vineri, 27 noiembrie 2009

INFOCENTER CRAIOVA




www.infocentercraiova.ro

joi, 12 noiembrie 2009

luni, 9 noiembrie 2009

Mihai EMINESCU - POEZII

Eminescu - Poezii

POVEŞTI

Povesti si basme pentru copii

Savin BADEA - HANS CEL MINTOS


HANS CEL MINTOS

Prelurare după povestea fraţllor GRMM (Germania).



1

Luni, zice mama spre fecior:

“ – Hans, încotro, aşa de zor?”

“ – La Gretel, mamă, după maci.”

“ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!”

“ – Lasă, că ştiu eu ce să fac! 5

Cu bine, mamă! Sînt dănac!*”

„ – Cu bine, Hans!” Surîde ea,

Legîndu-şi nodul la basma…



Ajunse Hans, în pas de dans,

La Gretel.

„ – Bună ziua, Hans! 10

Ce bunătăţi mi-aduci? Fistic?”

„ – Nimic, iubita mea, nimic…

Se cade ca tot tu să-mi dai!”

„ – Îţi dăruiesc un ac, ştiai?”

Îi dete şi-un pupic avans: 15

„ – Cu bine, Gretel!”

„ – Servus, Hans!”



Hans, de pe-acum pe ac stăpîn,

Îl puse într-un car cu fîn,

Un car cu boi al nu-ştiu-cui,

Ţăran în satul dumnealui, 20

Şi merrse-acasă, înapoi,

În urma carului cu boi…



„ – O sară bună, mamă! Eu…”

„ – O sara bună, puiul meu!

Unde ai fost? Printre dănaci?” 25

„ – La Gretel, mamă, după maci.”

„ – I-ai dus ceva? I-ai dat fistic?”

„ – Nimic, măicuţa mea, nimic!

Dar ea mi-a dat…”

„ – Ei, ce ţi-a dat?”

„ – Un ac micuţ şi-un sărutat!” 30

„ – Dar unde-i acul? E în sîn?”

„ – Mi l-a ascuns un car cu fîn!”

„ – Mare prostie ai făcut!”

„ – Iubită mamă, n-am ştiut!”

„ – În mînecă să-l fi înfipt!” 35

„ – Alt’ dat’ voi şti; de-acum sunt fript!...”



2

Marţi, altă zi, acelaşi zor:

„ – Hans, încotro, nerăbdător?”

„ – La Gretel – face cozonaci.”

„ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!” 40

„ – Lasă, că ştiu eu ce să fac!

Cu bine, mamă! Sunt dănac!”

„ – Cu bine, Hans!” Surîde ea –

Preafericită, fredona…



Ajunse Hans, în ritm de dans, 45

La Gretel:

„ – Bună ziua, Hans!

Ce bunătăţi mi-aduci? Lăptic?”

„ – Nimic, iubita mea, nimic!

Se cade ca tot tu să-mi dai!”

„ – Un cuţitaş îţi dau, ştiai?” 50

Îi dete şi-un pupic avans:

„ – Cu bine, Gretel!”

„ – Servus, Hans!”



Hans, pe cuţit de-acum stăpîn,

În mînecă l-a-nfipt, ca-n fîn,

Şi tare mîndru de pupat 55

Se-ntoarse-acas’, pe înserat.



„ – O sară bună, mamă! Eu…”

„ – O sară bună, dragul meu!

Unde ai fost? Printre dănaci?

„ – La Gretel, după cozonaci.” 60

„ – I-ai dat ceva? I-ai dat lăptic?”

„ – Nimic, măicuţa mea, nimic.

Dar ea mi-a dat…”

„ – Ei, ce ţi-a dat?”

„ – Un cuţitaş şi m-a pupat.”

„ – Cuţitul unde-i? Bun la fript…” 65

„ – In mînecă mi l-am înfipt!”

„ – Mare prostie ai făcut!”

„ – Iubită mamă, n-am ştiut!”

„ – Să-l fi băgat în buzunar!”

„ – Alt’ dat’ voi şti, atît măcar!” 70



3

Pe Miercuri – e nerăbdător:

„ – Hans, încotro aşa uşor?”

„ – La Gretel, după pitpalaci.**”

„ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!”

„ – Lasă că ştiu eu ce să fac! 75

Cu bine, mamă! Sunt dănac!”

„ – Cu bine, Hans!” Surîde ea,

Cîntîndu-i inima ceva…



Ajunse Hans, în pas de dans,

La Gretel:

„ – Bună ziua, Hans! 80

Ce bunătăţi mi-aduci? Cioric?”

„ – Nimic, iubita mea, nimic.

Se cade ca tot tu să-mi dai!”

„ – Îţi dau un alb ieduţ, ştiai?”

Şi-i dete şi-un pupic avans. 85

„ – Cu bine, Gretel!”

„ – Servus, Hans!”



Hans, de pe-acum pe ied stăpîn,

Îl leagă bine şi, păgîn,

Cu chiu, cu vai – ce măcelar! –

Şi l-a vîrît în buzunar, 90

În haina lui „foaie de cort” –

Acasă scoate iedul mort.



„ – O sară bună, mamă! Eu…”

„ – O sară bună, fătul meu!

Unde ai fost? Printre dănaci?” 95

„ – La Gretel, după pitpalaci.”

„ – I-ai dus ceva? I-ai dat şorici?”

„ – Nimic, măicuţa mea, nimic

Dar ea mi-a dat…”

„ – Ei, ce ţi-a dat?”

„ – Un ied albin şi-un sărutat” 100

„ – Unde-i ieduţul? Bun ca dar….”

„ – L-am îndesat în buzunar,

Dar haina mea „foaie de cort”

L-a-nnăbuşit şi iedu-i mort.”

„ – Mare prostie ai făcut!” 105

„ – Iubită mamă, n-am ştiut!”

„ – O sfoară îi legai de gît

Şi te urma numaidecît.”

„ – De bună seamă, n-am habar,

Alt’ dat’ voi şti să fiu sforar. 110



4

A patra zi e Joi, în zori:

„ – Hans, încotro, de parcă zbori?”

„ – La Gretel, mamă, după raci.”

„ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!”

„ – Lasă că ştiu eu ce să fac! 115

Cu bine, mamă! Sunt dănac!”

„ – Cu bine, Hans!” Surîde ea,

Gîndindu-se la cineva…



Ajunse Hans, în ritm de dans,

La Gretel:

„ – Bună ziua, Hans! 120

Ce bunătăţi ai? Mezelic?”

„ – Nimic, iubita mea, nimic.

Se cade ca tot tu să-mi dai!”

„ – Îţi dau slănină, tu, ştiai?”

Şi-i dete şi-un pupic avans: 125

„ – Cu bine, Gretel!”

„ – Servus, Hans!”



Hans, pe slănină-acum stăpîn,

Legă o sfoară şi, capcîn***,

O tîrîi prin colb şi-n şanţ

Şi o mîncară cîinii – cranţ! – 130

Aduse-acasă, pe-nserat,

Un cap de sfoară, minunat!



„ – O sară bună, mamă! Eu…”

„ – O sară bună, dorul meu!

Unde ai fost? Printre dănaci?” 135

„ – La Gretel, mamă, după raci.”

„ – I-ai dus ceva? Vreun mezelic?”

„ – Nimic, măicuţa mea, nimic

Dar ea mi-a dat…”

„ – Ei, ce ţi-a dat?”

„ – O slăninuţă şi-un pupat!” 140

„ – Unde e slana ta acum?”

„ – De-o sfoară atîrna pe drum,

Dar cîinii răi s-au înhăitat

Şi slana toată mi-au mîncat.”

„ – Mare prostie ai făcut!” 145

„ – Iubită mamă, n-am ştiut!”

„ – Pe cap slănina să o ţii!”

„ – Alt’ dat’ voi şti – mă jur! – voi şti!”



5

E Vineri. Mama şi-un fecior:

„ – Hans, încotro eşti călător?” 150

„ – La Gretel, mamă, vrea araci.”

„ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!”

„ – Lasă, că ştiu eu ce să fac!

Cu bine, mamă! Sunt dănac!”

„ – Cu bine, Hans!” Surîde ea, 155

Îngîndurată şi visa…



Ajunse Hans, în pas de dans,

La Gretel:

„ – Bună ziua, Hans!

Ce bunătăţi mi-aduci? Bibic?****”

“ – Nimic, iubita mea, nimic 160

Se cade ca tot tu să-mi dai!”

“ – Îşi dau un viţeluş, ştiai?”

Îi dete şi-un pupic avans:
“ – Cu bine, Gretel!”

“ – Servus, Hans!”



Hans, pe viţel de-acum stăpîn, 165

Îl puse-n cap şi “hai la drum”,

Iar viţeluşul, un ţicnit,

S-a zvîrcolit şi l-a lovit:

Îi arde faţa ca de jar –

Cînd l-a julit acel tîlhar… 170



“ – O sară bună, mamă! Eu…”

“ – O sară bună, ţîncul meu!

Unde ai fost? Printre dănaci?”

“ – La Gretel de am pus araci. “

“ – I-ai dus ceva? I-ai dat bibic?” 175

“ – Nimic, măicuţa mea, nimic.

Dar ea mi-a dat…”

“ – Ei, ce ţi-a dat?”

“ – Un viţeluş şi-un sărutat!”

“ – Unde-I viţelul, ţînc iubit?”

“ – L-am pus pe cap şi m-a julit.” 180

“ – Mare prostie ai făcut!”

“ – Iubită mamă, n-am ştiut!”

“ – O sfoară îi legai de gît

Şi te urma numaidecît,

Apoi la iesle să-I dai fîn 185

Şi te cunoaşte de stăpîn!”

“ – De bună seamă, nu-s văcar,

Alt’ dat’â voi şti, atîta doar!”



6

Pe Sîmbătă e foc şi dor:

“ – Hans, încotro, la ce izvor?” 190

“ – La Gretel, mamă, are draci.”

“ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!”

“ – Lasă, că ştiu eu ce să fac!

Cu bine, mamă! Sînt dănac!”

“ – Cu bine, Hans!” Surîde ea, 195

Îngîndurată, se văita…



Ajunse Hans, în ritm de dans,

La Gretel:

“ – Bună ziua, Hans!

Ce bunătăţi mi-aduci?”

“ – Nimic.

Că sînt sărac…”

“ – Ba eşti calic!” 200

“ – Se cade ca tot tu să-mi dai!”

“ – Merg eu cu tine-acasă, hai!”

Şi-I dete şi-un pupic avans,

Făcîndu-l fericit pe Hans!



Hans, de pe-acum pe ea stăpîn, 205

O leagă bine, îi dă fîn,

Din urmă-o mînă pînă-n sat,

În grajd, la iesle, pe-nserat.



“ – O bună sara, mamă! Eu…”

“ – O sară bună, fătul meu! 210

Unde ai fost? Printre dănaci?”

“ – La Gretel, mamă, are draci.”

“ – I-ai dus ceva? Ai fost calic?”

“ – Nimic, măicuţa mea, nimic.

Dar ea mi-a dat…”

“ – Ei, ce ţi-a dat?” 215

“ – S-a dat pe ea şi m-a pupat.”

“ – Dar unde-I Gretel, fiu iubit?”

“ – În grajd e, mamă, la poprit.

Am priponit-o şi-am să-I pun

Pe dinainte-un braţ de fîn.” 220

“ – Mare prostie ai făcut!”

“ – Iubită mamă, n-am ştiut!”

“ – Păi, trebuia să-I faci ochi dulci,

La piept să o dezmierzi şi culci…”

“ – Desigur, mamă, ca dănac 225

Voi şti alt’ dată ce să fac!”



Se duse iute-n grajd – ehei! –

Şi scoase ochii la viţei,

La oi, la porci… Aşa necaz

I-aruncă Gretei în obraz. 230



Cînd vede fata pe flăcău

Că e neghiob şi tăntălău,

Se smulge din frînghie – fleonţ! –

Şi fuge ca zvîrlită glonţ!

Pierdu, de nervi, condurul sting: 235

N-a mai văzut aşa nătîng

Şi nici în ruptul capului,

Ea nu va fi mireasa lui!



7

Duminică, stă Hans în pat,

Gîndind la Gretel supărat: 240



“ – Lunea vrea maci, Marţi cozonaci,

Pe Miercuri cere pitpalaci,

Joia vrea raci, Vineri araci,

Iar Sîmbăta n-ai ce să-I faci,

Tot turuie şi are draci! 245



“ – Se-mpacă dînsa – nu-I bai, Hans! –

Aşa-I femeia – un balans!*****”



“ – Dar, peste poate, fără rost,
Mă face tăntălău şi prost?!...” 249


· Dănac – fecior, băiat mare.

· Pitpalaci – prepeliţe.

· Capcîn – cap de cîine, hapsîn.

· Bibic – nagîţ.

· Balans – aici, e schimbătoare.



Savin BADEA

sâmbătă, 31 octombrie 2009

"VEŢI AVEA PREŞEDINTELE PE CARE ÎL MERITAŢI!" AŞA E?




Sloganurile de campanie i-ar face preşedinţi pe Vadim şi Becali

Slogan: ”formulă concisă şi uşor repetabilă, cu scop publicitar sau de propagandă politică”. Definiţia din dicţionar se aplică oare şi candidaţilor la prezidenţialele 2009? Am încercat să aflăm care este valoarea de marketing a sloganurilor aspiranţilor la Cotroceni, luaţi în calcul de sondajele de opinie, de la doi specialişti în publicitate: Cristian Munteanu, Executive Creative Director la TBWA, Central Eastern Europe şi Adrian Boţan, Creative Partner McCann Erickson.

Cei doi au decriptat sloganurile candidaţilor şi au acordat acestora note de la 1 la 10. Vă vine sau nu să credeţi, strigătele de chemare la urne ale lui Vadim şi Becali au obţinut cea mai mare notă, 9, din partea unuia dintre publicitari.

"Publicitatea electorală se supune aceloraşi reguli ca şi cea comercială, chiar dacă recuzita comunicării este diferită. Un candidat nu este un produs
ca şi o cola sau un detergent. Cu toate acestea, şi în politică trebuie să te diferenţiezi, să spui ceva nou şi, chiar dacă pare greu de crezut, ceva credibil despre candidat", ţine să sublinieze din capul locului, Adrian Boţan, care este de părere că niciunul dintre sloganurile din campania actuală pentru preşedinţie nu reuşeşte să întrunească criteriile noutăţii şi credibilităţii.

”Hai România!”, de la Ceauşescu la mondiale

Sorin Oprescu foloseşte sloganul "Hai România!". Deşi este singurul independent cu şanse reale în cursa prezidenţială, "doctorul candidat" nu a fost foarte inspirat în alegerea sloganului, cred publicitarii.

"Zero pentru noutate, zero pentru diferenţiere, zero pentru credibilitate", rezumă Adrian Boţan calitatea sloganului lui Oprescu. "Hai România!" primeşte totuşi de la Cristian Munteanu nota 7, "pentru lipsa de relevanţă". "Sloganul denotă doar lipsa de poziţionare a candidatului Oprescu. La fel ca el putea să spună orice candidat, independent sau afiliat politic. Dacă tot ne cheamă undeva, ar fi interesant să ne spună domnul Oprescu şi unde anume mergem", spune Cristian Munteanu, adăugând, în glumă, că a auzit sloganul lui Oprescu atât pe vremea lui Ceauşescu, scandat de toate tribunele, cât şi la campionatele mondiale la care nu ne-am calificat.

"Hunor, Becali şi Vadim nu prezintă interes decât anecdotic"

"Salvaţi România! S.O.S. Poporul Român!". "Isteric, alarmist, radical, aşa cum îi stă bine unui extremist. Din lista de sloganuri înscrise în cursă este cel mai potrivit clientului pe care îl reprezintă. Poate doar Becali să fie la acelaşi nivel de relevanţă. Vadim Tudor cheamă la acţiune şi nu mâine, ci acum. Săriţi, arde! Faceţi ceva, alegeţi-mă pe mine! Ajutor! Nu doar România este în pericol, ci şi poporul, adică şi cei plecaţi din ţară. Vadim Tudor îi atinge pe toţi, vrea voturi de peste tot", decriptează Cristian Munteanu, sloganul lui Vadim, pe care îl notează cu 9, făcând abstracţie de ideologie.

În aceleaşi condiţii, primeşte nota 9 şi Gigi Becali pentru sloganul "Credinţă, nădejde şi dragoste!". "Să mă ia dracu’, dacă ştiu de ce apare şi “dragoste” în sloganul lui Becali. Credinţa ca să ia Steaua campionatul, nădejde să ajungă la Cotroceni, dar dragoste pentru ce?!", se întreabă retoric Cristian Munteanu, adăugând că sloganul i se potriveşte lui Becali.

"Sloganul e ortodoxist, arhaic şi lacrimogen, uşor labil, în sensul că sare dintr-o extremă în alta ca şi posesorul lui. Măcar ăia de se înghesuie să pupe moaştele or să pună botul şi asta asigură câteva sute de mii de voturi pentru domnul Becali", spune Munteanu.

Atât Becali, cât şi Vadim, nu s-au lansat încă în mediul virtual. Cei doi nu au site-uri de campanie, de aceea sloganurile lor nu au putut fi obţinute, în format electronic.

În acelaşi timp, Cristian Munteanu a acordat nota 5 sloganului lui Kelemen Hunor, "Spune lucrurilor pe nume!", refuzând alte comentarii. La rândul lui, Adrian Boţan spune că "Hunor, Becali şi Vadim nu prezintă interes decât anecdotic".

Cu sloganul, Geoană ridică în picioare doar suporterii din PSD

"Învingem împreună" este sloganul candidatului social-democrat la prezidenţiale. Cristian Munteanu îi acordă lui Mircea Geoană un mediocru 7, iar Adrian Boţan un 0.

"Nu ştiu ce candidat susţinut de un partid recent ieşit de la guvernare are credibilitatea să folosească cuvântul "împreună" în compania verbului a învinge", este de părere Adrian Boţan, opinând că sloganul lui Geoană i s-ar potrivi mai degrabă independentului Oprescu.

"Şi, poate, "Hai Romania!" ar fi construit mai bine pe imaginea lui Geoană de "ambasador". E o idee...", continuă Boţan. La rândul lui, Cristian Munteanu consideră că sloganul candiatului PSD este "numai bun pentru cineva care ridică în picioare doar suporterii din propriul partid". "Optimist şi energic, cu semn de exclamare în coadă, sloganul lui Geoană dovedeşte creativitatea unui nepot înzestrat cu un computer şi transformat peste noapte în expert în comunicare. Pentru următoarele campanii electorale la care o să se prezinte după ce o ratează pe aceasta, îi recomand domnului Geoană: “Împreuna suntem mai puternici!”, “Vom izbândi împreună!” sau “Împărţim victoria!”. Cei doi publicitari consideră că “împreună” şi ”a învinge" sunt două cuvinte la fel de uzate în politică precum “mai multe şanse de câştig” în comunicarea comercială.

Sloganul lui Antonescu, nota 8 pentru originalitate

"România bunului-simţ" a lui Crin Antonescu este, în opinia lui Adrian Boţan, cel mai relevant slogan în contextul actual. "Este şi nou şi diferenţiator, nu stiu însă cât este de credibil şi iar imaginea partidului nu îl ajută pe candidat. Din păcate, sloganul formulează un deziderat, dar nu spune cum poate fi atins", spune Adrian Boţan.

De la Cristian Munteanu, sloganul lui Antonescu a primit nota 8 pentru originalitate. "Bunul-simţ, devenit deodată o valoare fundamentală, la care românii sunt chemaţi să se ralieze, ar trebui să împiedice folosirea cuvântului “bun-simţ” într-o campanie electorală. La fel, modestia ar trebui să îl oprească pe domnul Antonescu să se folosească de “modestie”, ca să iasă în evidenţă faţă de concurenţi. Iar onestitatea nu îşi are rostul în politică. Una peste alta, domnul Crin Antonescu o să reuşească să vândă ceva din bunul-simţ, dar poate sloganul trebuia investit în altceva", este de părere Cristian Munteanu.

Băsescu, mai bun la referendum decât la prezidenţiale

"Băsescu pentru România" este un slogan de preşedinte în exerciţiu, sigur pe el, poate prea sigur, consideră Adrian Boţan. Publicitarul spune că are o senzaţie de deja-vu la sloganul candidatului PD-L la preşedinţie. Astfel că acordă zero pentru noutate, zero pentru credibilitate şi un punct pentru diferenţiere.

"Un slogan direct, nu neapărat original. Băsescu pare să meargă pe eficienţă în electoralele de anul acesta. După anii de mandat a lăsat deoparte ardeii iuţi şi glumiţele şi a ales un stil mai sobru? Hmmm… Mă aştept să mă contrazică cu prima ocazie", spune Cristian Munteanu, care notează sloganul lui Băsescu cu 7 pentru lipsa de creativitate. Adrian Boţan este de părere că în campania preşedintelui pentru un nou mandat, mai bună şi mult mai puternică i se pare promovarea pentru referendum. "Sloganul "De ce le e frică nu scapă" presupune coalizarea naţiei împotriva unui inamic invizibil, o tehnică propagandistică imbatabilă, care oferă o soluţie la dezideratul lui Antonescu - România bunului simţ. Punct lovit pentru Băsescu", subliniază Adrian Boţan.

Sursa: http://www.stiriazi.ro/ziare/

miercuri, 21 octombrie 2009

Klaus IOHANNIS şi Lucian CROITORU

http://antikgb.weblog.ro/2009-10-17/975918/Klaus-Johannis-mason---Guvernele-post-1989-au-fost-mereu-conduse-de-prim-mini%C5%9Ftri-masoni-%21.html">
Klaus Johannis mason - Guvernele post 1989 au fost mereu conduse de prim-miniştri masoni !

Klaus Johannis mason - Guvernele post 1989 au fost mereu conduse de prim-miniştri masoni !

Filiera germana
Guvernele postdecembriste au fost mereu conduse de prim-ministri masoni
http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1727670-masonii-conduc-judetul-sibiu.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Klaus_Johannis

Dupa instalarea primarului sas Klaus Johannis la carmuirea orasului Sibiu, masoneria germana a devenit tot mai virulenta, gasind in persoana primarului o adevarata coloana a V-a pentru promovarea intereselor de dominare si control.
Primarul Johannis a fost sprijinit in activitatea sa de lideri si afaceristi de marca din Sibiu, care au capatat pozitii importante pe harta puterii fiind catalogati drept principalii "sateliti" ai Clubului Economic German.
Printre acestia au aparut in centru atentiei masonilor si Steffan Mildner, coordonatorul biroului de consultanta romano-germana GTZ din Sibiu, al carui nume a fost conectat la ramificatiile afacerii retrocedarilor din centrul istoric al Sibiului catre Consistoriul Evanghelic German.
Motivatia masonica a acestui gest o reprezinta faptul ca de numele GTZ se afla legat importanti finantatori care isi desfasoara activitatea in cadrul Ministerului Federal de Interne German, in interiorul caruia activeaza importanti lideri masonici in frunte cu Otto Schilly.
Alaturi de acesta pe harta puterii masonice sibiene si-a facut incet loc Steffan Johannes Max Braune, numarul doi in cadrul Aliantei PNL-PD Sibiu si aflat in structura de conducere a Clubului Economic German.
A fost propulsat in prim plan ca urmare a finantarilor masive acordate actualei puteri sibiene, prin verigile afacerii Titan Trade, precum si prin influentarea unor centre locale de putere, precum Consiliul Local, in presoana Otiliei Man.
Cel mai recent membru al filierei germane il constituie Andreas Huber, care pastoreste" afacerile reprezentantei germane Opel la Sibiu, si pe care Johannis l-a cununat in cursul lunii august, creandu-i partie pentru a accede in cercul de elita al Clubului Economic German.
Guvernele postdecembriste au fost mereu conduse de prim-ministri masoni
Motto: „Tendinta din ce în ce mai vizibila a masoneriei de a acapara toate functiile importante în statreprezinta un pericol pentru România.”
Radu Timofte, fost director SRI, senator PSD în Senatul României
http://www.semperfidelis.ro/e107_plugins/forum/forum_viewtopic.php?17798.15
Guvernele postdecembriste au fost mereu conduse de prim-ministri masoni
Din cele opt guverne care s-au succedat în România dupa evenimentele din decembrie 1989 (fara a le lua în calcul interimatele), cel putin cinci au fost conduse în mod cert de prim-ministri a caror apartenenta la francmasonerie este confirmata.
Petre Roman a condus primele doua guverne postdecembriste. Mason de nivel înalt, intens sustinut de Marele Orient al Frantei si de lojile italiene, Petre Roman participa activ în septembrie 1990 la întâlnirile cu Marele Suveran al masoneriei italiene, Elvio Schubba.
Un document inedit, publicat în 1990, demonstreaza apartenenta sa la masonerie. Este vorba despre o scrisoare care îi poarta semnatura, alaturi de mentiunea strict secret, adresata ca de la frate la frate, ambasadorului României la Cairo, Ion Angelescu. „Sunteti autorizat”, scrie Petre Roman, „ca imediat dupa primirea la presedintele Mubarak, sa îl asistati la ceremonia afilierii în loja Memphis-Misraim din Cairo pe trimisul nostru, fratele Gelu Voican, adept al Ordinului nostru cu gradul de Cavaler Kadosh, în Loja de Rit scotian, rectificat si acceptat în care ati primit Lumina”.
Fratele Gelu Voican la care face referire ordinul lui Roman este nimeni altul decât Gelu Voican Voiculescu. Acesta ocupa pe atunci functia de viceprim-ministru, adica era adjunctul lui Roman.
Deputatul Vasile Matei a dezvaluit ulterior, în februarie 1998, ca Petre Roman si Adrian Nastase (ministru de externe în al doilea guvern Roman) nu fac parte din aceeasi loja masonica, dar sunt amândoi francmasoni.
Din 1998 pâna în 1999, România are un alt prim-ministru mason, dar provenit de pe o alta filiera: Radu Vasile.
Dupa ce se converteste peste noapte la catolicism si intra în masoneria italiana, Radu Vasile are o ascensiune subita.
Se remarca prin mai multe „performante” în premiera în România. Spre exemplu, este primul român care ocupa o pozitie de conducere în organismele europene, devenind vicepresedinte al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
O alta premiera a premierului Radu Vasile este vizita Papei în România. Relatiile sale cu lojile italiene si cu Opus Dei (grupare terorista din interiorul Bisericii Catolice) îl fac sa sustina curentul masonic ecumenist din cadrul Bisericii si sa intermedieze, în mai 1999, prima vizita realizata de un Suveran pontif într-o tara ortodoxa, dupa schisma religioasa din anul 1054.
Cu aceasta ocazie, Patriarhia Româna primeste de la Opus Dei o donatie în valoare de 200.000 de dolari pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului.
Relatiile sale de înalt nivel cu masoneria italiana fac sa fie si primul român primit în audienta privata de Papa Ioan Paul al II-lea (care si el a fost mason), nu o data, ci chiar de patru ori. De altfel, Radu Vasile este cel care a tradus în limba româna Biografia Papei Ioan Paul al II-lea.
Între 1999 si 2000 Guvernul României este condus de un alt mason recunoscut, Mugur Isarescu.
Într-un mod inexplicabil pentru cei care nu cunosc apartenenta sa la masonerie, Mugur Isarescu este de 17 lungi ani guvernator al Bancii Nationale a României, pozitie pe care a ramas în ciuda schimbarilor de pe scena politica româneasca.
Putini stiu faptul ca Mugur Isarescu a fost mentinut pe aceasta pozitie la presiunile unor organisme financiare mondiale, care au amenintat ca îsi retrag împrumuturile acordate României, de fiecare data când s-a pus problema schimbarii din functie a lui Isarescu.
Explicatia acestei sustineri trebuie cautata în perioada cât acesta a lucrat la Institutul de Economie Mondiala din Bucuresti.
Datorita acestei pozitii, Isarescu mergea deseori în SUA înca dinainte de 1989.
Acolo a fost racolat de Consiliul pentru Relatii Externe (Council of Foreign Relations) care avea nevoie sa-si implanteze în România un om pe care sa se poata baza.
Dupa evenimentele din decembrie 1989 Isarescu a fost imediat activat. A petrecut o scurta perioada ca reprezentant comercial al României la Ambasada din Washington, apoi a devenit guvernator pe viata al Bancii Nationale.
Misiunea sa era sa se asigure ca România va face împrumuturi înrobitoare, care sa o faca dependenta de organismele financiare internationale: Banca Mondiala, Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Fondul Monetar International.
Si-o îndeplineste peste asteptarile stapânilor sai. Dintr-o tara care în decembrie 1989 nu avea deloc datorii, România are în iulie 2008 datorii externe declarate de 45,364 miliarde de euro.
Putini stiu si ca Mugur Isarescu este membru al gruparii masonice care face jocurile în economia mondiala – Comisia Trilaterala.
De altfel, Isarescu a avut grija sa se înconjoare la BNR de multi masoni. Cel mai evident exemplu este cel al lui George Virgil Stoenescu, membru în Consiliul de administratie al Bancii Nationale, dar si Mare Secretar General al Consiliului de grad 33 al Ritului Scotian din România.
Este deja de notorietate faptul ca Adrian Nastase, prim-ministru al României între 2000 si 2004 este mason de grad 33, cavaler de Malta si face parte din Clubul Rotary.
Într-un interviu din anii '90, Adrian Nastase vorbeste despre faptul ca este cavaler de Malta, lucru pe care îl mentioneaza si în CV-ul postat pe site-ul Parlamentului.
Eugen Ovidiu Chirovici, actualul Mare Maestru al Marii Loji Nationale, a fost consilier pe probleme economice în cabinetul lui Adrian Nastase.
La fel stau lucrurile si cu actualul (fostul) prim-ministru, Calin Popescu Tariceanu.
Se stie ca acesta este fiul adoptiv al masonului Dan Amedeo Lazarescu, desemnat în 1990 Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu de Rit Scotian Antic si Acceptat al României.
Teoria neimplicarii masoneriei în politica este un basm de adormit copiii, daca tinem cont doar de faptul ca Dan Amedeo Lazarescu este unul dintre cei care au reînfiintat Partidului National Liberal dupa 1989 si a detinut functia de vicepresedinte al PNL timp de sapte ani.
Pe vremea când Tariceanu era ministru al industriei si comertului în guvernul Ciorbea, l-a ales ca PR pe un coleg de masonerie, Corneliu Visoianu, conducatorul Marii Loji a României.
La rândul lui, Corneliu Visoianu este foarte bun prieten si partener de afaceri cu Bogdan Buzoianu, mason în Loja Alpina din Elvetia si Pro Mare Maestru în Marea Loja a României, unul dintre „baietii destepti” din afacerile cu energie electrica, patron la Energy Holding si protejat al premierului Tariceanu.
Valeriu Stoica, vicepresedinte al PNL pâna în 2001 si presedinte PNL în perioada 2001-2002, a declarat, de altfel, ca Tariceanu este membru al Marii Loji a României si ca a încercat sa îi racoleze pe toti liderii PNL în aceasta grupare.
Iata deci ca cinci din cei opt prim-ministri ai României fac în mod cert parte din francmasonerie.
Cât despre ceilalti trei, nu s-a afirmat pâna acum explicit ca sunt masoni.
Fotografiile-semnal îl dau însa de gol pe Nicolae Vacaroiu, prim-ministru între 1992 si 1996.
În 2007, el va fi utilizat de fratii de loja pentru a-l înlocui pe Traian Basescu, suspendat temporar din functia de presedinte al tarii de 322 (numarul lojei Skull&Bones) de parlamentari.
Înainte de numirea sa ca presedinte interimar, ziarul masonic Ziua publica o poza-semnal. Imaginea înfatisa un Vacaroiu diabolic, în ai carui ochelari se reflecta un cerc alcatuit din mâini reunite – simbol al fratiei malefice masonice.
Theodor Stolojan, premier al României în perioada 1991-1992, povesteste ca a fost curtat de Marea Loja a României, din care face parte Tariceanu:
„Îmi amintesc ca acest domn Visoianu a venit la mine si mi-a propus sa intru într-o loja masonica. I-am zis sa ma lase în pace cu prostiile”.
Putin probabil ca Stolojan sa fi refuzat totusi pactul cu masoneria, fie ea a lui Chirovici, fie a lui Visoianu. Cert este ca în perioada cât a fost prim-ministru s-a remarcat prin eforturile de a distruge economia româneasca alaturi de guvernatorul Bancii Nationale, masonul Mugur Isarescu. De altfel, Stolojan a fost ulterior angajat la Banca Mondiala.
Un mason, doi masoni, trei masoni... un guvern
Francmasoneria nu si-a plasat degeaba oamenii în aceasta pozitie cheie. Primul-ministru are privilegiul de a alege membrii guvernului.
Consecinta imediata a acestei manevre a fost ca prim-ministrii masoni si-au ales echipa din rândul propriilor colegi de loja. Aceasta a facut ca în toate guvernele sa existe cel putin doi, trei sau chiar mai multi ministri, despre care se stie cu certitudine ca sunt masoni.
La o privire de ansamblu asupra guvernelor românesti de dupa ‘89 se observa chiar ca anumite nume se repeta. Lipsa de persoane pregatite si dispuse sa conduca un minister? Nicidecum. Deloc întâmplator, cei care apar în mod repetat pe posturile de ministri sunt exact cei care fac parte din francmasonerie.
Unul dintre „veterani” este Sorin Frunzaverde. Într-o emisiune difuzata de Realitatea TV, el a recunoscut ca este mason.
Aceasta l-a facut de nelipsit în majoritatea guvernelor masonice de dupa ‘89: ministru al Mediului în Guvernul Ciorbea, ministru al Turismului în Guvernul Radu Vasile si de doua ori ministru al Apararii în Guvernele Isarescu si Tariceanu.
Apoi, când nu a mai fost ministru, Sorin Frunzaverde a primit o calduta pozitie de deputat în Parlamentul României si mai nou este europarlamentar.
Masonul Victor Babiuc apare si el constant în guvernele postdecembriste, când la un minister, când la altul. Ministru de Justitie în al doilea guvern Roman, ministru de Interne în Guvernul Stolojan, ministru al Reformei în 1998, de trei ori ministru al Apararii în Guvernele Ciorbea, Isarescu si Radu Vasile.
Ca si Frunzaverde, cât nu a fost ministru a fost deputat, iar din 2005 a fost numit presedinte al Camerei de Comert si Industrie a României, pozitie pe care a ocupat-o pâna în 2007.
Despre apartenenta lui la masonerie s-a discutat si în Camera Deputatilor în 1998.
Deputatul Petre Turlea afirma atunci, contestând ridicarea colonelului Nicolae Alexandru, senator de Prahova, la rangul de general de brigada: „Domnul Nicolae Alexandru intra în PD în 1992. În perioada 1992-1996, este deputat din partea PD; din 1996, senator din partea PD.
Domnul Nicolae Alexandru intra în masonerie în 1997.
Tot domnul Nicolae Alexandru este ridicat la gradul de general, în 1998, în timp ce ministru al apararii nationale este domnul Victor Babiuc, si el membru al PD, si el membru al masoneriei.”
În unele ministere apartenenta la masonerie a devenit o traditie.
Din cei noua ministrii de externe care au activat pâna în prezent se stie cu certitudine ca sapte sunt masoni. Adrian Nastase a fost ministru de externe atât în guvernul Roman, cât si în guvernul Stolojan. I-a urmat, în guvernul Vacaroiu (1992-1996), Teodor Melescanu, coleg de loja cu Dinu Patriciu si Calin Popescu Tariceanu.
I-a urmat Andrei Plesu, care a ramas în aceasta functie pret de doua guvernari. Guvernul Ciorbea (1996-1997) l-a avut ca ministru de externe pe Adrian Severin si el membru al francmasoneriei.
În guvernul lui Isarescu, i-a urmat masonul Petre Roman. Un alt mason, Mircea Geoana a devenit apoi ministru de externe în guvernul Nastase.
Mihai Razvan Ungureanu, ministru de externe între 2004 si 2007 apartine tinerei generatii si a fost format din familie în spiritul masonic.
Tatal sau, prof. dr. Stefan Ungureanu este si el mason si a ocupat pozitia de viceprimar al municipiului Iasi.
Si cum masoneria nu îsi uita oamenii în care investeste, în noiembrie 2007, când nu a mai fost ministru, Mihai Razvan Ungureanu a fost propus ca director al Serviciului de Informatii Externe, functie pe care o ocupa si în prezent.
La fel stau lucrurile la Ministerul de interne: Victor Babiuc (Guvernul Stolojan), Doru Ioan Taracila (Guvernul Vacaroiu), Ioan Rus (Guvernul Nastase) apar toti trei pe listele de membri ai Marii Loji Nationale.
Un alt mason declarat, Ion Caramitru a fost Ministru al Culturii timp de trei guverne: Ciorbea , Radu Vasile si Mugur Isarescu.
Ministrul justitiei din guvernul Vacaroiu, Gavril Iosif Chiuzbaian este si el mason.
A fost decorat cu cea mai înalta distinctie a Supremului Consiliu al Ordinului Masonic Român, „Al.I. Cuza Princeps”.
Ioan Talpes, fost ministru de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniile apararii nationale, integrarii europene si justitiei este si el mason.
La fel Dan Ioan Popescu, ministrul industriei, economiei si comertului din guvernul Nastase.
Lista poate continua, întrucât subiectul nu a fost epuizat. Aceste câteva exemple sunt însa suficiente pentrua demonstra ca masoneria minte cu nerusinare când sustine ca nu se implica în politica.
preluare user RONIN
http://ordinulnegru.blogspot.com/

Sursa: http://antikgb.weblog.ro/#post-977344

OBSERVAŢIA MEA:
CĂTRE ZIARUL "ADEVĂRUL" - al celui mai bogat om din ţară, Dinu PATRICIU - CARE S-A SĂTURAT DE POLITICĂ: CARE-I ADEVĂRUL, ZIARULE "ADEVĂRUL", PATRONULE? NUMAI TU ŞTII! Dacă "ADEVĂRUL" nu poate da nici-un răspuns, solicit aflarea adevărului celorlalte ziare. E vreun MASON care să mă scoată din dilemă? Citiţi şi pe "MIRACOLUL IUBIRII". ÎNTREBAŢI-I PE TOŢI CANDIDAŢII OFICIALI DACĂ SUNT MASONI ŞI PE CINE REPREZINTĂ!?
Savin BADEA


Sursa articolelor:

http://ordinulnegru.blogspot.com/

http://ordinulnegru.blogspot.com/

luni, 19 octombrie 2009
Lucian Croitoru mason - Guvernele post 1989 au fost mereu conduse de prim-ministri masoni !

Atunci cand Viorel Danacu a afirmat ca masoneria isi retrage sprijinul politic fata de guvern si presidentie, cam ce credeti ca a vrut el sa spuna ???

http://ordinulnegru.blogspot.com/2009/09/masoneria-romana-diversiune-iezuita.html

Danacu reprezinta "masoneria kaki" adica acei masoni din "sistem".
Daca Emil Constantinescu spunea ca la invins "sistemul", aseara Traian Basescu, la "Nasul", spunea ca el vrea sa invinga "sistemul".

Daca atat Johannis cat si Croitoru sunt masoni asta arata ca ori jocul este mare si urmareste o sinteza mult mai adanca si care are legatura cu spionajul iezuit , joc in care si Basescu este prins cu sau fara voie , ori masoneria s-a rupt in cel putin doua parti iar unii care au luat atitudine fata de ultimele informatii (masonii, arma spionajului iezuit, etc.) impreuna cu masonii "infiltrati" adanc si restul de :intelligence" din filonul (real) national, au batut palma si incearca o mutare curajoasa...

Cateva articole de interes:

http://www.agentia.org/articole/Update-Artizanul-imbogatirii-Lacramioarei-Isarescu-51.html
http://ziaretv.net/lucian-croitoru-ne-mason-klaus-iohanis-francmason-masoneria-salveaza-romania/

http://sfinx777.wordpress.com/2009/10/15/vai-noua-circ-pe-bani-romania-bani-fmi-masonerie-dumnezeu-sa-ne-tie/

Artizanul imbogatirii Lacramioarei Isarescu
15 October, 2009 17:27 PM
Trimite articolul pe mail

Update:

Lucian Croitoru agent sub acoperire, aceasta este concluzia celor din PSD. Astazi un membru al PDS a produs un studiu in care este analizata cariera lui Lucian Croitoru si a modului in care acesta a ajuns sa avanseze asa rapid in diferite posturi.

Cei din PSD au evitat sa spuna ca au un dosar, dar mai multi membri ai familiei lui Lucian Croitoru fac parte din fosta Securitate si din servicile secrete.

Chiar Traian Basescu a spus ca a lucrat foarte bine cu el.

Lucian Croitor a fost ofiter SIE, in subordinea generalului Gabriel Dumitrescu. Detine din 2007 Ordinul Naţional Steaua Romaniei in grad de Cavaler. La fel ca si Mugur Isarescu este mason.

Iata si cateva date despre Dumitrescu, furnizate de ziaristul Ovidiu Ohanesian: "Gabriel Dumitrescu a fost spion in Cipru si Olanda. Este mason de rang inalt. Are relatii bune cu generalii DIE Constantin Rotaru, Valeriu Ruset si cu Florin Simion. Generalul Dumitrescu a fost creat dupa chipul si asemanarea lui securistului Rotaru Constantin. Este bun prieten cu miliardarul Sorin Ovidu Vantu. A lucrat angajat la Gelsor. |n timpul cat a fost angajat acolo, l-a cunoscut pe Gheorghe Fulga (viitor director SIE), care la randu-i lucra la Banca de Scont, consilier. |nainte si dupa 1989, Gabriel Dumitrescu a spionat in Olanda si Marea Britanie. Perfect pentru a fi folosit pe axa Washington Londra Bucuresti. Presa a semnalt despre generalul Dumitrescu Gabriel faptul ca a planificat si derulat impreuna cu generalul SIE Marin Valcea diverse operatiuni menite sa aduca fonduri PSD. Operatiunile au fost coordonate de generalul de patru stele Rotaru Constantin. Dupa alegerile din toamna anului 2004, pentru a acoperi urmele, Gheorghe Fulga a desfiintat directia condusa de generalul Dumitrescu, prin intermediul careia s-a desfasurat operatiunea Bani pentru PSD. Drept recompensa, pe ultima suta de metri, fostul guvern l-a numit secretar de stat si sef al unei agentii guvernamentale de control al exporturilor si importurilor de materiale strategice. A fost numit de P.S.D, secretar de stat intr-o importanta agentie guvernamentala. |n prezent, Gabriel Dumitrescu este director la Directia Asia-Oceania din cadrul Ministerul Economiei si Comertului, Directia Comert Exterior."

Pentru mai multe detalii citeste articolul lui Bogdan Tiberiu Iacob: "Clanul Croitorilor"


Informatia initiala:

Nou desemnatul la fotoliul de prim-ministru, Lucian Croitoru, a fost unul dintre artizantii creditului ipotecar, a scaderii dobanzilor, fapt ce a condus la explozia preturilor imobilelor, prin “rostogolirea” acestora intr-o caracatita de firme * Beneficiara a manevrei a fost si Lacramioara Isarescu, actuala logodnica a lui Croitoru * Firmele in care e bagata fiica guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, au operat peste 500 de tranzactii de peste un million de euro, in intervalul boom-ului imobiliar * Cand s-a ajuns la coeficientul de alarma de pe piata creditelor, consilierul Croitoru a propus, alaturi de alti “lupi tineri” din BNR, cresterea dobanzii la 8,5%, contribuind la prabusirea pietei, cu doua luni inainte de criza mondiala * La aceasta ora, grupul de firme din jurul Lacramioarei Isarescu cumpara imobile la pret redus in tara si in strainatate, asteptand o noua crestere a preturilor

Mackenzie Residence a fost facuta sub umbrela Urbanscapes Investitii srl. Unul dintre putinii actionari ai Urbanscapes Investitii srl este Liviu-Sorin Panturu, un apropiat al lui Lucian Croitoru, de profesie architect, domiciliat, cel putin formal, undeva in Constanta. Panturu, mai este actionar in alte 9 firme: Mackenzie Proiecte, Urbanscapes Black Sea, Urbanscapes Development Lissary-Mackenzie Investments srl, Urbanscapes Growth, Mackenzie Capital srl, Vertex Partners srl, TK Development Romania si Trammel Mackenzie Risk Control srl. Toate firmele se ocupa cu "dezvoltari imobiliare", cu exceptia lui Trammel Mackenzie care ofera in special consultanta manageriala. Printre proprietarii firmelor "Urbanscapes" este si o firma din Nicosia, Cipru, Dinus Limited, care se ocupa, de asemenea, cu "real estate investments". La Trammel Mackenzie, insa, intâlnim in rândul actionarilor un alt agent economic cipriot, Crowfeet Limited (tot din Nicosia). Tot Crowfeet era coactionar si la Vertex, dar Vertex nu mai functioneaza din 2005. Si Dinus si Crowfeet par a fi simple offshore-uri. In general partenerul de afaceri preferat al domnului Panturu, pe lânga Dinus Limited e Razvan Mosoiu, fost sef la HP Roamania, domiciliat in Eforie Nord. Surpriza vine dinspre Lissary-Mackenzie Investments srl, unde actionara e Ileana-Lacramioara Isarescu, fiica lui Mugur Isarescu si logodnica proaspatului desemnat pentru postul de premier de catre Traian Basescu. In Mackenzie Group ami apare in board si Sergiu Diaconu, fost sef de Trezorerie la Credit Europe Bank.

Pantaru, Mosoiu, Diaconu, via Isarescu

Cum spuneam, Lacramioara Isarescu detine, alaturi de asociatul sau favorit Liviu Panturu, 50% din firma Lissary-Mackenzie Investments, specializata in afaceri imobiliare. Societatea functioneaza in cadrul unei "increngaturi" de firme, majoritatea avand ca obiect principal de activitate "dezvoltarea (promovarea) imobiliara" si ca activitati conexe cumpararea, vanzarea, inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare, dar si consultanta in afaceri pe segmentul real-estate. Numitorul comun al tuturor acestor firme este Liviu Panturu, specializat in dezvoltarea si consultanta imobiliara, cu o experienta de mai multi ani in medii internationale de afaceri. Panturu este membru al Society of Property Researches din Londra, a lucrat ani buni la un cunoscut dezvoltator danez pe pozitia de country manager (pe Romania) si spune despre sine ca are relatii cu mai multi investitori imobiliari de prestigiu. Partenerul de afaceri al Lacramioarei Isarescu a construit, printr-o alta firma a sa, Urbanescapes Investitii, proiectul Mackenzie Rezidence, pe care l-a vandut deja in totalitate, dupa cum ne-a declarat chiar persoana de contact pentru acest proiect. Aceasta a precizat ca Urbanescapes Investitii s-a orientat de la o activitate concentrata pe consultanta imobiliara, pe aceea de dezvoltator imobiliar.

Croitoru a sprijinit afacerile Lacramioarei Isarescu

Interesant este ca Lacramioara Isarescu s-a asociat in firmele imobiliare taman cand incepea boom-ul imobiliar si and politica de creditare bancara, pe baza creditului ipotecar a fost aprobata de BNR. Mai mult, tot atunci, dobanzile pentru ipoteci au scazut sub 7%, dand frau liber sitemului de “rostogolire” pe piata apartamentelor, astfel ca preturile la imobiliare s-au triplet brusc. Caracatita imobiliara a firmelor lui Liviu Pantaru cu asociata Lacramioara Isarescu a profitat din plin, ocupandu-se de nu mai putin de 500 de tranzactii de varf (cu preturi de peste un million de euro). Odata cu sufocarea pietei, cand coeficientul de risc se apropia de 40%, prin mai 2008, BNR a obligat la cresterea dobanzii la 8,5%. De aici bancile au crescut spre 9%, contribuind la prabusirea pietei, cau cateva luni inaintea crizei mondiale. Chestiunea e ca firmele la care facem referire izbutisera sa-si vanda majoritatea portofoliului imobiliar. Dinspre piata imobiliara aflam ca grupul de firme se ocupa de achizitionarea la pret redus de noi imobile, atat in tara, cat si in strainatate, cu predilectie in Statele Unite si in Vestul si Centrul Europei. Grupul este, la randu-I, creditat de Credit Europe Bank, dar si de alte banci international.
Ce se stie mai putin e faptul ca artizanul acestei jonglerii a creditului ipotecar, care a condus la imbogatirea Lacramioarei Isarescu, este Lucian Croitoru, alaturi de alti “lupi tineri” ai lui mugur Isarescu din staff-ul BNR. In acest context, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR a declarat ca “Sunt semne de sfarsit al crizei!”

Aurelia POPA

marți, 20 octombrie 2009

Către Barack OBAMA

Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Domnul Barack OBAMA,

Domnule Preşedinte,

V-am scris o scrisoare disperată despre greutăţile ce le întîmpin în legătură cu candidatura mea la Preşedenţia României, mai precis că nu pot să sparg „digul, barajul” celor 200.000 de semnături ale susţinătorilor, pentru că sunt singur, extrem de sărac (pensionar, nu-mi pot permite nici măcar un nou drum la Bucureşti) şi fără partid. Din nou, Parlamentul României a respins şi un amendament la Legea Electorală pentru Alegerea Preşedintelui, care prevedea susţinerea de către un partid a unui candidat independent – în acest fel toţi candidaţii independenţi au încă o şansă năruită, inclusiv Preşedintele actual, Traian BĂSESCU.

Am avut dreptate să pun pronosticul că Traian BĂSESCU va cîştiga alegerea; dacă se menţine la putere, cu un guvern loial, va cîştiga alegerea, repet. Tocmai „a avea un Guvern Organizator de Alegeri” este miza „războiului mediatic” dintre Preşedinte şi Parlament, cauza cauzrlor crizei politice (de guvern – avem 3 prim-miniştri! - şi nu numai) din România, şi asta denotă faptul, cu certitudine, că Partidele Politice din ţara mea au ajuns la PERFECŢIUNE ABSOLUTĂ (care se traduce cam aşa: „cine are Guvernul, are alegerea asigurată”; invenţia datează de pe vremea primului mandat Ion ILIESCU) în ceea ce priveşte fraudarea alegerilor. Clasa Politică din România se manifestă ca niciodată – parcă a înnebunit! – iar poporul se amuză copios. ROMÂNII NU MAI CRED ÎN ALEGERI, că sunt întotdeauna furate. Acest „război” între instituţiile statului, Cele 3 Puteri Inseparabile, arată că Democraţia din România este în impas, la care alătur şi supărarea mea, că nu pot candida oficial, pentru a-mi susţine PROGRAMUL şi PROIECTUL meu prezidenţial, în faţa poporului român. Cu orice altă ocazie, programul meu este fără nici-un rost, „frecţie la un picior de lemn”!...

Prietenul meu, Barack OBAMA, nu m-a ajutat în nici-un fel, pentru că nu i-am cerut niciodată nimic, decît „faceţi ceva…”, în două rînduri...

Pentru binele poporului meu, vă cer, totuşi, „ceva”, cu ocazia sosirii Vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii, Domnul Joe BIDEN, în România:

1) Rugaţi Parlamentul României, prin VicePreşedintele SUA, Domnul Joseph „Joe” BIDEN (de o vîrstă cu mine), să anuleze prevederea celor 200.000 de semnături, din Legea Alegerii Preşedintelui, prevedere care este şi anticonstituţională şi cu caracter de clasă, numai pentru cei bogaţi, şi ridicolă (un candidat este arestat 29 de zile, sub învinuirea că a editat euro în bancnote false, cu care şi-ar fi cumpărat semnăturile). Şi mie mi s-au cerut bani pentru semnături, pentru că poporul este foarte sărac. După ce am strîns 5 semnături de la colegii de liceu, gratis, am renunţat. Am depus şi o CERERE EXPRESĂ la multe foruri interne (şi actualului Preşedinte, şi actualului Parlament) şi internaţionale, dar răspunsul Curţii Constituţionale nu mi-a fost de mare ajutor. Pînă în zilele premergătoare alegerilor (ultima zi oficială de înscriere la alegerile prezidenţiale este vineri, 23 0ctombrie 2009) - nu e niciodată tîrziu, dacă se vrea dreptate. Dacă nu candidez oficial, n-am nici-o posibilitate să mă adresez poporului român. Dacă mă adresez neoficial este riscant: presa vrea să contrapună în contrast pe candidaţii cu intenţie şi pe candidaţii oficiali – pentru un mare circ mediatic - surpriza produsă de mine ar putea isca manifestări imprevizibile în mijlocul poporului. Ceea ce mă determină, neoficial, să-mi declin orice manifestare publică. Mai ales că demersul meu, fără bani, este considerat o pură nebunie! La vîrsta mea! Dar mai am un coleg-candidat de aceiaşi vîrstă cu mine…

Poporul meu merită însă o soartă mai bună! Şi chiar LUMEA! Nu glumesc…

2) În 1989, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Sovietică au impus căderea dictatorilor panamez şi român, instaurînd o nouă Democraţie, după model american. Această democraţie e pe punctul să se ducă dracului. Clasa politică şi foştii Preşedinţi au făcut greşeli grave, în lanţ, cu toată propaganda anticomunistă deşănţată, analfabetă, de după „Aglomeraţia Revoluţionară din 1989” şi de după „Războiul Rece”. Criza Capitalismului s-a amînat cu 20 de ani şi pe spinarea Poporului Român: România a ajuns la colaps şi marasm, ca o „noua piaţă de desfacere în societatea de consum capitalistă”, „o veritabilă colonie”, aşa cum a ajuns de după 22 decembrie 1989). „Jocul democratic” - al Celor 3 Puteri – Separabile – a ajuns o „joacă stupidă”! Asta ni s-a oferit: tupeu, lipsă de civilizaţie, incultură, manipulare, prostire, sărăcie lucie… Vă întreb: ce inginer din SUA ar fi ajuns la disperare, ca mine?

Propun Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene, prin Regatul Unit al Marii Britanii şi a Irlandei de Nord, şi Chinei, ca principale puteri economice mondiale, să instituie un nou „Plan George MARSHALL”, de sprijin, pentru refacerea şi dezvoltarea economică post-criză a tuturor ţărilor afectate, dar mai ales a României, pentru că dezvoltarea capitalistă ne-a fost impusă în 1989, fără să fie lămurit şi întrebat poporul. Iluzia că poporul s-ar fi lepădat de Socialism a fost ceva artificial, moment propagandistic. Acelaşi lucru îl cer şi Uniunii Europene, prin nominalizarea Marii Britanii, pentru că nici aderarea la Uniune nu s-a făcut în deplină încunoştiinţare a poporului român. Situaţia în care a ajuns poporul român, comparativ cu Epoca lui Nicolae Ceauşescu, Epocă de Aur, în toate domeniile, economic, politic, cultural şi mai ales social, este de nesuportat, este inadmisibilă. Un ajutor urgent ne-ar trebui chiar în iarna aceasta, să putem ieşi în primăvară, cu bine, şi sănătoşi. Aş fi dorit să glumesc - „pînă dăm de dragavei!” – dar situaţia este uluitor de gravă. Se vorbeşte chiar şi de un control psihiatric asupra tuturor candidaţilor şi Preşedinţilor noştri. Eu chiar am propus, serios, un program „RABLA” pentru întreaga CLASĂ POLITICĂ din România, descalificată de încrîncenarea „Războiului Celor 3 Puteri Inseparabile”, dintre Parlament, Guvern şi Preşedinte, vîrful aisbergului Bogăţiei în România. Refuz să cred că şi SUA, Marea Britanie şi China trec prin greutăţi asemănătoare – probabil – de aceea nu am nominalizat singure SUA. Lor, li se pot adăuga şi alte puteri, de exemplu, Rusia, care „ne omoară” cu gazele lor, exagerat prea scumpe, pe motiv de „bună vecinătate”…

3) Sper ca Premiul NOBEL să vă ajute să împăcaţi pe evrei cu palestinienii, să faceţi dezarmarea nucleară (şi de celelalte arme periculoase; biologice etc.), să consolidaţi Pacea în Lume!... Mi-aş fi dorit şi eu un premiu, mult mai mic, măcar literar, să-mi pot cumpăra… semnăturile, dar Dumnezeu nu mi-a dat acest noroc. În schimb, ne-a dat amîndurora, cu prisosinţă, minte, multă minte. „Unde-s doi, puterea creşte!” Bani nu vă pot cere, pentru punctul 1, şi pentru că nu aş mai avea ce face cu ei, pe ultima sută de metri, dar ajutor politic, da, vă cer!... Nu mă veţi refuza. Mai ales, dacă, în situaţia că aş candida oficial, v-aş cere musai şi nişte sfaturi electorale, pentru că aveţi experienţă, nu glumă! Chiar, vă rog! Am aceleaşi drepturi ca toţi cetăţenii României.

4) Citiţi, vă rog, pentru destindere, în traducere Google, poemele mele, de pe blogurile mele, mai ales de pe „versurilemele” de la Cabanova. Îndeosebi: „Cîntarea Cîntărilor”, „Hainele cele noi ale Împăratului”, „Prinţesa Broască”, „Mintea şi Norocul”, „Ridichea uriaşă” etc. – prelucrări în versuri după bucăţi celebre. Ilustrează perfect „lecţii” pentru conceptul meu, comico-serios, „Şcoala Şefilor de State”. Dacă vă plac, aş fi încîntat să ştiu că au fost traduse şi în Patria Dumneavoastră.

Vă urez sănătate şi fericire, succes şi împliniri în tot ce faceţi! Dumneavoastră, Primei Doamne Michelle, familiei Dumneavoastră, Poporului American! Vă mulţumesc că aţi trimis în ţara mea pe VicePreşedintele SUA – poate vine de bun augur! Cu Laurii Păcii! Şi noroc pentru mine. Nu voi abuza niciodată de bunăvoinţa Dvs.

Al Dvs., ing. Savin BADEA

sâmbătă, 17 octombrie 2009

MINTEA ŞI NOROCUL

MINTEA ŞI NOROCUL


Prelucrare după folclor.


1(strofa) 1(secvenţa)

1 1

Treceau odată pe un drum

Şi Mintea şi Norocul

Şi-n ziua aia, nu-ştiu-cum,

Nu-şi prea găsiră locul.

2

Se ciondăniră ca doi chiori, 5

O ceartă oarecare,

Dar nu pe împărţit comori,

Ci „care e mai mare?...”

3

„ – Sunt eu mai mare!” – zice ea,

Şi Mintea puse focul. 10

„ – Ba io-s mai mare, Gură-Rea!” –

Zice trufaş Norocul.

4 2

Şi cum ţinea taifasul lor

De-un mers pe drum, alene,

I-apucă un amurg şi-un zor 15

Şi Ene pe la gene.

5

Dar fiind departe ei de-un sat,

Opriră să se culce

Pe-un drum lîng-un ogor arat,

Să aibă somnul dulce. 20

6

Şi chiar în locul acela dat,

Petreacă-şi noaptea toată

Într-un decor înmiresmat

Şi înflorat, îndată.

7

„ – Eu n-am să dorm aşa – oricum – 25

Mintea a zis zglobie –

Mă voi feri s-adorm pe drum,

Ci voi dormi pe glie;

8

Pe arătura neagră, eu,

Sub un cireş în floare, 30

Voi fi ferită-n somnul meu

De zgomot şi de care.

9

Că poate dă ceva, cumva,

În mine, pe de-o parte,

Vreo pacoste sau piază-rea, 35

De-aş sta pe drum, la noapte.”

10

„ – Eu – zice şi Norocul-chior –

Mă culc aici, pe cale,

Pe drumu-acest şerpuitor

Din deal în deal, la vale. 40

11

Şi nu mi-e frică nici deloc,

Nu-mi pasă chiar de nime” –

Zice pustiul de Noroc,

Dar Mintea zice: „ – Bine.”

12 3

Dar e-ntuneric şi e rău, 45

Cît vezi în jur pe zare.

Se duce Mintea prin dudău,

Norocu-n drumul mare:

13

Se culcă Mintea, hăt, hai-hui,

Pe arătura moale, 50

Norocul doarme-n drumul lui,

În pulberea din cale.

14 4

Se pun pe-odihnă binişor,

Sub cerul ca de smoală,

De poţi să-ţi scoţi şi-un ochi, de chior, 55

Prin neguri, din greşeală.

15

Şi începură amîndoi

S-adoarmă, liru-liru,

Frecîndu-şi nasurile-n toi

Ce-şi mîncă porcii jirul. 60

16 5

Şi ascultau pe-acel căţel,

Lătrînd pe sub pămînturi,

Da-n crucea nopţii vine-un fel

De zvon adus de vînturi.

17

Un zgomot surd, ce creşte lent, 65

Se face tot mai mare –

O droaşcă şi un ins dement

Ca vizitiu călare;

18

Şi nişte armăsari abraşi

Vin val-vîrtej încoace, 70

Cu foc pe nări şi uriaşi –

Hei, ce te faci, Noroace?!

19

Şi cai şi droaşcă, la un loc,

Tot vin, tot vin – ei, bine! –

Te vor strivi, sucit Noroc; 75

Vai şi amar de tine!

20 6

Aşi! Caii sprinteni, nărăvaşi,

Văd bine pe-ntuneric –

Ei vin aproape de poznaş,

La un noroc himeric. 80

21

De-o mogîldeaţă ei tresar

Şi se abat din cale,

Se-nalţă nechezînd, pe jar,

Rup hăţuri şi zăbale.

22

Şi-o iau de-a razna peste cîmp, 85

Focoasa herghelie,

Peste ogorul de pe dîmb

Şi peste-acea cîmpie.

23 7

Pe-o rînă,-n două roţi, zmucit,

În noaptea fără stele, 90

Se duc în zări, la infinit,
Nişte năluci rebele,

24

Spre locul unde mai dormea

Mintea cea precaută

Şi-o smotocesc şi fac din ea 95

Ceva inform, o slută.

25

O tăvălesc şi o strivesc,

Sub ploaia de copite

Şi-ntr-o clipită o trezesc

Cu oasele zdrobite. 100

26

Apoi, şi cai şi droaşcă, tot,

Trec val-vîrtej pe glie,

Se duc în treaba lor, cum pot,

Şi ins şi herghelie.

27 8

De dimineaţă, zori de foc 105

Dau zării largi splendoare.

Se scoală-acel zurliu Noroc,

Zbîrnel, nevoie mare.

28

E vesel, iată-l fericit,

Ia sîrba înainte. 110

Se duce-ntins acel smucit,

Drept la Cucoana Minte.

29

Dar ea, sărmana, stă pe loc,

Dorind un strop de apă,

Şi i se vaită lui Noroc, 115

A pietre seci cînd crapă.

30 9

„ – Ei, soro, ce-ai păţit? Îmi spui?”

„ – Nu ştiu… dar ce mai doare!...”

„ – Vai, Minte dragă, rău cucui! –

Aşa-i că-s cel mai mare?” 120

31

„ – De ce? – l-îmtreabă Mintea. Cum?

Că m-a lovit năpasta?”

„ – Ei, dacă te culcai pe drum,

Scăpai de spaima asta!

32

Hai! Dă-te-nvinsă, c-alta nu-i! 125

Să n-avem supărare!

Te sfătuiesc să te supui,

Că eu sunt cel mai mare!”

33

„ – Nu sunt învinsă! Nu şi nu!

Dac-ai scăpat cu bine, 130

E pură întîmplare… Tu

Puteai păţi ca mine.

34

Şi toate astea nu-s deloc

Vreun semn c-ai fi mai mare.

Ei, ai avut şi tu noroc, 135

Din pură întîmplare.

35

Ce tot susţii e-o glumă!...Tot!”

„ – Dar nu-i măcar nici joacă…

Aşa?... Te las! Eu plec. Căci pot!

Mărimea ta de moacă!” 140

36 10

Plecă Norocul îmbufnat

Că mare nu-l socoate –

Zău, a zburat înfuriat,

Peste cîmpii, departe.

37

Iar Mintea a zăcut cumplit 145

Pînă-a făcut picioare,

De mers olog şi chinuit,

Pe drumul lung de care.

38

Şi a găsit un doctor beat,

În sat şi „trai, nineacă!” - 150

S-a odihnit şi-a mai mîncat,

S-a-nzdrăvenit o leacă.

39 11

Aşa… Şi într-o bună zi,

Cu oase dureroase,

Plecă din sat Isteaţa şi 155

Găsi un tîrg de oase.

40

La hanul dintr-un iarmaroc,

În birt „La Trei Bărdace”,

Îl întîlneşte pe Noroc:

Dau mîna şi fac pace! 160

41 12

Însă Norocul, turuiac,

Zice: „ – Cucoană Minte,

Te rog de-acum să-mi faci pe plac,

Să nu-mi treci înainte.

42

Căci după toate cîte-ai tras, 165

Cu trista întîmplare,

Tot mai susţii prostii de-un ceas

Şi zici că eşti mai mare!"

43

„ – Ei, aşi! Păi, nu? Că n-ai fi tu!”

„ – Zii, Minte, am răbdare…” 170

„ – Dacă tu ţii morţiş, de-acu

Te socotesc mai mare,

44

Dacă îmi dovedeşti deplin,

C-o faptă cît de mică

Că nu eşti prost şi-atunci mă-nchin. 175

Că mult noroc nu strică;

45

Că e ceva de capul tău

Şi c-ar fi bun norocul…”

„ – Ce faptă?” „ – Orice nătărău

Te vrea, Noroc!” „ – Fă-mi jocul!...” 180

46 13

„ – Iacă! Îl vezi pe Ungurean,

Plimbîndu-se agale?”

„ – Desigur: baciu-i pe tăpşan

Şi turma paşte-n vale.”

47

„ – Ei, du-te-acum l-acel cioban 185

Şi fă, te rog, ce-ai face,

Să faci din el un bogătan,

Om bun, cu trei conace;

48

Un om întreg, la locul lui,

Un ortoman, Noroace! 190

Să-şi ducă trai mai bun cu-ai lui,

Îmbelşugat şi-n pace.

49

Să-l faci să moară fericit,

La moartea lui să lase,

Urmaşilor, chivernisit, 195

Bănet, cirezi şi case.

50

Ba chiar să fie, cu onor,

Un gospodar de treabă,

Şi altora folositor,

Om săritor degrabă. 200

51

Căci, iată, plec din capul lui

Şi-l las pe prostănacul

Să facă cum vei şti să-l pui…-

Să-l aibă-n pază Dracul!”

52 14

„ – Da, cum să nu! Mă duc. Socot 205

Că nu-i vorbă de şagă

Şi vei verdea şi tu ce pot!

Unde te aflu-ntreagă?”

53

„ – Păi, eu prin Lume mă topesc.

Fac Lumea luminată. 210

Mă duc la cei ce mă doresc,

Căci mulţi din ei mă cată.”

54 15

S-a dus Norocul pe tăpşan.

(Ei, pîn-acum e bine…)

La Ungureanul de cioban. 215

(Să vezi de-acum ce vine!)

55

Şi-i stă în faţă într-un fel,

Fără să-i vadă joaca,

Iar Ungureanul, mai viţel,

Îşi schimbă tontul moaca: 220

56

Se face ţanţoş, mai ocoş,

Mai nalt, mai drept se face,

Frumos şi mîndru – brav cocoş –

Şi harnic, şi tenace.

57 16

Şi, de îndată ce-a putut 225

Să mîie turma-n leasă,

V-a face ţarcul început

Din iarnă, pe vîntoasă.

58

Dar cînd să bată pari mai groşi,

Săpînd cu sîrg pămîntul, 230

Sub trei stejari, bătrîni stufoşi,

În care joacă vîntul,

59

Acolo, pe acel tăpşan,

Cu tîrnăcopu-n mînă,

Se opinteşte mai plăvan, 235

Şi izbitura sună:

60 17

A dat mai jos de ceva dur,

Un bolovan mai mare,

Sunînd ca un ecou în jur,

Dogit ca o căldare. 240

61

Chiar o căldare cu bănet –

O-ntreagă vistierie

Cu galbeni – aur, berechet! –

Într-o sclipire vie.

62 18

Un altul, dacă-ar fi aflat, 245

Murea cu tot păcatul,

De bucurie înviat… -

S-ar fi crucit tot satul!...

63

Dar Ungureanul nici atît –

Nu moare, nici învie - 250

A luat din bani cît a putut,

Doar o desagă… „ – Fie!” –

64

Şi a legat-o cu trei sfori,

Croindu-şi drum, de unul, -

N-a chiuit spre patru zări, 255

Nici n-a cîntat, nebunul.

65

Ce credeţi c-a făcut Puţoi?

Şi-a cumpărat vreo turmă?

Sau s-a făcut cu car şi boi?

Sau un palat? Nici urmă. 260

66

Nici n-a mîncat, nici n-a băut,

N-a miluit săracii,

N-a dat o scamă, de-un năut,

N-a îmbrăcat dănacii…

67

Aşi! N-aţi văzut aşa netot! 265

Ferească Sfîntul Nae!

Prea boacănă şi prea de tot!

Vai, ce nărod! – o oaie!

68 19

Din galbenii cei berechet

Făcu, pe-o sfoară, salbă: 270

Un pumn de aur din bănet

La gît de oaie dalbă!

69

Şi-aşa făcu, încet şi-atît,

Cîte-un şirag de oaie,

Talangă clopoţind la gît, 275

Cu străluciri vioaie.

70

De se mirau bietele oi

De ce le-atîrnă grele!

Plecă ciobanul tont apoi

Cu turma pe vîlcele. 280

71

Se împlimba voios pe drum,

Cu oile-nsălbate –

El, ţanţoş şi-ncrezut de-acum,

Iar ele, nemîncate.

72 20

Aşa, trei săptămîni oier, 285

Pe drumuri, fără stînă,

Se întîlneşte c-un boier -

De-adevărat - pe-o rînă,

73

Stînd tolănit cel pişicher
Într-o caleaşcă mare, 290
De rang înalt şi pumn de fier,
De rău - sperietoare.
74
Scoboară omul din rădvan
Cu o cucoană dalbă
Şi-l vede pe acel cioban 295
Cu oile cu salbă.
75
" - Ciobane, tată! ce nu pui
Aşa gherdan pe-o fată?"
Ciobanul?... Ţanţoş, ca un cui,
Stă sprijinit în boată. 300

76

„ – Măi, omule, de ce ai pus

Galbenii ca talangă?”

„ – Dar ce folos mi-ar fi adus

De i-aş fi pus pe-o creangă?

77

D-apoi ce-aş face cu cercei?” – 305

Mai zice Ungureanul.

„ – Dar tare prost găsii, ehei!,

Să-l fi cătat tot anul!

78

Cum pică numai pe buşteni

Norocul cu toptanul! 310

Am mai văzut eu poporeni,

Dar nu cum îi ciobanul!”

79

Apoi, ce zice spre nebun?:

„ – I-ascultă, brînză-n bete,

Dă-mi sălbile pe-un preţ mai bun: 315

Îţi dau fata, băiete!

80

Te-nsor degrab cu fata mea!...”

Ciobanul stîlp rămîne.

Gură-căscată zice: „ – Noa!

O iau şi-ţi dau tot, mîne.” 320

81 21

Şi a plecat acel boier. –

Ciobanul? După dînsul.

Cînd vede fata – giuvaer,

Zînă – l-apucă rîsul.

82

Da i-a căzut aşa, cu tronc! – 325

Căci la însurătoare

Şi proştii se pricep – şi „zdronc!”,

Dă iama prin mioare;

83

Şi se repede tontu-n oi,

Ia sălbile pe aţă, 330

Le dă boierului purcoi

Şi-i cere fata soaţă.

84 22

„Hi, hi! – zice Norocul – Bun! –

Vorbind sie-şi tovarăş –

Unde e Mintea mea acum 335

Să vadă ce pot iarăşi?!”

85

Dar Mintea nu era nici ea

Plecată prea departe.

Îi urmărea şi se crucea,

Văzînd minuni deşarte: 340

86

Unde-l va duce-un căscăui –

Norocul – pe Ciobanul:

Căci îl lăsase-n seama lui,

Să-şi făptuiască planul.

87

Aşa se hotărăşte… - Bun! –

Va fi vreo nuntă, oare?

C-o zînă dată pe-un nebun…

Da’ ce nebun? - ăl mare!

88 23

Boierul însă, cînd văzu

Ce poamă e cîrlanul, 350

Se mangosi, se prefăcu:

“ – Mai amînăm… La anul!”

89

Dar gîndul bun şi-l mută iar:

Chiar ginere să-l facă?

Banii sînt luaţi, nu-i vorbă, dar… 355

Boierul stă să zacă!

90

“ – Nebun aş fi fetei să-i leg

Capul cu prostovanul!

Mai bine stau să dreg, s-aleg –

Căci bani am cu toptanul!” 360

91

Nu-i vorbă: fata-l ocolea,

Ca pe “ucigă-l toaca!”,

Şi chiar săracă de-ar fi ea,

N-ar lua pe prost, de-a moaca.

92

Dar ce să facă cu-ăl bogat, 365

Dacă-i urît ca Dracul?

Cînta cu foc şi cu oftat,

S-audă şi berbeacul:

93

“ – Decît cu galbenii la gît

Şi c-un urît de-a-latul, 370

Mai bine gîtul gol, urît,

Dar Făt-Deştept, bărbatul!”

94

Dar ea, frumoasa, cu ten fin,

De neam şi-mbelşugată,

Cum o să ia cioban străin, 375

Urît, nătîng şi boată!?

95 24

Ei, bine! Vorbă, da! Dar cum

Să se cotorosească?

Cum scapă tatăl de nebun,

Cu faţă boierească? 380

96

Se duce la Măria Sa,

La Vodă luminatul:

“ – Mă iartă, Doamne, fă ceva

Să scap de necuratul!

97 25

Îl cheamă Vodă la Divan, 385

În rind cu toţi boierii,

Să îl descoase pe cioban,

Cioban ca toţi oierii.

98

Îi pun boierii întrebări,

Să-l vadă dacă ştie 390

Unele treburi, mări şi ţări,

Şi-o brumă de hoţie.

99

Că poate vor scăpa de el,

Căutîndu-i nod în papuri;

Dar el răspunde tont, tembel, 395

Aşa, ca să te saturi!

100

“ – Bîr, oaie! Noa, mînca-te-ar lupi! –

O vorbă de la stînă. –

O fi avut în ţeastă stupi,

Dar tot o da pe-a bună. 400

101 26

Atunci, să vezi şi dumneata,

Ce hotărî Divanul:

Să-l spînzure, că se ţinea

De-o fustă scai mîrlanul.

102

“ – Şi-apoi nici vreau ca să aud – 405

A zis faţa domnească –

Să intre un cioban zălud

În tagma boierească!”

103

Şi-aşa-n Duminica cu Flori,

Cînd nunta-i hotărîtă: 410

“ – S-a hotărît să te însori

Cu o mireasă slută:

104

Cu Jupîneasa “saltă-l sus!”,

Cea din topor cioplită,

Care şi-n Slatina s-a pus, 415

Din bardă bărduită!”

105 27

Sosind şi ziua de soroc,

Îşi duseră nărodul

La spînzurat, în iarmaroc,

Unde s-a strîns norodul, 420

106

Să-l vadă pe-acel pricopsit,

Ce nu-şi cunoaşte rangul –

Cum moare omul din iubit

Şi-I pune gîdea ştreangul.

107 28

Acu, prin gloată şi popor, 425

Ce viermuiau pe-acolo,

Prin lumea forfotind de zor,

Tot varză, ici şi colo,

108

Treceau cu grijă prin şuvoi,

Bărbatul şi Femeia, 430

Norocul şi cu Mintea – doi –

Mîhniţi în clipa-aceia.

109

Dar nimeni, iată, nu-I vedea:

“ – Du-te, te rog, Noroace,

Şi scapă omul din belea… 435

Tu n-ai cuvînt şi pace!”

110

“ – Aş face-o, soro, dar nu pot!

Căci i-am dat tot norocul.

Doar, vezi şi tu, cît mă socot,

Să pot să stîmpăr focul.”

111

“ – Aşa? Păi, dacă l-oi scăpa

De la spînzurătoare,

Te lauzi, frate, tot aşa,

Că tu eşti cel mai mare?"

112

“ – Nu mă mai laud… nu şi nu! 445

Dar scapă-l iute, soră,

Că-i pune laţul chiar acu

Şi-i chinuit de-o oră."

113 29

“ – Prea bine dar!" – şi s-a pornit

Să-l scape-n graba mare, 450

Pe-acel cioban nenorocit,

De sub spînzurătoare.

114

Se uită-n ochii lui clipit

Şi-i intră-n capu-i, secul.

Minune-i! Iată-l, s-a trezit! – 455

Ciobanul prost, zevzecul.

115 30

“ – Ia staţi, boieri! Nu vă pripiţi! –

Le zice Ungureanul,

Tremurător – staţi liniştiţi…

Ce-aveţi c-un biet-ţăranul?” 460

116

Iar glasu-I sună îndelet’:

„ – Măi, oameni! Spînzuratul

Puteţi să-l faceţi mai încet,

Mai staţi să ne dăm sfatul.”

117 31

Vorbea cam mîndru, drept, ca-n şa. 465

Boierii? Lemn-Tănase! –

Iar Vodă, uluit, zicea

Lui Gîdea, să-l mai lase…

118

„ – Da, să vorbească! Dezlegat.

Trăiască Ungureanul!” - 470

Striga poporul adunat

Şi-atunci vorbi Ciobanul:

119 32

„ – Şi-apoi, uitaţi ce-ar fi, popor;

M-am prefăcut, din poftă,

Că n-aş şti să grăiesc uşor 475

Vreo boabă mai de doftă.

120

Şi că sunt prost, să văd şi eu

Care ce-aveţi cu mine,

Răbdare dacă-aveţi la greu

Şi dacă-aveţi ruşine… 480

121

Păi bine, domnilor boieri,

Aşa-i în ţara asta?

Să vă purtaţi ca nişte jderi,

Sărind pe om şi basta!

122

Ce veţi răspunde oare, cînd, 485

Venind tătuca, bietul,

Cumnatul Craiului, aflînd

Că mi-aţi furat bănetul,

123

Cu care eu, chiar şi oier,

Pot lua o-mpărăţie, 490

Pentru o fată de boieri,

Promisă de soţie.

124

Şi-n loc ca fata să mi-o daţi,

Zicînd că prea-i copilă,

Aţi hotărît să spînzuraţi 495

Un biet cioban, din silă.

125

Şi-aţi vrut să-mi luaţi chiar capul… Bun!

Cum vine fapta voastră?

Mi-aţi luat toţi banii, de nebuni,

Şi pasărea măiastră, 500

126

Pe-acea ce-n inimă o port,

În schimb mi-aţi dat o ţoapă;

Pe urmă, hop!, şi mort-nemort,

Haideţi cu el la groapă!”

127 33

Şi se porneşte ăl cioban 505

Să facă pe-nţeleptul,

Cu toţi de faţă la aman,

Stînd uluiţi de-a-dreptul!

128

Miraţi sunt marii cărturari,

Ba chiar mitropolitul, 510

Şi Vodă-ntre boierii mari,

Văzînd deştept tîmpitul.

129

Ba se mira şi fata rea,

Care era de faţă

Şi căreia i se părea 515

Acum frumos, de viaţă.

130 34

Mai zice una: „ – Vai de voi!,

C-aveţi boieri nemernici

Şi-un Voievod călău, strigoi,

Cu Moartea printre sfetnici!” 520

131 35

„ – Măi, daţi-i drumul! Îl ridic,

Nu în spînzurătoare,

Ci-n rang de logofăt mai mic!” –

Le strigă Vodă tare.

132

„Ba nu! Chiar mare logofăt 525

Să fie de-astăzi insul!

La nuntă mergi, voinice! Hăt,

Să chiuie cuprinsul!

133

Biserica să-ţi facă azi

Prea-sfînta cununie. 530

Lui Vodă nu-i purta necaz,

Că te-oi năşi, bădie!"

134 36

Şi, întorcîndu-se spre-acel

Al fetei tată – ocru –

Grăi: „ – Acu ţi-i voia? El 535

Să-ţi zică „tată-socru”?”

135

„ – Cum nu, mărite Doamne! Cum?...”

Şi s-a-nsurat Ciobanul,

Cel mare-logofăt de-acum,

Cu fata lui Arcanu, 540

136

Acela ce, cu meşteşug,

Îi luase galbeni, totul,

Şi-au dus-o-n pace şi belşug,

Cu soaţa-i, Logofătul.

137 37

Şi a ajuns chiar Voievod, 545

Căci mintea de pe urmă

N-a mai fugit de la nărod

Şi-n capul lui tot scurmă.

138 38

Dar, iată: de la-acel soroc

Mintea a fost mai mare 550

Decît bătutul de Noroc,

Învins de întîmplare.

139

Iar ea se duce de acum

Numai la cei ce-n tihnă

Umblă cu ea pe-acelaşi drum, 555

Căutînd mereu lumină.

*

140 39

O zi şi două nopţi, încet,

Am vrut în vers să scapăr,

În ritmul Marelui Poet

Ce s-a-nălţat Luceafăr. 560

141

Doar pentru Voi am scris aşa

Povestea mea frumoasă

Şi am încălecat pe-o şa,

Să vă colind pe-acasă:

142

„ – Să fiţi iubiţi şi fericiţi 565

Şi sănătoşi, ca focul,

Să vă-nsoţească "doi trăzniţi”:

Şi Mintea, şi Norocul! 568


Savin BADEA


(Sursa:

“PĂCALĂ – snoave, proverbe, ghicitori” – Colecţia “Bibliografie şcolară”, “Mari autori” nr. 2 – Editura “Vremea”, Bucureşti, 1998, pag. 27-33 şi:

“Poveşti şi basme româneşti” – “Cărţile copilăriei”, clasa a V-a, editura Z, pag. 47-54 – după: C. Rădulescu-Codin: “Îngerul românului. Poveşti şi legende din popor”, Bucureşti, 1913, pag. 160-165 – povestită în 1909 de moş Marin Coţandră, din Priboieni.)