Către Barack OBAMA

Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Domnul Barack OBAMA,

Domnule Preşedinte,

V-am scris o scrisoare disperată despre greutăţile ce le întîmpin în legătură cu candidatura mea la Preşedenţia României, mai precis că nu pot să sparg „digul, barajul” celor 200.000 de semnături ale susţinătorilor, pentru că sunt singur, extrem de sărac (pensionar, nu-mi pot permite nici măcar un nou drum la Bucureşti) şi fără partid. Din nou, Parlamentul României a respins şi un amendament la Legea Electorală pentru Alegerea Preşedintelui, care prevedea susţinerea de către un partid a unui candidat independent – în acest fel toţi candidaţii independenţi au încă o şansă năruită, inclusiv Preşedintele actual, Traian BĂSESCU.

Am avut dreptate să pun pronosticul că Traian BĂSESCU va cîştiga alegerea; dacă se menţine la putere, cu un guvern loial, va cîştiga alegerea, repet. Tocmai „a avea un Guvern Organizator de Alegeri” este miza „războiului mediatic” dintre Preşedinte şi Parlament, cauza cauzrlor crizei politice (de guvern – avem 3 prim-miniştri! - şi nu numai) din România, şi asta denotă faptul, cu certitudine, că Partidele Politice din ţara mea au ajuns la PERFECŢIUNE ABSOLUTĂ (care se traduce cam aşa: „cine are Guvernul, are alegerea asigurată”; invenţia datează de pe vremea primului mandat Ion ILIESCU) în ceea ce priveşte fraudarea alegerilor. Clasa Politică din România se manifestă ca niciodată – parcă a înnebunit! – iar poporul se amuză copios. ROMÂNII NU MAI CRED ÎN ALEGERI, că sunt întotdeauna furate. Acest „război” între instituţiile statului, Cele 3 Puteri Inseparabile, arată că Democraţia din România este în impas, la care alătur şi supărarea mea, că nu pot candida oficial, pentru a-mi susţine PROGRAMUL şi PROIECTUL meu prezidenţial, în faţa poporului român. Cu orice altă ocazie, programul meu este fără nici-un rost, „frecţie la un picior de lemn”!...

Prietenul meu, Barack OBAMA, nu m-a ajutat în nici-un fel, pentru că nu i-am cerut niciodată nimic, decît „faceţi ceva…”, în două rînduri...

Pentru binele poporului meu, vă cer, totuşi, „ceva”, cu ocazia sosirii Vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii, Domnul Joe BIDEN, în România:

1) Rugaţi Parlamentul României, prin VicePreşedintele SUA, Domnul Joseph „Joe” BIDEN (de o vîrstă cu mine), să anuleze prevederea celor 200.000 de semnături, din Legea Alegerii Preşedintelui, prevedere care este şi anticonstituţională şi cu caracter de clasă, numai pentru cei bogaţi, şi ridicolă (un candidat este arestat 29 de zile, sub învinuirea că a editat euro în bancnote false, cu care şi-ar fi cumpărat semnăturile). Şi mie mi s-au cerut bani pentru semnături, pentru că poporul este foarte sărac. După ce am strîns 5 semnături de la colegii de liceu, gratis, am renunţat. Am depus şi o CERERE EXPRESĂ la multe foruri interne (şi actualului Preşedinte, şi actualului Parlament) şi internaţionale, dar răspunsul Curţii Constituţionale nu mi-a fost de mare ajutor. Pînă în zilele premergătoare alegerilor (ultima zi oficială de înscriere la alegerile prezidenţiale este vineri, 23 0ctombrie 2009) - nu e niciodată tîrziu, dacă se vrea dreptate. Dacă nu candidez oficial, n-am nici-o posibilitate să mă adresez poporului român. Dacă mă adresez neoficial este riscant: presa vrea să contrapună în contrast pe candidaţii cu intenţie şi pe candidaţii oficiali – pentru un mare circ mediatic - surpriza produsă de mine ar putea isca manifestări imprevizibile în mijlocul poporului. Ceea ce mă determină, neoficial, să-mi declin orice manifestare publică. Mai ales că demersul meu, fără bani, este considerat o pură nebunie! La vîrsta mea! Dar mai am un coleg-candidat de aceiaşi vîrstă cu mine…

Poporul meu merită însă o soartă mai bună! Şi chiar LUMEA! Nu glumesc…

2) În 1989, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Sovietică au impus căderea dictatorilor panamez şi român, instaurînd o nouă Democraţie, după model american. Această democraţie e pe punctul să se ducă dracului. Clasa politică şi foştii Preşedinţi au făcut greşeli grave, în lanţ, cu toată propaganda anticomunistă deşănţată, analfabetă, de după „Aglomeraţia Revoluţionară din 1989” şi de după „Războiul Rece”. Criza Capitalismului s-a amînat cu 20 de ani şi pe spinarea Poporului Român: România a ajuns la colaps şi marasm, ca o „noua piaţă de desfacere în societatea de consum capitalistă”, „o veritabilă colonie”, aşa cum a ajuns de după 22 decembrie 1989). „Jocul democratic” - al Celor 3 Puteri – Separabile – a ajuns o „joacă stupidă”! Asta ni s-a oferit: tupeu, lipsă de civilizaţie, incultură, manipulare, prostire, sărăcie lucie… Vă întreb: ce inginer din SUA ar fi ajuns la disperare, ca mine?

Propun Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene, prin Regatul Unit al Marii Britanii şi a Irlandei de Nord, şi Chinei, ca principale puteri economice mondiale, să instituie un nou „Plan George MARSHALL”, de sprijin, pentru refacerea şi dezvoltarea economică post-criză a tuturor ţărilor afectate, dar mai ales a României, pentru că dezvoltarea capitalistă ne-a fost impusă în 1989, fără să fie lămurit şi întrebat poporul. Iluzia că poporul s-ar fi lepădat de Socialism a fost ceva artificial, moment propagandistic. Acelaşi lucru îl cer şi Uniunii Europene, prin nominalizarea Marii Britanii, pentru că nici aderarea la Uniune nu s-a făcut în deplină încunoştiinţare a poporului român. Situaţia în care a ajuns poporul român, comparativ cu Epoca lui Nicolae Ceauşescu, Epocă de Aur, în toate domeniile, economic, politic, cultural şi mai ales social, este de nesuportat, este inadmisibilă. Un ajutor urgent ne-ar trebui chiar în iarna aceasta, să putem ieşi în primăvară, cu bine, şi sănătoşi. Aş fi dorit să glumesc - „pînă dăm de dragavei!” – dar situaţia este uluitor de gravă. Se vorbeşte chiar şi de un control psihiatric asupra tuturor candidaţilor şi Preşedinţilor noştri. Eu chiar am propus, serios, un program „RABLA” pentru întreaga CLASĂ POLITICĂ din România, descalificată de încrîncenarea „Războiului Celor 3 Puteri Inseparabile”, dintre Parlament, Guvern şi Preşedinte, vîrful aisbergului Bogăţiei în România. Refuz să cred că şi SUA, Marea Britanie şi China trec prin greutăţi asemănătoare – probabil – de aceea nu am nominalizat singure SUA. Lor, li se pot adăuga şi alte puteri, de exemplu, Rusia, care „ne omoară” cu gazele lor, exagerat prea scumpe, pe motiv de „bună vecinătate”…

3) Sper ca Premiul NOBEL să vă ajute să împăcaţi pe evrei cu palestinienii, să faceţi dezarmarea nucleară (şi de celelalte arme periculoase; biologice etc.), să consolidaţi Pacea în Lume!... Mi-aş fi dorit şi eu un premiu, mult mai mic, măcar literar, să-mi pot cumpăra… semnăturile, dar Dumnezeu nu mi-a dat acest noroc. În schimb, ne-a dat amîndurora, cu prisosinţă, minte, multă minte. „Unde-s doi, puterea creşte!” Bani nu vă pot cere, pentru punctul 1, şi pentru că nu aş mai avea ce face cu ei, pe ultima sută de metri, dar ajutor politic, da, vă cer!... Nu mă veţi refuza. Mai ales, dacă, în situaţia că aş candida oficial, v-aş cere musai şi nişte sfaturi electorale, pentru că aveţi experienţă, nu glumă! Chiar, vă rog! Am aceleaşi drepturi ca toţi cetăţenii României.

4) Citiţi, vă rog, pentru destindere, în traducere Google, poemele mele, de pe blogurile mele, mai ales de pe „versurilemele” de la Cabanova. Îndeosebi: „Cîntarea Cîntărilor”, „Hainele cele noi ale Împăratului”, „Prinţesa Broască”, „Mintea şi Norocul”, „Ridichea uriaşă” etc. – prelucrări în versuri după bucăţi celebre. Ilustrează perfect „lecţii” pentru conceptul meu, comico-serios, „Şcoala Şefilor de State”. Dacă vă plac, aş fi încîntat să ştiu că au fost traduse şi în Patria Dumneavoastră.

Vă urez sănătate şi fericire, succes şi împliniri în tot ce faceţi! Dumneavoastră, Primei Doamne Michelle, familiei Dumneavoastră, Poporului American! Vă mulţumesc că aţi trimis în ţara mea pe VicePreşedintele SUA – poate vine de bun augur! Cu Laurii Păcii! Şi noroc pentru mine. Nu voi abuza niciodată de bunăvoinţa Dvs.

Al Dvs., ing. Savin BADEA