. strugurii – ajuta cu precadere ochiul in timpul vederii nocturne 

57. patlagina – taninurile pe care le contine trateaza infectiile oculare 

58. capsuna – ajuta ochii in timpul vederii nocturne 

59. Centarium Minus – tinctura obtinuta din aceasta planta vindeca afectiunile oculare 

60. ananasul – enzimele continute de acesta relaxeaza ochii obositi din cauza calculatorului 

61. rozmarinul – purifica ochii si protejeaza vasele de sange oculare 

Pentru piele/par

 

62. pepenele – contine foarte putine calorii si este excelent pentru mentinerea fermitatii pielii
63. iaurtul degresat – bacteriile continute de acesta imbunatatesc aspectul pielii; in plus, are o concentratie ridicata de vitamina A
64. graul – contine acizi grasi, calciu si dioxid de siliciu care sunt extraordinar de sanatoase pentru par, piele si unghii
65. orzul – infrumuteseaza si revitalizeaza datorita substantelor bioactive
66. cimbrul – reda stralucirea pielii si curata organismul
67. hreanul – continand substante active, regenereaza parul, pielea si unghiile
68. mustarul- regleaza fluxul sanguin la nivelul pielii

Pentru oase

69. migdalele – contin magneziu si ajuta oasele sa ramana sanatoase 

70. spanacul – datorita fierului si calciului pe care il contine, face oasele mai rezistente si ajuta la functionarea muschilor 

71. meiul – intareste dintii, oasele si stimuleaza cresterea copiilor 

72. secara – este benefica pentru dinti, oase si muschi fiind o sursa ideala de oligoelemente precum B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier si zinc 

73. branza – intareste oasele fiind o sursa buna de calciu 

Pentru stomac/intestin

74. tinctura de fenicul – protejeaza mucoasele intestinale 

75. pastarnacul – stimuleaza digestia 

76. mango – apara mucoasa intestinala datorita vitaminei A si a antioxidantilor

77. arpacasul – aduce in organism necesarul de fibre, fosfor si magneziu pentru o digestie sanatoasa 

78. mararul – amelioreaza indigestia 

79. soia – are proprietati anticancerigene 

80. nucile – contin o forma purificata de Omega 3 si de aceea ajuta la reudcerea riscului de cancer al intestinelor 

Pentru rinichi

 

 

91. sfecla rosie – stimuleaza arderile celulare 

92. visinele – contin potasiu, substanta pe care rinichii “lupta” sa o elimine din sange atunci cand este in exces

93. castravetele – contine multa apa si deci stimuleaza activitatea rinichilor 

94. telina – protejeaza rinichii de virusuri 

95. varza rosie – proteinele si aminoacizii pe care aceasta ii contine actioneaza ca un filtru pentru rinichi

96. gulia – vitamina C din ea protejeaza celulele renale, iar fierul si fosforul energizeaza 

97. ridichea neagra – este un antibiotic natural 

98. varza murata – detoxifica organismul 

99. hrisca – este folosita ca produs dietetic in cazul bolilor de rinichi si in diabet 

100. patrunjelul – detine combinatia ideala de minerale pentru a curata rinichii 

Pentru ficat

 

81. anghinarea – contine proteine regenerative, iar acidul folic si antioxidantii previn bolile hepatice 

82. sucul de ridiche – stimuleaza secretia bilei 

83. conopida – contribuie la imbunatatirea activitatii ficatului

84. drojdia de bere – este o importanta sursa de vitamina B si detoxifica ficatul 

85. nasturelul (Nasturtium Officinale) – este folosit pentru producerea mustarului si a uleiurilor ce sunt benefice pentru metabolismul bilei si al ficatului 

86. papadia – ajuta la buna functionare a ficatului si reduce colesterolul 

87. laptele – apara ficatul de afectiuni frecvente 

88. menta – uleiurile esentiale de menta stimuleaza secretia biliara si calmeaza crampele 

89. carnea de iepure – degreseaza ficatul 

90. carnea de vita sau manzat – contine fier, proteine si vitamina B. 

 

2. Dieta alcalina - calea catre longevitate, vitalitate, sanatate!

Dieta alcalina este o notiune relativ recenta, desi la baza ei stau lucruri stiute de mii de ani care au capatat o forma concreta in anii ’20. Este vital sa cunoastem aceste informatii despre alimentatia alcalina si opusul ei, alimentatia acida pentru ca, *in general, starea de boala este asociata
cu acizii, iar starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline*. ****

In concluzie, daca vrei sa fii sanatos, sa traiesti mult, sa te imbolnavesti rar, sa nu te mai simti obosit, irascibil, fara vlaga si sa ai antioxidanti in corp, deci sa intarzii imbatranirea si moartea celulelor corpului tau, afla tot despre dieta alcalina si lista pretioasa a alimentelor alcaline (indicate) versus alimentele acide (de care trebuie sa ne ferim cat mai mult).****
  *Istoricul dietei alcaline*

De mii de ani, oamenii au stiut ca unele substante au gust acid, in timp ce altele sunt alcaline. Insa pana la inventarea scalei pH in 1909, nu exista un sistem de valori pentru a le putea masura aciditatea. Cuvantul acid deriva din verbul latin “acere” – a fi acru. La inceputul secolului al XVII-lea cuvantul “acid” a inceput sa descrie substantele care aveau gustul acru. Cu timpul, oamenii de stiinta au dezvoltat tot felul de teorii
plecand de la aciditate si alcalinitate, descoperind ca cele doua concepte sunt determinate de concentratia de ioni de hidrogen (molecule de hidrogen incarcate pozitiv). O substanta acida este saturata de ioni de hidrogen, in timp ce substantele alcaline (bazice) sunt capabile sa absoarba ionii de hidrogen. In 1909, chimistul danez Soren Peder Lauritz Sorensen a creat scala pH (potentialul de hidrogen), pentru a masura numarul de ioni de
hidrogen aflati intr-un volum standard de lichid. Scala pH pleaca de la 0 (extrem de acid) si ajunge la 14 (extrem de alcalin). Daca un aliment sau orice alta substanta se opreste fix la 7, inseamna ca sunt neutre. Daca se depaseste, chiar si cu putin nivelul 7, atunci substantele sunt alcaline iar daca scade sub pH 7, alimentul e in categoria acida.****

Abia din anul 2003, *dieta alcalina* a captat atentia la nivel global, dupa aparitia cartii “The pH Miracle” (Miracolul pH), scrisa de Robert O Young si Shelley Redford Young.****
  *Hiperaciditatea si efectele ei nocive asupra sanatatii*

O stare prelungita de oboseala, uneori pâna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala.
Dar oboseala mai poate avea o cauza cât se poate de neasteptata. “Ploaia acida a facut vâlva in urma cu câtiva ani, omul acid va face in viitor”.
Afirmatia ii apartine publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii “Hiperaciditate – bolnav fara motiv”, sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea. Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta.***
*

*Sângele nostru are valori pH de 7,35 pâna la 7,45, este asadar usor bazic.
Valorile din urina pot oscila intre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai in vârsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita, hiperaciditatea este o problema serioasa. Imbatrânirea – se mai spune – nu este nimic altceva decât intoxicarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze.*****
  *Care sunt alimentele dietei alcaline?*

Echilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive,
slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse in legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale. Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. Se intelege ca rolul esential in asigurarea echilibrului
revine unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare aliment luat in parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic.
Sunt cunoscute insa grupele de alimente care actioneaza intr-un sens sau altul.****

Sa tii o dieta alcalina inseamna sa consumi cu prioritate peste zi (peste 75%) acele alimente care iti fac organismul mai alcalin. Daca consumi din alimentele acide, cantitatea nu trebuie sa depaseasca 25% din tot ce mananci peste zi si sa te asiguri ca la aceeasi masa mananci mai mult alcalin decat acid.****

Sigur, in cazul persoanelor foarte bolnave, alimentatia si obiceiurile de viata vor fi alcaline 100% pana la recapatarea starii de sanatate.****
  *Alimentele alcaline versus alimente acide*

*Fructe alcaline:* stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise,
piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit,
mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere****

*Fructe acide:* toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite,
glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura****

*Legume alcaline:* ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza
rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla, morcovi,
cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive, patrunjel, pastârnac,
ardei, dovleac, ridichi, soia boabe, in, bostan, nap, vinete, leguminoase
incoltite****

*Legume acide:* ardei iute, asparagus, rubarba, toate tipurile de fasole si
linte cu exceptia celor germinate****

 ****

*Cereale alcaline:* cereale proaspete, orz verde, *alimente neutre dar care
absorb aciditatea digestiva:* pâine prajita, pâine mai veche de 2 zile *(contin
mai putin gluten care genereaza exces de mucus in corp).*****

*Cereale acide:* produse de patiserie, pâine alba, pâine int 19219c25t
egrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris,
orez (alb, brun, basmati), faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de
cereale****

*Lactate alcaline:* lapte smântânit, kefir, zer, unt, frisca, lapte
proaspat deci nepasteurizat (vaca, capra), iaurt simplu nepasteurizat sau
lapte prins****

*Lactate acide:* parmezan, brânzeturi fermentate, cascaval, telemea,
inghetata, iaurt indulcit sau iaurt cu fructe, lapte fiert, lapte praf,
smântâna fermentata****

 ****

*Alimente gatite alcaline:* legume fierte, coapte, mâncaruri sau ghiveci de
legume, dar fara rosii sau bulion, supe de zarzavat si de radacinoase fara
carne****

*Alimente gatite acide:* mâncaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta
de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac
gatit, conserve****

*Dulciuri alcaline:* suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat,
sirop de orez brun, miere naturala in cantitate foarte mica****

*Dulciuri acide:* dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata,
indulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere artificiala sau
prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza****

*Produse animale alcaline:* oua de prepelita, oua de rata****

*Produse animale acide:* mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere,
pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina****

 ****

*Bauturi alcaline:* sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante
neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre daca au un
pH usor trecut de 7 (scrie pe sticla)****

*Bauturi acide:* toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola,
cafea, cacao, sifon****

*Diverse alcaline:* aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge,
ghimbir, amalaki, sare de mare, drojdie de bere (calup)****

*Diverse acide:* muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri,
ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curry, aditivi alimentari
sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet,
saramura, fum****

*Alimente uleioase alcaline:* ulei presat la rece de floarea soarelui sau
masline, ulei de peste, ulei de primula, migdale, sâmburi de dovleac,
alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata****

*Alimente uleioase acide:* ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline,
fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite, nuci, fistic****

 ****

*OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZA CORPUL: *somnul, relaxarea, sauna, exercitiul
fizic, meditatia, exercitiile de respiratie, buna dispozitie, bucuria,
fericirea, calmul****

*OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZA: *fumatul, aromatizanti si parfumuri
sintetice, somn insuficient, medicamentele de sinteza, suprasolicitarea,
supararea, mania, stresul, ura, revolta****

*Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate:* zahar, dulciuri,
majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si
zahar, alimente bogate in glucide cum ar fi orezul****

*Alimentele acide care genereaza alcalinitate:* lamaie, grape-fruit, otet
de mere diluat in apa, muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de
vara in saramura sau varza murata in primele 3 luni. Aceste alimente, prin
acizii slabi pe care ii contin, favorizeaza digestia si scad hipersecretia
de acid din stomac.****

 ****

Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida in laborator, dar nu
acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru ca in realitate ele devin
alcaline prin metabolizare. In schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar
din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.****

*Trebuie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se
echilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai
sanatosi fara sa le manânce, dar odata cu inaintarea in vârsta, consumul
lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de
aciditate este transpiratia, de exemplu in sauna. Sunt de asemeni
recomandate inotul si mersul pe bicicleta*. ****

Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si saruri
marine, in special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt
recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului.****

 ****

SANATATE MAXIMA VA DORESC SI O VIATA LUNGA SI FRUMOASA!****

3. Despre mintea umana

Mintea umană funcţionează cel mai eficient în jurul vârstei de 50 de ani, nu în tinereţe. Corpul şi creierul nu îmbătrânesc în acelaşi ritm. Dimpotrivă, puterea minţii creşte odată cu vârsta, arată studiile.

Chiar este creierul condamnat la degradare?, se întreabă Barbara Strauch, jurnalist la "The New York Times" şi autoare a cărţii "Viaţa secretă a creierului adulţilor : Descoperiţi talentele surprinzătoare ale minţii de la vârsta mijlocie".

A descoperit că este înconjurată de oameni de vârstă similară care, deşi nu-şi puteau aminti numele restaurantului la care au mâncat sau al cărţii pe care tocmai o terminaseră de citit, puteau să coordoneze afaceri pe continente diferite, scrie Strauch în cartea ei, citată de "The Daily Mail".

Cercetătorii - sociologi, psihologi şi neurologi - au descoperit însă că, în cazul unei persoane ajunsă la vârsta a doua, creierul nu se comportă ca restul corpului. Este adevărat că memoria este afectată, la fel şi alte funcţii ale creierului legate de motricitate. Pe de altă parte, creşte abilitatea de a lua decizii corecte despre lumea din jur.

Cercetătorii au folosit rezonanţa magnetică pentru a analiza efectele îmbătrânirii şi au constatat că celulele creierului nu se împuţinează subit. Dimpotrivă, creierul se adaptează şi le permite persoanelor trecute de 50 de ani să-l folosească mult mai eficient. Astfel, dacă tinerii folosesc pe rând cele două emisfere ale creierului, persoanele în vârstă reuşesc să le utilizeze simultan.

De asemenea, se îmbunătăţesc capacităţile cognitive, după cum demonstrează un studiu care a urmărit evoluţia vieţii a 6.000 de americani timp de 40 de ani.

Testele de vocabular, memorie, aritmetică, orientare spaţială, viteză de reacţie şi logică au demonstrat că oamenii cu vârste între 40 şi 60 de ani au obţinut rezultate mai bune decât cei de 20 de ani.

Bărbaţii au avut cele mai bune rezultate în jurul vârstei de 50 de ani, pe când la femei, abilităţile s-au îmbunătăţit şi după vârsta de 60 de ani. Chiar şi abilităţile sociale şi capacitatea de a judeca corect oamenii şi situaţiile cresc odată cu vârsta.

Partea creierului responsabilă cu emoţiile umane se micşorează mai lent decât celelalte zone.

Un studiu realizat de Universitatea Harvard demonstrează că oamenii trecuţi de 50 de ani iau şi cele mai bune decizii financiare.
Nu în ultimul rând, studiile contrazic şi teoria conform căreia îmbătrânirea aduce după ea dezamăgire şi depresii.

Se pare că, pe măsură ce îmbătrânim, reacţionăm altfel la necazuri, creierul reuşeşte să se programeze să accentueze aspectele pozitive şi să le elimine pe cele negative.

Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrâneţe ?

Exista metode de a va mentine creierul tanar. Din pacate, mintea mai buna nu se poate obtine odata cu varsta, ci din contra, pierdem din ea, cu fiecare an ce trece.

Cercetatorii au aflat insa ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii. Iata cateva dintre acestea:

Dansaţi. "Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii "O minte minunata la orice varsta". "Dansul necesita totul, de la coordonare si organizare, la planificare si judecata", a mai scris acesta.
Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.

Mergeţi la fitness. Sportul creeaza celule noi intr-o zona a creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.

Mâncaţi ouă. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry McLeary, autorul programului "Incredere in creier". Oul contine vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai importanta sursa de energie a creierului. Oul mai contine si antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi grasi omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime.

Mâncaţi, de asemenea, multe fructe şi legume şi evitaţi mâncărurile grase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica intre ele.

Fiţi activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii. Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alerta.

Hidrataţi-vă mintea. Un studiu al Universitatii South Florida din 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspat pe saptamana aveau cu 76% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in fructe, protejeaza creierul de boala. Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte, intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu pot sa functioneze corect.

Râdeţi. Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti. Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si pentru inima.

Dormiţi suficient. Somnul este important pentru o stare mentala buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului. Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!

Nu vă mai uitaţi la TV. O ora de privit la televizor creste riscul de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb, ei propun sa cititi cat mai multe carti.

Folosiţi mirodenii. Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe mirodenii la mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul si salvia.

Studiaţi o limbă străină Nu ezitati sa invatati o limba straina, pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi straine au o minte mai clara decat ceilalti.

Spalaţi-vă bine pe dinţi. O gingie inflamata, sangeranda, poate sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.

Beţi ceai verde si veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala, potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical Nutrition.

Materiale primite de la ing. Radu SĂNDULESCU