NOTA MEA:
PARTIDELE POLITICE - POT FI DOAR COMUNITĂŢI DE PRODUCERE ŞI SUSŢINERE ALE IDEILOR POLITICE şi nimic mai mult.
Pentru reconstrucţie:
MAJORITATEA ÎN PARLAMENT A AJUNS UN FEL DE ALBA-NEAGRA, CĂ TOT SE VOTEAZĂ CU BILE ÎN ASEMENEA CULORI, ALB ŞI NEGRU: VĂ ROG, SĂ NU SCHIMBAŢI CULORILE, CI NĂRAVUL LUPILOR, ÎN ACEST CAZ: ÎN LOCUL TRĂDĂRII COTIDIENE, VREAU CONSENS, INTELIGENŢĂ.
MAJORITÁTE, majorități, s. f. Partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate. ♦ Superioritate numerică cerută (prin lege) sau obținută în alegeri. ◊ Majoritate absolută = număr de voturi egal cu cel puțin jumătate plus unu din total. Majoritate relativă = numărul cel mai mare de voturi obținut de cineva în raport cu voturile obținute de fiecare din ceilalți candidați. Majoritate civilă = Majorat1. – Din fr. majorité. Cf. lat. maioritas, -atis, germ. Majorität.
Majoritatea simplă este cea raportată la
cvorumul de vot, asigura ca rezultatul votării să fie cel al voinţei
majoritatii celor prezenţi. Aceasta este majoritatea de drept comun, o
majoritate aplicabilă în toate cazurile în care Constituţia Romaniei sau
Regulamentul Senatului nu prevad o altă majoritate.
CONSÉNS, consensuri, s. n. Înțelegere, acord, identitate de păreri. – Din lat. consensus.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
CONSÉNS ~uri n. Stare care rezultă din comunitatea sau coincidența de sentimente, idei, intenții etc. ale unor persoane sau ale unor comunități; stare caracterizată de concepții comune asupra unor chestiuni; înțelegere. /consensus
CONSÉNS, consensuri, s. n. Înțelegere, acord, identitate de păreri. – Din lat. consensus.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
CONSÉNS ~uri n. Stare care rezultă din comunitatea sau coincidența de sentimente, idei, intenții etc. ale unor persoane sau ale unor comunități; stare caracterizată de concepții comune asupra unor chestiuni; înțelegere. /
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | PermalinkÎn toate Constituţiile României (şi ale tuturor popoarelor) se prevede noţiunea de majoritate (absolută), pentru stabilirea unui fapt de drept (o lege), pentru investitura Guvernului, pentru aprobarea vreunei moţiuni etc. Dar, pornind de la majoritatea relativă, pe care o are partidul cîştigător la începerea ciclului electoral, prin trădări reale sau manevrate obscur, prin migraţii de persoane (de la putere la opoziţie) şi prin coaliţii de interese, se ajunge la paradoxul pierderii puterii de către partidul fost majoritar, partid ales de popor, împotriva voinţei electoratului, au loc periculoase răsturnări de situaţie şi trecerea unor legi anti-populare sau proaste. De aceea, este necesar ca, în situaţii critice, un grup parlamentar să aibă dreptul să ceară trecerea la procedura de Consens (Unanimitate), la identitate de păreri, la acord. Aceasta se obţine printr-un dialog mai îndelungat, cu argumente pro şi contra şi cu amendamente în consecinţă a legilor în discuţie.
Aşa s-a construit EUROPA UNITĂ şi, la propunerea României, aşa s-a constituit şi a funcţionat Consiliul de Cooperare şi Securitate în Europa şi multe din problemele iniţiale au fost rezolvate prin consens. Aşa a funcţionat obştea românească şi invenţia românească numită "CURTEA CU JURI", preluată de americani. Cel mai bun exemplu este dat în filmul american "12 oameni furioşi", unde unul din juraţi cere majorităţii de 11 colegi rediscutarea cazului pînă îi aduce la un consens logic (la unanimitate, acord, identitate de păreri).
Metoda, oricît de îndelungată, dă rezultate de calitate şi este adoptată şi de multe foruri internaţionale.
IATĂ ŞI O ALTĂ TEMĂ DE DISCUŢIE - PENTRU TRANSPARENŢĂ:
ing. Savin BADEA
CEA MAI BUNA IDEE pentru a scoate ROMANIA din criza! Modelul suedez : nici privilegii, nici imunitate, nici indemnizatii speciale PENTRU POLITICIENI!
Modelul suedez poate scoate Romania din criza. Politicieni fara privilegii, fara imunitate si transparenta desavarsita in cheltuirea banilor publici.
Modelul politic suedez poate fi o varianta de urmat pentru Romania. In Suedia, politicienii nu au privilegii si nici imunitate, cu alte cuvinte nu sunt mai presus de ceilalti cetateni ai tarii. In plus, in aceasta tara este aplicata o transparenta desavarsita in cheltuirea banilor publici. Un reportaj realizat de televiziunea braziliana TV Bandeirantes cu titlul „Suedia – politicieni fara privilegii” prezinta in detaliu pilonii unui model de succes atat pe plan politic, cat si economic.In primul rand trebuie sa amintim ca modelul suedez a fost unul recunoscut si apreciat pe plan mondial si considerat drept unul dintre cele mai sigure din lume. Practic, modelul suedez a oferit o alternativa viabila intre economiile centralizate si libertatea pietelor neo-liberala. In Suedia, politicienii nu au privilegii in fata legii si nu se bucura de niciun fel de imunitate, sistemul urmand fara nicio abatere transparenta in privinta cheltuirii banilor publici.
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, Suedia a fost laboratorul in care experimentele macroeconomice au fost puse in practica pentru a realiza ideologia social-democrata. Rezultatul acestor experimente a fost ceea ce astazi numim „modelul suedez al statului bunastarii”.
Profesorul de politici-economice Sven Steinmo sustine in „Modelul suedez al statului bunastarii. Fundamente, ascensiune si declin” ca modelul suedez al „statului bunastarii” a fost, fara dubiu, una dintre cele mai de succes realizari a valorilor social-democratice prin experimente macroeconomice.
Practic, suedezii au prezentat lumii o societate capabila sa atinga o economie eficienta si in continua dezvoltare, in acelasi timp mentinand o implicare a unui „stat al bunastarii” de dimensiuni considerabile. Practic, modelul suedez din aceasta perioada a oferit o alternativa viabila intre economiile centralizate si libertatea pietelor neo-liberala.
Sven Steinmo mai arata ca Suedia a avut in ultimii ani o dezvoltare economica remarcabila, ceea ce i-a permis sa subventioneze programele sociale in care se afla angrenata. Problemele insa par sa vina din viitor: ca in toate democratiile avansate, imbatranirea populatiei va constitui o problema si va insemna cresterea beneficiarilor programelor sociale si scaderea numarului contribuabililor.
Concluzia lui Sven Steinmo este ca: „Modelul suedez” – inteles ca institutii de decizie corporatiste, politici salariale solidare, politicile de compromis – este posibil sa fi murit. Dar ambitia si suportul politic pentru o politica egalitarista si pentru un „stat al bunastarii”, foarte dezvoltat, precum si pentru taxe si impozite care sa-l sustina, raman in continuare foarte ridicate… in ciuda doctrinelor neo-liberale preponderente in lumea de azi.
Modelul suedez impune politicienilor sa nu mai aiba privilegii
Suedia nu ofera politicienilor sai nici privilegii, nici imunitate, nici indemnizatii speciale, iar transparenta autoritatilor in ceea ce priveste cheltuirea banului public este desavarsita. Principiul transparentei este inclus in Constitutia suedeza de mai bine de 200 de ani, iar acest sistem face ca excesele de putere sau cazurile de coruptie sa fie extrem de rare in Suedia.
Doar parlamentarii, care lucreaza la elaborarea legilor, se considera ca exercita un serviciu public pentru care trebuie sa fie remunerati cu salarii lunare. De subliniat ca un parlamentar suedez castiga aproape dublul venitului net al unui profesor.
Parlamentul din Suedia tine socoteala la toate cheltuielile in rapoarte depozitate intr-o singura incapere, iar fiecare parlamentar are dosarul sau. Orice suedez poate consulta dosarele individuale ale celor 349 de demnitari sau poate cere informatii online.
Totodata, parlamentarii suedezi au la dispozitie garsoniere detinute de stat, cu o suprafata de circa 40 de metri patrati. Bucataria este impartita la comun si nu exista personal de serviciu, potrivit unor date preluate de pe internet de romaniacurata.ro. Demnitarii nu au secretare sau consilieri, nici masini de serviciu cu sofer. Nici primarii si guvernatorii nu au dreptul la resedinte oficiale gratuite, iar consilierii nu au salariu lunar sau un birou propriu. La randul sau, premierul Suediei are o resedinta in limita a 300 de metri patrati.
Privilegiile parlamentarilor din Suedia:
– In prezent, parlamentarii suedezi au la dispozitie garsoniere detinute de stat, cu o suprafata de circa 40 de metri patrati. Singura camera este folosita atat ca living, cat si ca dormitor. Spalatoria este comuna, iar demnitarii trebuie sa se programeze din timp daca vor sa isi spele asternuturile.
– Sunt si parlamentari care traiesc intr-un spatiu chiar mai mic, de doar 18 metri patrati. In aceste cazuri, inclusiv bucataria este impartita in comun. Nu exista personal de serviciu, iar regulile sunt stricte: “Pastrati curatenia”.
– “Eu ii platesc pe politicieni. Nu vad niciun motiv pentru care banii platitorilor de taxe sa fie folositi pentru a le oferi politicienilor o viata de lux”, explica un suedez in reportajul televiziunii braziliene.
– Resedinta oficiala a premierului suedez nu depaseste circa 300 de metri patrati. Nici acesta nu beneficiaza de personal de serviciu. Mai mult, purtatorul de cuvant al guvernului a declarat ca premierul isi calca singur camasile si isi spala singur rufele, la fel ca orice simplu cetatean.
– Suedia este impartita in 21 de comitate conduse de cate un birou administrativ numit de guvern impreuna cu un consiliu ales de cetateni. Pe teritoriul Suediei sunt 290 de localitati.
– Nici primarii si guvernatorii nu au dreptul la resedinte oficiale gratuite, iar consilierii nici macar nu au salariu lunar sau un birou propriu, asa ca lucreaza de acasa. “Suntem alesi sa reprezentam cetatenii si, la fel ca ei, avem propriile noastre slujbe”, a explicat o consiliera.
– Doar parlamentarii, care lucreaza la elaborarea legilor, se considera ca exercita un serviciu public pentru care trebuie sa fie remunerati cu salarii lunare. Un parlamentar suedez castiga aproape dublul venitului net al unui profesor.
Fara indemnizatii speciale
– Parlamentarii care nu domiciliaza in capitala nu primesc bani in plus pentru costurile suplimentare, cum ar fi plata unei eventuale chirii sau pentru a avea asistenti la cabinetele parlamentare din localitatile de origine. Acolo, multi dintre ei lucreaza de acasa si utilizeaza sediile partidelor sau bibliotecile publice pentru a se intalni cu alegatorii.
– Toate calatoriile cu avionul ale parlamentarilor trebuie sa fie aprobate si rezervate la agentia de turism din cadrul Parlamentului, nefiind alocate indemnizatii speciale.
Fara imunitate
– Politicienii suedezi nu sunt privilegiati in fata legii si nu se bucura de niciun fel de imunitate.
– Mona Sahlin a cumparat o ciocolata si alte cateva obiecte personale cu credit cardul guvernamental si a platit scump – si-a pierdut postul de vicepremier.
*Scandalul a fost celebru in anii ’90, fiind cunoscut sub numele de “cazul Toblerone”. Sahlin si-a compromise cariera politica, fiind nevoita sa demisioneze din functia de lider al Partidului Social Democrat.
Transparenta si control cetatenesc
– Cetatenii sunt foarte atenti la modul in care Parlamentul isi foloseste puterea.
– Transparenta activitatii parlamentare are radacini in Constitutie. Fiecare cetatean are dreptul sa verifice cheltuielile politicienilor, actele contabile emise de guvern si declaratia de impozit pe venit a premierului.
– Mai mult, functionarii trebuie sa puna la dispozitia doritorilor corespondenta zilnica si emailurile oficiale ale prim-ministrului, orice cetatean avand acces la aceste informatii.*In sala calculatoarelor este posibil chiar sa studiezi traseul unor documente, cum ar fi cheltuielile guvernamentale sau detaliile unei licitatii publice. De exemplu, unul din rapoartele cu cheltuielile premierului a inclus si pranzul luat impreuna cu presedintele Bancii Centrale, precizandu-se chiar si ce au mancat si au baut cei doi.
– Administratia Parlamentului suedez tine socoteala cheltuielilor in rapoarte ale membrilor, depozitate intr-o singura incapere. Exista dosare individuale pentru fiecare dintre cei 349 de demnitari, precum si pentru
Purtatorul de cuvant al Parlamentului.
– Orice suedez poate veni sa studieze dosarele sau poate cere informatiile prin intermediul Internetului.
Principiul transparentei este inclus in Constitutia suedeza de mai bine de 200 de ani. El face ca excesele de putere sau cazurile de coruptie sa fie extrem de rare in aceasta tara, potrivit hotweek.ro.
Confirm your subscription for EXPUNERE.COM | Adevărul Despre România
Mesaje primite
| x |
|
26 nov. (Acum 1 zi)
 |
| |||
Traduceţi mesajul
Dezactivați pentru: engleză
Please confirm your subscription for EXPUNERE.COM | Adevărul Despre România |
|
|
Want less email? Modify your Subscription Options.
citeste si :
MULŢUMESC CODRUŢEI PENTRU MATERIALELE CARE ILUSTREAZĂ PAGINA DE FAŢĂ
MULŢUMESC CODRUŢEI PENTRU MATERIALELE CARE ILUSTREAZĂ PAGINA DE FAŢĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu