Intalniri dupa terminarea studiilor :
Se organizează întâlnirea de 10 ani:
- Unde să fie întâlnirea de 10 ani?
- La restaurantul "Moldova", acolo sunt nişte chelneriţe misto, cu fuste mini şi ţâţe mari!
Se organizează întâlnirea de de 25 ani:
- Unde să fie întâlnirea de 25 ani?
- La restaurantul "Moldova", acolo se găteşte foarte bine şi sunt porţiile mari!
Se organizează întâlnirea de 35 ani:
- Unde să serbăm întâlnirea de 35 ani?
- La restaurantul "Moldova", acolo se poate mânca dietetic şi au şi meniu vegetarian!
Se organizează întâlnirea de 45 ani:
- Unde să fie întâlnirea de 45 ani?
- La restaurantul "Moldova", acolo este şi rampă pentru cărucior cu rotile!
Se organizează întâlnirea de 50 ani:
- Unde serbăm întâlnirea de 50 ani?
- La restaurantul "Moldova"!
- Vai ce bine! Acolo n-am mai fost niciodată!!!
miercuri, 5 octombrie 2011
PI MOLDOVINEŞTE
Cîte viteze are un moldovean ???
are 4 ...
Viteza 4 ...înşet
Viteza 3 ...înşetişor
viteza 2 ...tăt pi loc pi loc pi loc..
viteza 1 ...răzămat
Care e bancul cu IBM la moldoveni?
Ai biem o biere!......
Cum se numeşte pe moldoveneşte piure-ul de cartofi?
Barabuli bătuşiţi.
Ce e ăla "piron"?
Locul de unde te urci în tren.
Cum se cheamă pe moldoveneşte filmul "Lovitură fulgerătoare" ?
Pălitură crînşină.
Dar filmul "Războiul stelelor"?
Gîlşiavă pi şer.
Cum îl numesc moldovenii pe Mihai Viteazul?
Mihăiţă Bătăiosu.
Cum se numeşte pe moldoveneşte lovitura de colţ la fotbal?
Pălitură di ungher
Cum se numeşte pe moldoveneşte lovitura de pedeapsa?
Palitură di osîndă
Cum se numeşte pe moldoveneşte filmul "Salvaţi de clopoţel"?
Izbăviţi di tălănguţă.
Care-i treaba la Suceava ?
Bei, mănînşi şi stai dijeaba.
Care-i deviza moldoveanului?
Viaţa-i scurtă. Dacă tot n-o putem lunji, hai s-o faşim lată!
Ce primesti la un restaurant moldovenesc dacă ceri "creier pane"?
Mimorie di porc prăjîtă.
Ce fel de anunţuri se difuzeaza la metroul moldovenesc?
Păza că si lichiesc uşîli. Urmiază staţia Primăvierii, cu podişca pi partia driaptă.
Ce se numeşte pe moldoveneşte "camera ascunsă"?
Camera chitită .
Un om mergea cu trenul prin Moldova . Cu el în compartiment un moldovean. Se apropie de gara Oituz si omul nostru deschide fereastra să vadă gara.. Moldoveanul din spate:
- Mărăşeşti.. . Omul nostru:
- Oituz! Moldoveanul iară:
- Mărăşeşti!
- Ba-i Oituz! La care moldoveanul înfuriat:
־ Închide bre jiamu că mă răşeşti!....
Vorbeau un moldovean şi un oltean.
Intreabă olteanul:
- Bă, la voi morţii se îngroapă cu popa?
Şi moldoveanul:
- Nu, la noi popa ramîni afară.
COLEGII PENSIONARI DE LA ICITPML - FOTO: Sergiu BARBĂROŞIE (II)11.09.2011
 |
| Galiceanu + Ancuta |
 |
| Galiceanu + fetele |
 |
| Haidau Cristian |
 |
| Horosan Gheorghe |
 |
| Lazarescu Miana |
 |
| Manea Violeta |
 |
| Mirea Constantin |
 |
| Negrila & girls |
 |
| Negrila + colegele |
 |
| Negrila Ion |
 |
| Popazu Florin |
 |
| Primii veniti |
 |
| Rosianu Nae |
 |
| Saatgian Garbis |
 |
| Simion Petre Paul |
 |
| Smacov Tamara |
 |
| Stoian Antonica |
 |
| Stoica Vetu + Mirela |
 |
| Toba Georgeta |
 |
| Tupangiu + Popazu |
 | ||
|
DOI "EVREI"
A fost Hitler evreu sau nu?
22 aprilie, 2009
Adolf Hittler înmormântat la Bucureşti
Ziarul de Sibiu, 15-07-2006
Într-un cimitir evreiesc de pe Bulevardul Ion Mihalache din Bucureşti există un mormânt pe a cărui placă funerară scrie: „Aci se odihneşte remăşiţele mortuare ale reposatului ADOLF HITTLER încetat din viaţă la 26 octombrie 1892 în etate de 60 de ani. Rugaţi-ve pentru dansul”.
S-a aflat că Adolf Hittler era un pălărier evreu venit în “Micul Paris” pe la sfârşitul secolului XIX-lea, din Imperiul Austro-Ungar. Născut în anul 1832, el avea o vârstă foarte apropiată de cea a lui Alois Hitler, tatăl prezumptiv al lui Adolf Hitler, care s-a născut în anul 1837 la Waldviertel, tot în Austria.
Despre tatăl celui mai temut om al planetei timpurilor sale se ştie că era fiul nelegitim al lui Maria Anna Schicklgruber, o femeie necăsătorită, în vârstă de circa 42 de ani. El a fost botezat la Dellersheim deoarece la Strones (unde s-a născut), nu exista biserică.
Pentru că nu se ştia cine era tatăl său, a fost crescut de Johann Nepomuk Hiedler care l-a înfiat în anul 1876 pe când avea nu mai puţin de… 39 de ani, şi apoi a primit numele de Hitler, pentru a putea moşteni o fermă destul de scumpă pentru vremea aceea,… cam 5.000 de florini.
Alois, tatăl “Fuhrerului” a fost căsătorit de trei ori
Prima sa soţie a fost Anna Glass, care a murit în anul 1883 fiind şi mult mai în vârstă decât el. Rămas singur, el s-a recăsătorit, de data aceasta cu Franziska Matzelberger care i-a făcut doi copii: Alois Jr şi Angela.
Franziska a murit de tuberculoză şi Alois Hitler şi-a pus din nou pirostriile însurându-se cu gravida Klara Polzl care se pare că l-a născut pe Adolf Hitler, unul dintre cei mai mari criminali ai omenirii.
În cartea “Viaţa lui Adolf Hitler”, John Tolland susţine că bunicul Klarei şi Johann Nepomuk Hiedler, tatăl adoptiv al lui Alois erau fraţi. Din acest motiv, locuitorii din Waldviertel s-au scandalizat, mai ales că Vaticanul a permis legalizarea acestei căsătorii în urma presiunilor lui Alois, deoarece Klara era gravidă dar nu se ştia cu cine. În acest mod s-a născut celebrul Adolf Hitler, autorul Holocaustului, cel mai mare dictator al tuturor timpurilor.
În cartea “Adolf Hitler: Tragedia Europei” Davy Winter arată că numele de Hitler a aparţinut unor mari familii semite austriece din perioada respectivă. El mai susţine că mama lui Hitler se trăgea din familii evreieşti.
Biografia lui Hitler prelucrată de Gestapo
Intrigat de faptul că biografia oficială a tatălui dictatorului nazist Hitler ar fi putut fi modificată în laboratoarele Gestapoului, de către slugile sale credincioase, Walter C. Langer dă la iveală în “The Mind of Hitler” informaţiile oferite de ofiţerul Hans Jurger Koehler din Gestapo. Aceste informaţii scrise confirmau faptul că în casa baronului Rothschild de la Viena exista o angajată numită Maria Anna Schicklgruber care s-ar fi încurcat cu unul dintre fii cunoscutului bancher. Asta spulberă propovăduirea rasei ariane de către Adolf Hitler.
Numele Hitler aparţine şi unor familii evreieşti din Moravia, Polonia sau Leopoldstadt.
Originea dubioasă a familiei lui Hitler a stârnit interesul presei întotdeauna. Deutsche Freiheit, Neue Zurcher Zeitung, Osterreichisches Morgenblatt, Vorarlberger Wacht sau Lidove Noviny din Praga au investigat cazul si au făcut descoperiri fantastice despre originea dubioasă a lui Hitler. La un moment dat un negustor evreu din Leopoldstadt susţinea că e rudă cu Hitler şi au neamuri în Polna-Moravia.
Cât despre mormântul lui Adolf Hittler din cimitirul evreiesc din Bulevardul Ion Mihalache din Bucureşti, e foarte posibil ca, date fiind informaţiile despre originea dubioasă a familiei lui Hitler, Gestapoul să fi răspândit ştirea că tatăl oficial e altul decât cel natural. Adică, nu austriacul de origine evreiască Alois Hitler ci evreul austriac Adolf Hittler emigrat în România la sfârşitul secolului XIX să fie tatăl natural al temutului dictator.
Dispariţie controversată
Controversata moarte a lui Adolf Hitler, candidat alături de I. V. Stalin la titlul de “Unul dintre cei mai mari criminali ai omenirii”, stârneşte dispute aprige, deşi au trecut 61 de ani de când s-a produs (1889-1945). Psihologii care au analizat cauza antisemitismului de maniac şi repulsia sa faţă de evrei, cred că acestea s-ar putea datora originii lui semite, sugerând că bunicul său ar fi fost un evreu veritabil. Sam Izdats afirma în cartea sa “Marea conspiraţie mondială” că “Nu există genă anti-evreiască şi nimeni nu se naşte anti-evreu, aceasta fiind doar o reacţie mintală dobândită”.
Bibliografie:
1-Alan Bullock-Hitler
- A study in Tyranny
2-Brigitte Hamann-Viena lui Hitler
3-Sam Izdats-Marea conspiraţie mondială
4-Ian Kershaw-Hitler. Ascensiunea la putere
5-Walter C. Langer-The Mind of Hitler
6-Gustave Le Bon-Psihologia mulţimilor
7-România 100%-Revistă difuzată în Australia, Canada, USA
8-John Tolland-Viaţa lui Adolf Hitler
9-Davy Winter-Adolf Hitler: Tragedia Europei
Mănase MOLDOVEANU
Preluare de pe blogul lui BATAIOSU.
Marele secret al lui Stalin: un alt evreu la conducerea lumii
Se spune că Stalin, marele dictator sovietic, era creştin ortodox de «sânge pur» georgian, născut la Gori, în Caucazia, şi că pentru un timp a frecventat un seminar. Deşi există diverse «documente» cum ar fi fotografiile şi fotocopiile, care pot fi adevărate sau false, fiindcă au apărut după revoluţia comunistă, ofiţerii Serviciului Secret Român au cules propriile lor informaţii chiar în Caucazia, în timpul celui de al doilea război mondial, informaţii care scot la lumină şi dezvăluie, cel puţin pentru noi, misterul vieţii şi carierei lui Stalin.
Ca religie, familia lui se pare că a fost într-adevăr creştin ortodoxă, dar ca «rasă» Stalin nu era un georgian pur. De multe ori evreii care trăiesc izolaţi într-o societate creştină preferă, din comoditate, să adopte în mod formal religia comunităţii, ca să nu fie priviţi de creştini ca indivizi periculoşi. Dar asta nu schimbă cu nimic caracterul acestor oameni şi, ori de câte ori se iveşte ocazia, ei se ridică împotriva religiei adoptive, de a cărei protecţie nu mai au nevoie şi, ca buni evrei ce sunt de fapt, încearcă să o distrugă.
Stalin, dictatorul roşu, a fost evreu de origine şi în acest sens există multe probe. Adevăratul nume al lui Stalin era David Visarion Djugaşvili, căruia i se mai spunea şi Koşba. Numele «Djugaşvili» înseamnă în georgiană «fiu de evreu». În această limbă, pentru evreu se spune literar «uria», dar există de asemenea şi cuvântul «djuga», sinonim cu «uria», care indică originea evreilor caucazieni, veniţi aici dintr-o colonie portugheză. Cealaltă parte a numelui lui Stalin, «şvili», înseamnă în georgiană «fiu»”.
Numele de Iosif şi Visarion, pe care le purtau Stalin şi tatăl său, nu erau folosite de creştinii ortodocşi. Creştinii nu primeau nume de origine evreiască precum Iosif, Benjamin, Solomon, Miriam etc., ci nume de origine grecească, slavă şi latină, pe lângă cele locale. De aici, o primă concluzie: prenumele lui Stalin indică de la început că este evreu de origine. Numele de Koşba sau Koba, sub care era cunoscut Stalin ca revoluţionar în Caucaz, nu era decât numele legendarului evreu Bar-Koşba, care în [anul] 165 d.C. a condus o răscoală a evreilor împotriva romanilor, în timpul domniei lui Hadrian. În această răscoală Bar-Koşba a fost numit de către marii rabini «Mesia», dar răscoala s-a terminat rău pentru evreime, care a fost împrăştiată de romani în diferite provincii ale Imperiului.
Pentru că adevăratul său nume îi trăda originea evreiască, Stalin a preferat să-l schimbe cu cel rusesc de Iosif Vissarionovici Stalin.
Originea îi era trădată şi de trăsăturile feţei. Georgienii sunt în general oameni înalţi şi bine dezvoltaţi fizic, pe când Stalin avea doar un metru şaizeci înălţime. Acest fapt i-a obligat pe urmaşi să-l urce pe un scaun «invizibil» în lăcaşul Mausoleului, ca să apară mai «impozant» pentru masele care defilau în şiruri nesfârşite prin Piaţa Roşie din Moscova.
Fizionomia lui Stalin era tipic evreiască şi probabil de aceea, ca să-i ascundă aceste trăsături, toate fotografiile care i se publicau erau în prealabil retuşate. Familia, sau mai bine zis familiile lui Stalin au fost de origine pur evreiască. Prima soţie a lui Stalin era o evreică din Caucaz, Kati Schwanitz, cunoscută sub numele de Katerina Şvanidze. Ea a fost mama lui Iacob Davidovici Djugaşvili (de ce Iacob şi nu un nume autentic rus sau caucazian?), fiul cel mare al lui Stalin, capturat în timpul războiului de germani, în ziua de 16 iulie 1941, şi dispărut, probabil executat la sfârşitul războiului. A doua nevastă a fost Nadia Alleluiah, cunoscută sub pseudonimul de Aleluieva. Fosta secretară particulară a lui Stalin i-a devenit nevastă, mamă a lui Vasili şi a Svetlanei Stalin. Nadia Alleluiah a fost asasinată de propriul ei soţ, în 1932, din cauza relaţiei adultere cu evreul Gleizer, el însuşi executat în acelaşi an din ordinul lui Stalin, ca «troţkist». Sinuciderea Nadiei Aleluieva a fost o minciună scornită de comunişti pentru a-l apăra pe Stalin, care îşi ucisese propria nevastă.
A treia nevastă a dictatorului roşu, Rosa Kaganovici, era, cum se ştie, sora faimoşilor Kaganovici, evrei care deţineau un adevărat control asupra U.R.S.S., fiindcă aufost singurii care, în ciuda schimbărilor specifice regimului roşu, s-au menţinut în posturi cheie şi controlau cea mai importantă ramură a vieţii economice comuniste, industria.
Cel de-al doilea fiu al lui Stalin, Vasili Iosipovici Djugaşvili, general în armata rusă, căruia i se spunea «Vulturul» pe vremea când trăia tatăl său, are o faţă tipică de evreu: păr roşu, faţă plină de pistrui, nări de evreu, urechi mari şi buze groase. Cât timp a trăit Stalin, fiul lui a locuit la Moscova şi era considerat unul dintre cele mai respingătoare personaje de la Kremlin.
Fiica lui Stalin, Svetlana, s-a căsătorit în 1951 cu evreul Mihail Kaganovici, unul din stăpânii Rusiei sovietice. Întrebarea e: de ce nu s-a căsătorit Svetlana cu un rus oarecare, ci tocmai cu un evreu? Fireşte, pentru că şi ea era evreică şi respecta normele Talmudului, care interzice evreilor să se căsătorească cu ne-evrei, pentru a nu altera «poporul ales de Dumnezeu».
Între anii 1949-1950, Svetlana Stalin a fost în relaţii amoroase cu ziaristul evreu Alexei Keplen. Svetlana ar fi putut găsi uşor în «paradisul» creat de tatăl ei un iubit rus. Dar, cum ruşii de atunci şi de azi sunt doar sclavi ai evreimii ascunse sub pseudonime, ei nu şi-ar fi putut permite să întreţină relaţii cu «elita evreiască» reprezentată de Svetlana Iosipovici Djugaşvili.
În 2003, un grup de istorici şi medici toxicologi de prestigiu (ruşi şi americani) au dezvăluit că Stalin murise otrăvit cu warfarina (o otravă pentru şobolani). Warfarina inhibă coagularea sângelui şi provoacă hemoragie cerebrală. După cum au subliniat Jonathan Brent şi Vladimir P. Naumov în cartea lor, “Stalin’s Last Crime: The Plot Against the Jewish Doctors, 1948-1953″, apărută la editura “Harper&Collins” în 2004. În 2005, istoricul Nikolai Dobrina a publicat în “Pravda” (29 decembrie 2005) concluziile sale, după ce a studiat examinările medicale la care Stalin a fost supus timp de 30 de ani. Rămase însă, până atunci, strict secrete. Dincolo de aspectele medicale, eliminarea lui Stalin a avut consecinţe politice şi istorice considerabile.
Stalin, un antisemit notoriu încă de tânăr
Simon Sebag-Montefiore semnalează în cartea sa “Young Stalin”, afirma că dictatorul rus manifesta încă de tânăr sentimente antisemite. Mai ales antisioniste. Stalin făcea, într-o scrisoare, o diferenţă netă între “fracţiunea evreiască” şi “fracţiunea ruşilor adevăraţi” din mişcarea bolşevica. La rândul său, Boris Bazanov – secretarul personal al lui Stalin – afirmă că acesta avea adeseori izbucniri de furie antisemită, cu mult înainte de moartea lui Lenin.
Pornirile antisemite ale lui Stalin s-au amplificat în anii 1920-1930 după conflictul cu Troţki (Bronstein). După provocarea demisiei ministrului de Externe al URSS – Maxim Litvinov (Meir Wallach) în 1939, Stalin a cerut eliminarea tuturor evreilor din minister, doar pentru a semnala Germaniei naziste că este gata de discuţii privind un tratat de non-agresiune cu Hitler (Pactul Molotov-Ribbentrop).
Potrivit istoricului Iakov Etinger, epurările din anii ‘30 au inclus, în mare măsură, un caracter antisemit, până la izbucnirea războiului. Mai exact, până la atacarea URSS de către Germania. Când Stalin a avut o stringentă nevoie de ajutor american, obţinut prin lobby-ul evreiesc din SUA. De îndată ce războiul s-a sfârşit, Stalin, pe fondul neînţelegerilor cu Congresul Mondial Evreiesc privind Crimeea, a declarat în 1946 ca “fiecare evreu este un potenţial spion”.
Stalin şi “războiul” său cu Comitetul Evreiesc Antifascist
La începutul Războiului Rece, Stalin a susţinut recunoaşterea statului Israel, sperând că astfel da o lovitură Marii Britanii în Orientul Mijlociu. Când a constatat însă că Israelul preferă SUA, Stalin a lansat în URSS şi ţările socialiste o violenţă campanie antisionistă contra naţionalismului evreiesc. Astfel, în 1948, Stalin a anihilat “Comitetul Evreiesc Antifascist”. Exact cel care îi reprezentase interesele în SUA, în anii războiului. În URSS a început campania contra “cosmopoliţilor”, prin care se înţelegeau “sioniştii” (adepţii tezelor lui Theodor Herlz, cel care milita pentru existenţa unui stat al evreilor).
După procese înscenate “Comitetului Evreiesc Antifascist”, 13 membri ai acestui comitet au fost executaţi în secret, în ceea ce s-a numit “Noaptea Poeţilor Asasinaţi”.
Stalin, suspicios faţă de medicii evrei
În ultimii săi ani de viaţă, Stalin a început să manifeste o tot mai mare neîncredere în doctorii evrei de la Kremlin, adeseori recurgând pentru consult la medicii veterani. Anul 1952 marchează o acutizare a suspiciunilor lui Stalin faţă de medicii de la Kremlin.
La începutul lui 1952, decesul subit, inexplicabil, al Mareşalului mongol Horlugin Cioibalsan îl alertează pe Stalin, care îşi aduce aminte şi de moartea subită a lui Andrei Jdanov, Aleksandr Scerbakov sau a bulgarului Ghiorghi Dimitrov. La sfârşitul lui 1952, Mikhail Riumin îl avertizează pe şeful său – Viktor Semionovici Abakumov, ministrul Securităţii Statului – că profesorul Iakov Etinger comisese malpraxis în tratamentul aplicat lui Andrei Jdanov şi Aleksandr Scerbakov, cu intenţia de a-i ucide. Cum Abakumov nu-l crede, Riumin trece peste el şi merge direct la Stalin, tot mai anxios.
Stalin: “Fără mine, ţara aceasta ar fi distrusă…pentru că nu ştiţi să recunoaşteţi imediat inamicul”
Pe agenda consfătuirii prezidiului PCUS din 4 decembrie 1952 figurează şi punctul intitulat “Situaţia în MGB şi sabotajul din rândul muncitorilor medicali”. La consfătuire, Stalin a declarat: “Fără mine, ţara aceasta ar fi distrusă. Pentru că nu ştiţi să recunoaşteţi imediat inamicul”.
În acelaşi timp, pe 3 decembrie, la Praga, s-a dat verdictul în “procesul Slansky”, în cazul a 13 lideri ai Partidului Comunist Cehoslovac” (dintre care 11 erau evrei). Pe 16 decembrie, la Conferinţa Naţională a PCC, Preşedintele Cehoslovaciei Antonin Novotni anunţă: “În cursul anchetelor şi al procesului centrului conspirativ antistatal a fost descoperită o nouă reţea a trădării şi spionajului care a penetrat Partidul Comunist. Este reţeaua Sionismului”. Procesul de la Praga i-a întărit suspiciunile lui Stalin privind presupusul complot al medicilor de la Kremlin.
Campania antisemită din 1953 şi începutul complotului medicilor evrei
Tot la sfârşitul anului 1952, se face publică o scrisoare pe care o doctoriţă de la Kremlin, Lidia Timasuk – i-a trimis-o lui Stalin, acuzându-şi superiorii ierarhici de atentat împotriva stării de sănătate a liderilor sovietici, prin sabotarea tratamentului medical. Timasuk va fi răsplătită imediat cu “Ordinul Lenin”, la 20 ianuarie 1953. Pe 13 ianuarie 1953, TASS şi “Pravda” anunţă descoperirea unei “conspiraţii” în cadrul elitei medicale sovietice. Este debutul “Complotului medicilor” sau, aşa cum i s-a mai spus, “Complotul halatelor albe”.
Medicii de la Kremlin, în majoritate evrei, erau acuzaţi de “Pravda” şi TASS că urmăreau să-i otrăvească pe unii dintre liderii sovietici. Articolul din “Pravda” purta titlul incitator “Spioni şi asasini, sub masca de medici titraţi”. La rândul ei, TASS anunţa arestarea “medicilor-sabotori”. Cum începuse totul?
Stalin devine suspicios după moartea liderului mongol
stalin11În realitate, afacerea începuse odată cu decesul liderului comunist mongol, Mareşalul Horlugin Cioibalsan, aflat la începutul lui 1952 în tratament la Moscova. Stalin a comentat atunci: “Ne omoară unul câte unul! Scerbakov Dimitrov, Cioibalsan au murit suspect de repede! Cred că trebuie să-i schimbăm pe medicii vechi cu unii noi”.
Lista era însă ceva mai lungă şi îi cuprindea şi pe Mareşalul URSS Ivan Konev (cel care condusese bătălia de la Stalingrad), pe Alexandr Vasilevsky şi Leonid Govorov, pe Generalul Stemenko, Amiralul Levcenko şi pe alţii. “Complotul medicilor” a rămas însă un mister mult timp, din cauza faptului că toate documentele relevante de arhivă au rămas clasificate.
Scrisoarea evreilor împotriva medicilor evrei
Există cel puţin trei scenarii de interceptare a complotului medicilor. Un document esenţial a fost descoperit în arhive: scrisoarea colectivă către “Pravda”, semnată de 60 de proeminenţi evrei sovietici, care îi condamna pe medicii “sabotori” şi cere pedepsirea lor exemplară. Scrisoarea, concepută la jumătatea lui ianuarie 1953 de Nikita A. Mihailov (tatăl regizorilor Nikita Mikhalkov şi Andrei Mikhalkov-Konchalovsky) declară că unii evrei sovietici s-ar fi aflat sub influenţa unor forţe străine ostile URSS. I.I. Mints şi I.S. Khavinson au făcut să circule scrisoarea în mediul elitei evreilor sovietici, iar unii dintre aceştia – că Vasili S. Grossman sau S.I. Marsak – au fost siliţi să o semneze.
Articolul din “Pravda”, citat mai sus, îi acuză pe următorii medici pentru aplicarea unor tratamente incorecte liderilor sovietici: Miron Vovsi (medicul personal al lui Stalin), Iakov Etinger (un cardiolog de renume mondial), A. Feldman (otorinolaringolog), A. Grinstein (neuropatolog), Boris Kogan (terapeut), Mihail Kogan, I. Iegorov şi V. Vinogradov. Cu toţii au recunoscut acuzaţiile după interogatorii şi, probabil, torturi. O campanie antisemită, fără precedent, a fost pornită în URSS.
În primăvara lui 1953, toţi evreii din MGB (fostul NKVD) sunt îndepărtaţi. Cu excepţia unui mic grup de aşa-zişi “evrei ascunşi”. Adică cu o origine evreiască parţială, fiind din acest motiv înregistraţi la alte grupuri etnice. Interogatoriul medicilor acuzaţi a fost încredinţat – după cum îşi aminteşte Hruşciov – unuia dintre cei mai duri anchetatori: M.D. Riumin. “Nu a constituit nicio surpriză că majoritatea medicilor şi-au recunoscut crimele”, notează Hruşciov.
La Congresul al XIX-lea al PCUS, din octombrie 1952, Stalin părea hotărât să facă o nouă şi amplă epurare la vârf. El a înlocuit vechiul Birou Politic, format din 10 persoane, printr-un Prezidiu alcătuit din 36 de membri. Lui Hruşciov, Stalin i-a mărturisit: “Sunt terminat! Nu mai am încredere în nimeni! Nici măcar în mine!”
Vânătoarea de medici evrei începe…
Pe 9 februarie 1953, la Ambasada URSS din Israel a avut loc o puternică explozie. Două zile mai târziu, URSS anunţa ruperea legăturilor diplomatice cu Israelul. (Vor fi reluate în iulie, după moarte lui Stalin). Pe 12 februarie 1953, autorităţile sovietice o arestează pe Maria Weizmann, medic din Moscova, sora primului Preşedinte al Israelului, Chaim Weiszmann (care murise în 1952). Treizeci şi şase de doctori sunt arestaţi, dar numărul lor creşte vertiginos, ajungând la câteva sute, de pe întreg teritoriul URSS.
În Ucraina, de exemplu, MGB-ul anunţa descoperirea unui “complot al medicilor” local, în fruntea căruia s-ar fi găsit faimosul endocrinolog Viktor Kogan-Iasni. Primul doctor care a aplicat în URSS tratamentul cu insulină diabeticilor, salvând astfel de la moarte mii de pacienţi. Între timp, Occidentul – Albert Einstein, Winston Churchill şi multe alte personalităţi – trimit scrisori ministrului de Externe sovietic, solicitând demararea unei investigaţii.
Documente secrete privind starea de sănătate a lui Stalin
Istoricul Nikolai Dobriuha a publicat, la 29 decembrie 2005, în “Pravda”, concluziile desprinse din documente rămase până acum necunoscute din arhivele Kremlinului. Documentele spulbera comunicatele oficiale în care se afirmă că Stalin ar fi murit în urma unei “comoţii cerebrale”, pe fondul unei “sănătăţi slăbite” de anii războiului. Documentele cercetate de Nikolai Dobiuha sunt rapoarte ale examinărilor medicale la care Stalin a fost supus, timp de 30 de ani, şi care au rămas până acum secrete.
Rapoartele medicale demonstrează că Stalin nu era câtuşi de puţin refractar la examinările medicale şi nu manifesta reticenţă faţă de tratamentul prescris de medici. În realitate, cei mai calificaţi medici erau chemaţi imediat ce Stalin manifesta fie şi cea mai mică indispoziţie.
Stalin n-a fost niciodată grav bolnav
Pe 4 martie 1953, în comunicatul dat de Kremlin se specifică: “Stalin a fost grav bolnav, mai ales după anii dramatici ai celui de-al Doilea Război Mondial”. Stalin nu fusese însă niciodată “grav bolnav”. Un raport medical din septembrie 1947 – descoperit de Nikolai Dobriuha – arată că Stalin, consultat de medicul Kirilov, avea o tensiune arterială de 14,5 cu 8,5, normală pentru un om (şef de stat), în vârstă de 67 de ani. Un alt raport medical consemna că Stalin (70 de ani) avea o tensiune de 14,0 cu 8,0 şi un puls de 74 de bătăi pe minut. După efectuarea unei băi, s-a constatat că lui Stalin îi scăzuse tensiunea la 13,8 cu 7,5, iar pulsul scăzuse la 68.
Stalin nu avea “coşmaruri” şi efectua cu regularitate uşoare mişcări de gimnastică, potrivite vârstei sale. La 72 de ani, raportul medical consemna că Stalin avea tensiunea 14,0 cu 8,0, iar pulsul 70. Buletinul medical – emis de urmaşii lui Stalin de la Kremlin – preciza însă că, în noaptea de 2 martie 1953, Stalin suferise o “hemoragie cerebrală”, provocată de hipertensiune, precum şi o “arteroscleroză”.
Stalin, otrăvit cu otravă pentru şobolani pusă într-o sticlă de apă minerală
Stalin12Buletinele medicale privind moartea lui Stalin au fost contrasemnate de Malenkov, Beria, Hruşciov, Voroşilov şi de ceilalţi membri din biroul prezidului. În realitate, Stalin fusese otrăvit cu warfarina, o otravă pentru şobolani, după ce consumase apă minerală, în perioada 28 februarie – 1 martie 1953. Adică exact în intervalul vineri seara – luni dimineaţa. O perioadă, la sfârşit de săptămână, când doctorii sunt mai greu de găsit. Această perioadă de 72 de ore oferea însă otrăvii administrate lui Stalin timpul necesar pentru a-şi face efectul.
Pe 4 martie, toate cotidianele sovietice consemnau comunicatul oficial al Kremlinului: “Stalin a suferit o comoţie cerebrală, în apartamentul său din Moscova, în noaptea de 2 martie”. Altă eroare. Stalin nu era, în perioada respectivă, în “apartamentul său” din Moscova, ci la vila sa din afara Moscovei. Bodyguardul lui Stalin a declarat, la interogatoriu, că Stalin s-a simţit foarte rău, după ce băuse un pahar dintr-o sticlă de apă minerală, la vila sa din afară Moscovei.
Într-un raport din 8 noiembrie 1953 – la 8 luni după moartea lui Stalin – Departamentul Sanitar de la Kremlin consemnează că a trimis “Muzeului Stalin” medicamentele luate de Iosif Vissarionovici, precum şi trei sticle de apă minerală. În mod straniu, la “Muzeul Stalin” nu au ajuns însă decât două sticle de apă minerală. Bodyguardul l-a găsit pe Stalin căzut lângă un birou pe care se găsea o sticlă de apă minerală, cerută şi adusă în ajun, împreună cu un pahar. Care este secretul celei de-a treia sticle de apă minerală?, se întreabă istoricul Nikolai Dobriuha.
Rapoartele medicale, recent descoperite în arhiva Kremlinului, dovedesc că lui Stalin i s-a aplicat tratamentul tipic pentru o persoană otrăvită. Stalin a intrat în comă profundă pe 4 martie, cu pielea prezentând un colorit albastru, specific celor otrăviţi. Când un organism este invadat de otravă, hemoglobina se transformă în metemoglobina, prezentând o culoare închisă. În noaptea de 5 martie, testele se sânge şi urină- consemnate în rapoartele medicale recent descoperite de Nikoali Dobriuha – dovedesc, fără dubii, că Stalin fusese otrăvit.
În 2003, istorici şi toxicologi (ruşi şi americani) au stabilit că Stalin a fost otrăvit cu warfarina (otrava pentru şobolani). Toată ziua de 5 martie, Stalin a vomat sânge. Pulsul i s-a intensificat brusc şi a apărut cianoza. Medicii – potrivit rapoartelor – au aplicat imediat carbogen, dar condiţia pacientului nu s-a îmbunătăţit. La ora 21.40, lui Stalin i s-a făcut respiraţie artificială. Conform rapoartelor, la ora 21.50, Stalin a decedat.
Sora “Moiseieva”, dispărut ulterior, i-a făcut lui Stalin injecţia fatală
Unele rapoarte consemnează faptul că o soră medicală – care s-a iscălit în rapoarte drept “Moiseieva” – i-a administrat lui Stalin – la ora 20.45 – calciu gluconat. Niciodată, însă, înainte lui Stalin nu i se prescrisese şi administrase calciu gluconat. La 21.48, aceeaşi “Moiseieva” consemna că îi administrase lui Stalin camfor şi adrenalina. Imediat după aceea, Stalin a decedat. “Când rapoartele medicale au fost verificate de medici contemporani, aceştia au precizat că injecţiile cu adrenalină erau complet interzise unui pacient care prezenta simptomele lui Stalin”.
Implicarea lui Beria, şeful securităţii sovietice, în uciderea lui Stalin
La vremea aceea, circulaseră zvonuri potrivit cărora Lavrentie Beria ar fi instruit o femeie să-i aplice lui Stalin o injecţie specială. Numită “Moiseieva” nu a mai putut fi găsită ulterior. Dispăruse, pur şi simplu. În acelaşi timp, directorul “Laboratorului de Toxicologie” din Moscova – profesorul Grigori Moiseievici Maironovski – laborator care din 1937 trecuse în subordinea şefului Secţiei “Războiul Tehnic”, din cadrul NKVD, a fost arestat. Ulterior, şi el a dispărut fără urme.
O sesiune secretă a fost ţinută, în mare grabă la Kremlin, desemnând drept urmaşi ai lui Stalin o troikă formată din Malenkov, Beria şi Molotov. Apoi întreg grupul de complotişti s-a deplasat la căpătâiul lui Stalin. Când medicii au anunţat moartea lui Stalin, Beria a jubilat, iar ceilalţi au răsuflat uşuraţi. În sfârşit, “tătucul popoarelor” a murit…
Primit prin e-mail.
NOUA MEDICINA: Legatura creier boala
NOUA MEDICINA: Legatura creier boala
Doctorul german Ryke HAMER (foto) a tratat cu succes peste 31.000 de pacienti doar stand de vorba cu ei.Nu facea nimic magic, decat ca le explica logic si rational despre stransa legatura dintre starea mentala si boala. El sustine ca fiecare om s-a imbolnavit din cauza unui program mental distructiv, nascut in urma unui SOC emotional.
El a numit acest soc dupa numele fiului sau : Dyrk Hamer Syndome sau DHS (sindromul Dirk Hamer).
Povestea doctorului Ryke Hamer
Dr. Hamer era in anii ’70 Cercetator si Sef al Clincii de Oncologie din Munchen unde trata cancerul folosind, la fel ca ceilalti doctori, tratamentele clasice de tratarea cancerului, care se dovedeau a fi mai mult sau mai putin eficiente.Insa cursul vietii doctorului Hamer avea sa se schimbe radical, in luna decembrie a anului 1978, cand a primit teribila veste ca fiul sau DIRK , de doar 19 ani, a fost impuscat mortal. Mai mult decat atat, la cateva luni de la eveniment a murit sotia lui
Aceste socuri l-au ranit la nivel un profund, insa ,ca si cum n-ar fi fost destul, peste cateva luni s-a imbolnavit de CANCER la TESTICULE.
Ajunsese un doctor care trata pancientii de cancer, iar in paralel trebuia sa se trateze pe el insusi de cancer. Era speriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice, pe care ar fi trebuit sa le urmeze si el, insa nu mai avea incredere in ele . Desi pare descurajator, acest context urma sa-l ajute pe Dr. Hamer sa revolutioneze lumea medicala.
Ce-a descoperit de fapt ?
Povestind zilnic cu pacientii pe care ii trata de cancer, a constatat ca fiecare dintre ei a suferit un soc emotionalputernic cu mai putin de un an sau maximum 2 in urma.A realizat ca acelasi tip soc puternic, care-l descriau multi pacienti, l-a avut si sotia lui in momentul in care a murit copilul, si acelasi l-a avut si dr. Hamer insusi cand a ramas fara familie.
In urma acestor constatari a intuit o posibila legatura intresocurile emotionale si cancer.. Pentru a verfica aceasta ipoteza, i-a rugat pe pacientii sa-si sa faca o tomografie(film al creier), pe care dr. Hamer le-a studiat in amanunt in incercarea de a gasi ceva revelator. Si a gasit!
In urma studiului a sesizat o LEGATURA intre diferitele zone creiereului si anumite organe.
Mai exact,a sesizat aparitia unor vibratii mai anormale, vizibile sub forma de cercuri concentrice pe tomografie, in diferite zone ale creierului. Mai interesant era ca, oamenii cu acelasi tip de cancer, aveau vibraii mai intense in EXACT aceleasi zone ale creierului.
Cu alte cuvinte, fiecare tip de cancer avea o zona corespondenta in creier, care nu mai functiona corect.
Cu aceasta descoperire a pus bazele a ceea ce se numeste NOUA MEDICINA(pentru care va fi desconsiderat de ceilalti doctori, dupa care i se va retrage dreptu de a mai profesa, pentru ca strica afacerile marilor companii farmaceutice)
Dr. Hamer si-a dedicat urmatorii ani exclusiv studiului in acest sens, reusind sa faca conoscut in intreaga lume conceptul de NOUA MEDICINA, prin care vindecase dupa primii ani in jur de 6000 de pacienti cu o rata de succes de 97%.
Noua medicina porneste de la ‘Regula de Fier a Cancerului’.
Regula de Fier a Cancerului:
a. Fiecare cancer sau alta afectiune grava, are drept cauză unCONFLICT care genereaza UN SOC EMOTIONAL: numitDHS (Sindromul Dirk Hamer) care imbolnaveste omul mai intai la nivel mental, cand apar dereglari in creier, iar in final boala se rasfrange asupra unui organ.b. Tipul conflictului care a generat SOCUL EMOTIONAL(DHS) determină ZONA in care apar vibratii anormale in creier . Zona de pe creier in care apar aceste inele concentrice, determina organul in care va aparea boala.
c. Cu cat dureaza mai mult conflictul, cu atat se imbolnaveste mai rau organul corespunzator acestui tip de conflict.
Aceste concluzii au rezultat in urma experimentelor practice pe care dr. Hamer le-a facut pe oameni si pe animale.
A demonstrat mai intai cum, si animalele, la fel ca oamenii, sunt predispuse bolilor un urma unui conflict care genereaza un soc emotional.
A aratat cum o caprioara care isi pierde puiul, si nu face in scurt timp altul, dezvolota in perioada imediat urmatoare o forma de CANCER LA SAN. In schimb, daca dupa ce a pierdut puiul se imperecheaza din nou, cancerul nu mai apare sau chiar daca a aparut, SE VINDECA (in general se calcifeaza, devenind inofensiv).
De ce se intampla asta?
Pentru ca, prin nasterea altui pui, ea rezolva conflicul emotional aparut la nivel incostient, cand a pierdut primul pui.De ce cancer la san?
E o lege a naturii!Pe fondul conflictului, se porenste automat un program natural si inconstient care intensifica activitatea glandelor mamamere, pregatindu-si corpul pentru a face un pui nou si a-l alapta. Insa daca nu are posibilitatea de a face alt pui, se produc dereglari la nivelul glandelor mamamre care duc spre cancer. E modul prin care natura o determina instinctiv sa mai faca pui. De aceea 90% din tomorile descoperite la animale sunt calcifiate, deoarece ele rezolva instinctiv si natural conflictul.
Studiile dr.-ului Hamer au mers mai departe demonstrand ca EXACT acelasi principiu functionaza pentru oameni.
O femeie care pierde un copil este predispusa in urmatorul an la cancer de san. Pentru a scapa, ea trebuie sa rezolve acest conflict emotional facand ALT copil, adoptand unulsau atasandu-se de un animal sau om cu aceleasi sentimente care le avea pentru primul copil.
Partea si mai REA este ca o femeie care are copilul sanatos, insa traieste mereu cu frica ca-l va pierde, se expune unui risc urias de cancer la san, exact pe acelasi mecanism.
Pe acest sistem actioneaza TOATE conflictele emotionale.
Adica: o femeie care afla ca sotul o inseala cu o femeie mai tanara, va avea parte de un conflict de inferioritate generat de o stare de inutilitate sexuala.
Acest tip de sentiment duce intotdeuna lacancer de uter. Aceasta femeie poate scapa de cancer daca sa impaca cu sotul sau isi gaseste alt barbat cu care sa faca sex. In caz ca nu reuseste, aceasta framantare interioara o va imbolnavi.
SAU… un barbat care a fost parasit de sotie va putea trece în faza de autovindecare(explic imediat ce e), numai după ce se va împăca cu aceasta sau va avea alta femeie cu care sa faca sex.
SAU o persoana care a iesit la pensie si se simte INUTIL se va imbolnavi mai mult ca sigur.
El va putea trece în faza de vindecare a bolii DOAR după ce se va inscrie la un club sau să isi va gasii o noua pasiune sau o noua ocupaţie.
SAU oamenii cu stima de sine scazuta, se expun mai devreme sau mai tarziu la bolile de oase (decalcifiere, osteoporoza etc.), pana in momentul cand constientizeaza si rezolva aceasta nemultumire care genereaza un coflict emotional de tip DHS.
Acelasi sistem, ca mai sus, functioneaza pentru TOATE BOLILE(nu numai cancerul), insa fiecare tip de conflict emotional afecteaza alt organ.
Un alt principiu esential in NOUA MEDCINA este ca toate bolile se desfasoara in 2 FAZE:
Faza de imbonavire(de conflict) si Faza de vindecare(post conflict)
Conform dr. Hamer, fiecare boala are:a.Faza de Conflict Activ (de Îmbolnăvire) în care se instalează o stare de tensiune şi nelinişte, lipsa poftei de mancare însoţită cu pierderi în greutate, si lipsa somnului(insomniile) .
Mainile si picioare devin mereu RECI, pielea devine sensibila sau iritata iar starea generala e una de tensiune continua – semne care indica faptul ca tumoarea/boala este in plina devoltare si contiuna sa creasca.
Insa, odata ce omul constentizeaza si rezolva conflicutul emotional corpul intra in:
b.Faza Conflict Rezolvat (de Autovindecare) In aceasta faza corpul se VINDECA.
Primul semn e ca mainile si picioarele devin din nou CALDE !
Insa, vindecarea poate manifesta si prin diferite BOLI si STARI de OBOSEALA prelungite(asemenea conceputului de criza de vindecare din homeopatie).
Cand una din aceste probleme apar, ele sunt intotdeauna boli “calduroase”, gen febra sau hipertensiune, si nicodata nu vei avea mainile si picioarele reci daca esti in faza de vindecare, decat daca te afli in faza de imbolnavire(de conflict emotional).
Asadar cand incepe faza vindecarii apare cel putin o starea de de epuizare si oboseala excesiva cu o nevoie puternica de a dormi MULT, deoarece corpul face eforturi imense pentru a se regenarea si reechilibra.
În această fază PROCESELE apărute pe timpul fazei de imbolnăvire sunt REVERSATE: Tumorile sunt eliminate sau capsulate(calcifiate), iar leziunile de tip necroză sau ulcer sunt inlăturate prin regenerarea naturala a tesuturilor. La sfarsitul fazei de AUTOVINDECARE, tesuturile şi organele afectate sunt refacute complet, şi deseori devin mult mai rezistente decât au fost înainte de aparitia SOCULUI deoarece organismul si-a format anumite mecanisme de aparere si preventie.
Ca exemplu pentru fazele de imbolnavire-vindecare dat de dr. Hamer e o mama care-si vede copilul lovit de o masina. In drum spre spital mainile si picioarele ii devin reci ca gheata, ii dispare complet pofta de mancare si in acea noapte are insomnie. Toate acestea pana cand doctorul anunta a doua zi ca totul este in regula si nimic rau nu se poate intampla.
Atunci mainile si picoarele femeii redevin calde, ii revine pofta de mancare si poate dormi profund noaptea.Totusi, este foarte posibil sa faca febra usoara sau diferite ‘bube’ sa-i apara pe corp in perioada urmatoare, deoarece corpul face eforturi imense pentru a regenera tesuturile stricate. Eu chiar am o prietena care, dupa un accident teribil de masina, s-a umplut de bubite mici pe corp, care au disparut singure in 2-3 saptamani. Atat a durat pentru ea faza de autovindecare dupa acel soc emotional.
Atentie!
* Conflictul emotional NU este determinat direct de eveniment ,ci de modul în care persoana resimte la nivel psihic evenimentul declansator. In funcfie de această dimensiune interioara a evenimentului poate sa apara sau nu, un conflict emotional, iar intensitatea şi localizarea efectelor acestuia vor depinde de intensitatea şi tipul trăirii interioare.Legatura dintre organ si conflictele emotionale
Boli la:Colon – Conflict peste care nu poti trece nicicum
Oase -Lipsa stimei de sine, inferioritate
Intestinul subtire – Ura care nu poate fi ‘ digerata’
Uter – Sentiment de inferioritate sexuala
Prostata - Conflict/cearta pe latura sexualitatii
Tiroida - Te simti neputincios, fara control
Plamani – Frica puternica fata de alta persoana
Piele - Lipsa integritatii, om coruptibil ‘fara coloana vertebrala’
Testicule, Ovare - Pierdere valoroasa ce nu poate fi recuperata
Pancreas - Conflict cu membrii familiei
Urechea interna – Sentimentul de imposibilitate de a afla ce vrei ‘adevarul’
Sanaul stang - Conflict care punc in pericol copilul,casa,familia
Sanul drept - Conflic cu partenerul sau cu persoanle rivale
Rectul - Frica de a fi nefolositor
Gura – Nu poti ‘mesteca’(suporta) o problema/situatie
Caile respiratoprii – Conflict teritorial(nesigur in privinta casei)
Laringe - Frica si ingrijorare pentu un anumit eveniment
Stomacul - Ai inghitit prea multe impotriva vointei tale
Esofag - Dorinta acuta de a refuza,de a nu ‘inghiti’
Inima – Frustrare legata de copii
Cervixul – Frustrare adanca si persistenta
Glandele suprarenale – Te indrepti intr-o directie in care refuzi sa mergi
Ficat - Frica(stress) inconstienta de a ramane fara manacre(bani pt a procura mancare) sau iti simti viata in pericol.
Principiile pentru VINDECARE !
A. In primul rand: Pacientul devine ‘stapanul absolut’ al tratamentului. E 100% responsabil pentru conditia lui si nu-si pune sperantele in numeni mai mult decat in el insusi.
B. Apoi pacientul va lucra la intelegerea CAUZEI care a provocat conflictul si implicit boala.
C. In final va colabora constructiv cu doctorul pentru a crea un plan eficient de de rezolvare a conflictului atat MENTAL cat si PRACTIC.
*Este absolut necesar ca pacientul la inteleaga cat mai bine CE se intampla de fapt cu el, pentru a putea sa aiba o atitudine constructiva si motivata in procesele de autovindecare.
Alte reguli de viata
* Dr. Hamer pune accentul pe rezolvarea EMPIRICA(practica) a orcarui conflict emotional, insa pot fi benefice si psihoterapia, terapiile prin hipnoza si regresie sau altele de acest fel.
* Frica de cancer/moarte poate genera alt conflict, pe langa cel existent. Enevoie sa renunti total la astfel de ganduri, pentru ca faza de vindecare sa se desfasoare fara probleme.
* O persoana sanatoasa, bine hranita, odihnita,relaxata,cu activitate fizica zilnica si care are convingeri pozitive, va face mult mai usor fata orcarui conflict, si de asemenea se va lovi de mult mai putine.
* Persoanlele cu situatie materiala buna au un risc mult mai mic de a se imbolnavi spre deosebire de cei saraci (care nu au bani pentru a rezolva anumite conflite)
* La femeile insarcinate orice forma de cancer sau de tip cancer se va vindeca/elimina pe cale naturală, începând cu a 3-a lună de sarcina, deoarece sarcina are prioritate absoluta, spune dr. Hamer.
Asadar, indiferent ce boala ai avea, intreaba-te intai DE CE TE-AI IMBOLNAVIT, si doar apoi gandeste-te ce medicamente ai nevoie sau daca ai nevoie de vre-un medicament.
Razvan
P.S. : Dupa descoperirile revolutionare pe care le-a facut, dr. Hamer nu numai ca NU a fost apreciat de catre Colegiul Medicilor, ci i-a fost retrasa licenta iar apoi a fost bagat in puscarie pentru cativa ani! Dupa eliberare, in majoritatea tarilor din Europa a fost pus sub urmarire, mai putin in Spania, tara care i-a oferit sprijin, si in care locuieste si in ziua de astazi. El a scris o carte despre NOUA MEDICINA care este vanduta in toata lumea ,insa care nu este inca disponibila in limba romana.
Probabil sunteti uimiti de ce ii s-a intamplat, insa la acest fel se pune problema cand incurci marile companii farmaceutice care, pentru a supravietui, trebuie sa vanda anual citostatice, vaccinuri, medicamente care dau dependenta si masti de protectie(o absurditate sa crezi ca o esarva mica la gura te apara de bacteriile microscopice)
Pentru mai multe vizitati site-ul oficial al Noii Medicine: http://www.newmedicine.ca/
Preluare de pe blogul VINDECATOR.
marți, 4 octombrie 2011
COLEGII PENSIONARI DE LA ICITPML - FOTO: Sergiu BARBĂROŞIE (I)11.09.2011
 |
| Valentina ANCUŢA şi Ileana CALOTĂ |
 |
| Valentina ANCUŢA |
 |
| Mariana ANIŢESCU |
 |
| Savin BADEA |
 |
| Ion ANDRIŢOIU, Valentina ANCUŢA şi Mariana LĂZĂRESCU |
 |
| Ion ANDRIŢOIU |
 |
| Veta BADEA |
 |
| Paula BUDULAN |
 |
| Ileana CALOTĂ |
 |
| Vasile CICAICI |
 |
| Paula COSTEA |
 |
| Veta BADEA şi Stelică DINCULESCU |
 |
| Stelian DINCULESCU |
 |
| Familia Dumitru VOCHESCU |
 |
| Ţuchi DRĂGAN |
 |
| Willy DUMITRESCU |
 |
| Giovani NEGRILĂ şi Marga FÎNTÎNĂ |
 |
| Marga FÎNTÎNĂ |
 |
| Mihai FLOREA |
 |
| Vodislav FRUNZĂ |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)