vineri, 30 iulie 2010

joi, 29 iulie 2010

Jorge Luis BORGES - ARIOSTO ŞI ARABII




Jorge Luis BORGES

 
ARIOSTO ŞI ARABII
1
Nu poate nimeni izvodi o carte.
O carte-adevărată veac oprit
Şi arme cere, zori şi asfinţit.
Şi marea ce uneşte şi desparte.
2
Aşa credea Ariosto cel dedat
La jocul leneş, în decor cu-arini,
Cu marmuri albe şi cu negri pini,
De-a mai visa odată ce-a visat.
3
Văzduhul încărcat e de visare
(Cu scene de război încrîncenat
În veacul dur pe-al lui pămînt purtat)
Urzită de-amintire şi uitare.
4
Spre văile-acvitane-a apucat
Şi a căzut oştirea-n ambuscadă.
Aşa povestea s-a născut: cu-o spadă
Şi-un corn ce-n Roncevaux a răsunat.
5
Pe-al Engliterei sol saxonul dur
Şi-a-ntins oştirea ce avan se-nfruntă
În nesfîrşit război. Din lupta cruntă
Un vis rămas-a: regele Arthur.
6
Din boreale insule, ce-n loc
De soare au doar mare poleită,
Vis ne-a venit cu-o fată adormită
Ce prinţul îşi aşteaptă-n cerc de foc.
7
Din Persia ori din Parnas sosit
E visul cu-acel cal înaripat,
Strunit de vrăjitorul înarmat
Ce fuge şi se-afundă-n asfinţit.
8
Din şaua unui cal de vrăjitor
Privit-a Ariosto-ntreg pămîntul
Brăzdat de lupte, stăpînit de-avîntul
Din pieptul ars de-al aventurii dor.
9
Ca printr-o fină, aurie ceaţă
Vătut-a lumea ca pe o grădină.
Iubirea înflorită în lumină
Medoro şi Angelica o-nvaţă.
10
Asemenea sclipirii de cleştar
În opiul oriental întrezărite,
Iubirile-n Poem sunt povestite
În neorînduială de bazar.
11
Iubirea-a cunoscut. Cu ironie
Şi cu pudoare astfel a visat
Castel nemaivăzut şi fermecat,
Ce e (precum viaţa) doar magie.
12
Ca multor alţi poeţi de-atîtea ori,
Norocul hărăzitu-i-a ciudat
Destin: să bată ţara-n lung şi-n lat,
Umblînd mereu haihui cu capu-n nori.
13
Din zaţ de visuri, din nisip uşor,
Pe care Nilul viselor îl lasă,
Ţesut-a fir subţire pewntru plasă,
Buimacul labirint strălucitor,
14
Enormul, unic diamant în lume.
E cucerit oricine l-a privit
Şi transportat în univers vrăjit
De dincolo de simţuri şi de nume.
15
E cucerită Europa toată,
Sub vraja iscusitei, purei arte.
Jelit-a Milton, cînd luio Bradamarte
Sfîrşitul i-a sunat şi, întristată,
16
Dalinda suferea. E cuicerită
Întreaga Europă şi pătrunde
Şi-n misterios Orient povestea, unde
De leneşi lei e noaptea bîntuită.
17
De-un rege care-n zări o cruntă moarte
Reginei de o noapte-i hărăzeşte:
Un implacabil iatagan, vorbeşte
Fermecătoarea, ne-ntrecuta carte.
18
Aripi ce-s însăşi noaptea, vîrcolac
Ce ţine, greu, un elefant în gheare,
Magnetici munţi cu-a lor îmbrăţişare
Ce nava-n mii de aşchii o prefac.
19
Pămîntul susţinut e de un taur
Ce stă pe-un peşte, adacadabre vane,
Cuvinte mistice şi talismane
Caverne în granit deschid, de aur.
20
Visat de sarazinii ce-au venit
La Agramante-n oaste, musulmane,
Nedesluşite chipuri cu turbane,
Apusul visu-acesta-a cucerit.
21
Orlando e acum surîzătorul
Ţinut ce-ngrămădit-a-ntre hotare
Minuni domoale şi visări bizare.
Uitat-a visul astăzi cititorul.
22
De arta din Islam redus la pură,
Deşartă erudiţie, poveste,
Pe sine se visează. (Faima este,
Din formele uitării, cea mai dură.)
23
Prin geamul palid raza intră pură,
Şovăitoare-atinge cartea rară,
Şi iar se-aprinde, arde focul iar
În aurul din grea ferecătură.
24
În sala goală cartea-a amuţit,
Călătoreşte-n timp. Vagi aurore
Rămîn în urmă, şi nocturne ore,
Şi-a mea viaţă, visul meu grăbit.

 
Traducere de Andrei IONESCU.
 

ORLANDO NEBUNUL

 

ORLANDO NEBUNUL - CÎNTUL 1

Ludovico ARIOSTO - ORLANDO FURIOSUL

CÎNTUL 1

Rezumat
Căutîndu-şi roibul dus, Rinaldo vede
Pe Angelica, dalba codălbiţă;
Iar ea pricepe, pe Ferrau repede
Pe cît iubirea pumnul nu-i aţîţă:
Şi-n timp ce Sacripante tot mai crede
Să prindă – îndemnat - aşa domniţă,
La bun rîvnit l-împiedecă, tenace,
Ea, Bradamante – Rino sol şi-o face.
1
Cînt dame, arme, cavaleri, iubiri - 
Cînt curtoazia, acţiunea pură,
Cînd trec Maurii Marea cu oştiri
Din Africa şi-i Franţa iad, tortură;
Cu Regele-Agramante-n pustiiri,
Din tinerească patimă şi ură,
Vrînd să răzbune moartea lui Traian,
Contra lui Carol, Împărat Roman.
2
Vă zic de-Orlando şi momentu-i bun,
În proză e nescris, nici pus în rimă,
Şi pătimaş de-amor, ajuns nebun,
Din înţelept şi primul om în stimă;
La fel şi despre toate cîte spun,
Cu puţin spirit ce de mult m-animă,
Dar care-i îndestul şi-mi e la scris,
S-ajung să termin cîte am promis.
3
Şi-l rog pe-al lui Hercule neam cu minte,
Splendoare şi-ornament în veacul nostru,
Pe Ippolit, s-accepte, drept părinte,
Ce-i poate da umilul serv al Vostru:
Vă datorez, în parte şi-n cuvinte,
Plătind o parte-n operă – sfînt rostul –
Nu-mi reproşez că-i prea puţin la plată,
Dar ce pot da, dau opera mea toată.
4
Pricepeţi deci, că printre drepţi eroi,
Pe care-i amintesc, fără pereche,
E Ruggier al Vostru, pentru Voi
Şi-ai Voştri Buni iluştri, stirpe veche:
Valoarea ‘naltă, faptele mari, roi,
Vă sună din trecut brav în ureche –
Şi-nalte gînduri coborîţi un pic
Spre-a mele versuri ce urmez să zic:
5
Orlando, de mult timp îndrăgostit
De bruna Angelica cea frumoasă,
În Ind, Medan, Tartaria sosit,
Nenumărate daruri ei îi lasă;
Şi în Panant cu dînsa-i revenit,
Sub Munţii Pirinei – c-o numeroasă
Oştire face Carol-Rex campanii
Cu-oşteni aduşi din Franţa, din Germanii.
6
Pe cei doi Regi a se căi să-i facă –
Marsil şi Agramante – unul nadă
Spre a conduce-n Africa, chiar dacă
Nu are drept să poarte scut şi spadă;
Cellalt, în gînd cu Spania buimacă,
În Franţa vrînd regat frumos în pradă -
Astfel, Orlando fu la ţanc ajuns,
Dar se căi îndată şi-ar fi plîns.
7
Că-i fu vrăjită dama mai apoi:
Şi judecata omului se-nşeală –
El apărînd-o într-un lung război,
Apus şi Răsărit, pe plaja goală.
Acu,-ntre prieteni, e-un război de soi,
Făr a se scoate spada la iveală -
Vrînd Împăratul înţelept să-nmoaie
Un grav incendiu,-l face vîlvătaie.

(va urma)
Traducere şi reversificare:
Savin BADEA
NOTA MEA: După ştiinţa mea - aşa am auzit - s-au mai făcut numai cîteva încercări minore de traducere a acestei superbe epopei medievale - la noi, în România. Francezii au tradus-o în proză, strofă cu strofă, ca pe-un roman - ROLAND FURIEUX (1880) - se pare, în mai multe versiuni. Eu am dat de versiunea lui Francisque REYNARD Roland furieux - Wikisource, publicată pe acest blog, împreună cu originalul, în italiană (1516) Orlando furioso - Wikisource (1532). Englezii l-au şi rimat-ritmat OMACL: Orlando Furioso (DL SunSITE) pe acest ORLANDO FURIOSO al lui Ludovico ARIOSTO.  Alte popoare, probabil, s-au învrednicit mai mult şi ele. Acelaşi lucru se întîmplă, din păcate, şi cu ORLANDO INNAMORATO de Matteo Maria BOIARDO, epopeea care i-a premers, Ariosto continuînd pe Boiardo...
Un celebru italienist român s-a plîns c-ar fi o nebunie, peste putinţa unui om, să traducă integral această epopee, în versuri, cu rimă şi ritm. Am încercat şi eu. Mi-am făcut rost de 4 ediţii italiene şi de traducerea în franceză, a lui Francisque REYNARD. Este adevărat: este curată sclavie, pentru unul ca mine, care am tradus din italiană cu dicţionarul şi înţeleg sensul textului, intuitiv, uneori şi din păcate, după cum vor muşchii mei!
Atunci n-am încotro şi-i rog pe toţi italieniştii români să-şi unească eforturile şi să traducă în proză - cel puţin - cîte un cînt fiecare (sau fiecare grup de 2-3 inşi), din 46 de cînturi în total - cea mai lungă epopee europeană - peste 42000 versuri.
Dacă voi ajunge PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, voi organiza această trudă şi voi face acest vis posibil. Din poezia lui Jorge Luis BORGES - "Ariosto şi arabii" - (vezi) şi din ilustraţiile lui Gustave DORE (vezi) - mi-am dat seama că este o operă literară cu care Europa şi Italia se mîndreşte; iar noi, românii, în privinţa asta, sîntem complet analfabeţi, bieţi neştiutori. Cine mă ajută?
Savin BADEA


1 Le donne, i cavallier, l’arme, gli amori,
     le cortesie, l’audaci imprese io canto,
     che furo al tempo che passaro i Mori
     d’Africa il mare, e in Francia nocquer tanto,
     seguendo l’ire e i giovenil furori
     d’Agramante lor re, che si diè vanto
     di vendicar la morte di Troiano
     sopra re Carlo imperator romano.

2 Dirò d’Orlando in un medesmo tratto
     cosa non detta in prosa mai, né in rima:
     che per amor venne in furore e matto,
     d’uom che sì saggio era stimato prima;
     se da colei che tal quasi m’ha fatto,
     che ‘l poco ingegno ad or ad or mi lima,
     me ne sarà però tanto concesso,
     che mi basti a finir quanto ho promesso.

3 Piacciavi, generosa Erculea prole,
     ornamento e splendor del secol nostro,
     Ippolito, aggradir questo che vuole
     e darvi sol può l’umil servo vostro.
     Quel ch’io vi debbo, posso di parole
     pagare in parte e d’opera d’inchiostro;
     né che poco io vi dia da imputar sono,
     che quanto io posso dar, tutto vi dono.

4 Voi sentirete fra i più degni eroi,
     che nominar con laude m’apparecchio,
     ricordar quel Ruggier, che fu di voi
     e de’ vostri avi illustri il ceppo vecchio.
     L’alto valore e’ chiari gesti suoi
     vi farò udir, se voi mi date orecchio,
     e vostri alti pensieri cedino un poco,
     sì che tra lor miei versi abbiano loco.

5 Orlando, che gran tempo innamorato
     fu de la bella Angelica, e per lei
     in India, in Media, in Tartaria lasciato
     avea infiniti ed immortal trofei,
     in Ponente con essa era tornato,
     dove sotto i gran monti Pirenei
     con la gente di Francia e de Lamagna
     re Carlo era attendato alla campagna,

6 per far al re Marsilio e al re Agramante
     battersi ancor del folle ardir la guancia,
     d’aver condotto, l’un, d’Africa quante
     genti erano atte a portar spada e lancia;
     l’altro, d’aver spinta la Spagna inante
     a destruzion del bel regno di Francia.
     E così Orlando arrivò quivi a punto:
     ma tosto si pentì d’esservi giunto:

7 Che vi fu tolta la sua donna poi:
     ecco il giudicio uman come spesso erra!
     Quella che dagli esperi ai liti eoi
     avea difesa con sì lunga guerra,
     or tolta gli è fra tanti amici suoi,
     senza spada adoprar, ne la sua terra.
     Il savio imperator, ch’estinguer volse
     un grave incendio, fu che gli la tolse.


etc.                Ludovico ARIOSTO 
Orlando Furioso de Ariostos

marți, 27 iulie 2010

GUVERNUL ROMÂNIEI SE ÎNFRUPTĂ DIN IMPOZITAREA PENSIILOR


Animale in stare de ebrietate (animale bete)

Posted onIulie 27, 2010 Modificaţi articol
Completat in Diverse | Lăsaţi un comentariu

Iti place acest articol? Salveaza-l!
DE FAPT ÎNDEAMNĂ PE PENSIONARI SĂ COTIZEZE ŞI LA SISTEMELE PRIVATE DE PENSII ŞI DE SĂNĂTATE, PENTRU O A DOUA VIAŢĂ. Savin BADEA

sâmbătă, 24 iulie 2010

LA MULŢI ANI, Adrian PĂUNESCU!


Asculta mai multe audio Muzica 
Cîntă Tatiana STEPA.
Am citit romanul tău "VINOVAT DE IUBIRE"...
FELICITĂRI! 
Mi-a plăcut. 

Dragă Adrian PĂUNESCU,
LA MULŢI ANI! 
Îţi doresc SĂNĂTATE, FERICIRE şi ÎMPLINIREA DORINŢELOR TALE!
ing. Savin BADEA
P.S. Rămîn la ideea că Andrei PĂUNESCU îşi va întrece tatăl! Să nu fii gelos! Vezi cît de sus i-am ridicat stacheta?

Adrian Paunescu - Nebun de alb

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna,
De când ma simt tot mai bogat, de tine,
Si-mi stau pe tâmple soarele si luna,
Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine.

M-as jelui în fel de fel de jalbe
În care nici n-as spune cum te cheama,
Patrate negre si patrate albe
Îmi covârsesc gradina si mi-e teama.

Si, uite, n-are cine sa ne-ajute,
Abia-si mai tine lumea ale sale
Si-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negri cauta o cale.

Prin gari descreierate - accidente,
Marfare triste vin, în miezul verii,
Iar eu sunt plin de gesturi imprudente,
Ca sa te-apropii si ca sa te sperii.

Jur-împrejur, privelisti aberante,
Copii fragili ducând parintii-n spate,
Batrâni cu sanii gri de os pe pante
Si albatrosi venind spre zari uscate.

Mi-e dor de tine si îti caut chipul
În fiecare margine a firii,
În podul palmei, daca iau nisipul,
Simt un inel jucându-se de-a mirii.

Te-aud în batalii din vreme-n vreme,
Ostasii garzii tale ti se-nchina,
Iubita mea cu foarte mari probleme,
Cu chip slavon si nume de regina.

Fiorul rece prin spinare-mi trece,
Când mi-amintesc cu gene-nlacrimate
Ca tu, de la etajul treisprezece,
Voiai sa te arunci, sa scapi de toate.

Dar tu-ntelegi, de fapt, ca nu se cade
Sa-ti pui în cumpana întreaga viata,
Ca nu-s în joc abstractele rocade,
Ci sângele ce fierbe sau îngheata.

Neputincioasa, trista si frigida,
Asa ai fost si apareai senina,
Dar cel care-a stiut sa te deschida
Nu-i fericit, ci îmbatat de vina.

De te lucram sârguincios cu dalta,
De te faceam din carnea mea, iubito,
Nu deveneai, cum astazi esti, o alta,
Pe care la caldura am trezit-o.

Lasând ambitiile de o parte,
Ne aruncam în marea nemiloasa
Si-mpreunati, ca filele-ntr-o carte,
Ne facem, din sudoare, sfânta casa.

Pe urma, vin ceilalti sa ne-o distruga
Si ochii tai ma cauta întruna
Si eu înalt nefericita ruga,
Purtând pe tâmple soarele si luna.

Si te iubesc cu mila si cu groaza,
Tot ce-i al tau mi se cuvine mie,
Ca un nebun de alb ce captureaza
Regina neagra, pentru vesnicie.

vineri, 23 iulie 2010

"C-O FLOARE NU SE FACE PRIMĂVARĂ"


Suspendarea Preşedintelui României Traian BĂSESCU, cîştigător prin fraudă electorală, a doua oară, la Cortoceni, ca şi alţi aleşi “cu mici şi cu bere”, n-ar fi decît o floare în cadrul “desprimăvărării” României. Pentru ca PRIMĂVARA FERICIRII să vină şi pentru Poporul Român, ar trebui “suspendată” şi toată clasa politică românească şi înlocuirea ei cu alţi politicieni, care se ridică prin alte partide, ca, de pildă, Dan DIACONESCU, Mugur MIHĂESCU, EBA etc., ori prin convertirea vechilor partide politice în altele mai raţionale, prin modificarea esenţei politice…
V-am propus SOCIETATEA INTELIGENTĂ, chintesenţă între ce au mai valoros şi pozitiv societăţile feudală, capitalistă, socialistă şi comunistă, societate care poate fi construită printr-un singur partid politic sau printr-o federaţie de partide politice, care să accepte tot ce au mai bun precedentele societăţi, care societăţi, individual, au construit România modernă, dar şi au adus-o în halul de faţă, COLONIE A IMPERIILOR MARI ŞI MICI.
Trebuie pornit de la înlocuirea actualilor politicieni sau convertirea lor la noile idealuri şi în primul rînd la scuturarea jugului de colonie, adică neacceptarea exploatării omului de către om şi a României de către companiile multinaţionale. Trebuie pornit de la ideea de COLABORARE RECIPROC AVANTAJOASĂ, pe picior de egalitate, între patron şi salariat, între statul român şi „invadatorii” străini, în întreprinderi mixte etc...
Degeaba PIB-ul României s-a înzecit faţă de 1989, dacă mai bine de 90% din el se scurge în afara graniţelor ţării, prin români şi neromâni.
Trebuie unită ÎNTREAGA SOCIETATE, într-o federaţie de partide, ca TOT POPORUL să contribuie LIBER la îmbunătăţirea sorţii sale!
Dau în scris, aici şi acum, că:

-         dacă se continuă cu actuala politică, cu sau fără Traian BĂSESCU, cu sau fără PD-L sau oricare alt partid actual, chiar şi cu o COALIŢIE (ALIANŢĂ) NAŢIONALĂ, cu actuala clasă politică la putere, din oricare partid „învăţat la rele” – şi ştiu ce spun! - lucrurile vor merge din rău în mai rău, în şi mai rău!…;
-         chiar dacă vine la putere „ameţitul” de Dan DIACONESCU – pentru că cineva l-a ameţit de cap şi băiatul acesta trebuie ferit de fumurile de mărire, cu cîteva idei bune – cu tot partidul lui, PARTIDUL POPORULUI, fie şi Mugur MIHĂESCU, cu tot partidul lui denumit „DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!”, sau cu oricare „nou-venit”, lucrurile nu vor lua vreo întorsătură prea fericită, căci vor fi contracaraţi printr-o luptă de clasă specifică noilor realităţi, o „încrîncenare” a forţelor reacţionare, aşa cum se exprimă, cîteodată, Ion ILIESCU…
-         Etc. Existenţa noilor partide (deocamdată neînfiinţate încă) denotă că societatea românească tinde să se deştepte, dar este departe de a deveni şi inteligentă! Eu nu voi lansa Partidul SOCIETĂŢII INTELIGENTE, numai dacă societatea românească va conştientiza, cît de cît, că i-a înţeles esenţa.

Eu consider că în interiorul societăţii româneşti, printr-o largă informare, de masă, corectă şi cinstită, făcută de o REŢEA DE ADEVĂRAŢI PATRIOŢI, se va întîmpla „O LUPTĂ DE IDEI INOVATOARE”, o „luptă de clasă” stînga-dreapta, paşnică, între susţinătorii ideii de „socialism şi comunism”, pe de o parte şi „feudalism şi capitalism”, pe de altă parte, motor al progresului social, economic, cultural şi politic, în ROMÂNIA, care va cataliza INVENTICA în toate domeniile de activitate umană. Fiecare român „înstărit”, cu un venit mai mare de 3000 de roni, va putea contribui cu o treime (1000 roni) în Producţia de bunuri materiale, în Sănătate şi în Educaţie şi în Asanarea Sărăciei, şi aceşti bani i se vor „întoarce” sub formă de profit înmulţit, înapoi. Prin Sănătate eu înţeleg tot ce ţine de sănătatea unui om şi a unei naţiuni, adică „prevedere, însănătoşire, asistenţă medicală”, prin economisire (investiţii), altceva decît sănătatea asigurată prin fondurile de sănătate de stat sau private. Prin Educaţie eu înţeleg tot ce ţine de învăţămînt, cultură, educaţie, biserică etc. şi economisirea se va face, după voia fiecăruia, ca mai sus. Alta decît cea asigurată de stat şi privaţi. Asanarea Sărăciei va conduce la ridicarea din mizerie a tuturor celor care au un venit sub 3000 de roni, dar nu oricum, ci şi prin instruirea lor să ajungă la stadiul de a „sări” peste stacheta de 3000 de roni. Pentru eradicarea sărăciei se vor folosi, pentru început, numai 3% din venitul tuturor celor consideraţi bogaţi. Impozitarea se va face progresiv sau combinat, cota unică păstrîndu-se pentru clasa de mijloc, între două limite de venituri. Cei asistaţi (consideraţi „săraci”) nu vor fi impozitaţi decît numai cînd vor „sări” pragul sărăciei. Greul fiscal îl vor duce toţi cei peste 3000 de roni, apţi de muncă. Societatea va impune concurenţa loială, dar şi colaborarea pozitivă, ajutorul reciproc. Trebuie trecut de la stadiul de JUNGLĂ ECONOMICĂ la stadiul de SOCIETATE ÎNFLORITOARE, prin corectarea dezavantajelor celor 4 societăţi.
De exemplu, un comitet de preţuri, va pune între două limite preţul corect, dar liber, şi va cere structura preţului de cost per produs – cu alte cuvinte, va lăsa preţul liber ca în capitalism, dar va limita specula, nu printr-un mercurial, ci prin obligaţia de a publica structura de preţ, care trebuie să se încadreze în limite raţionale. Nu va exista TVA, care este o invenţie diabolică a unui stat incapabil. Mai convingător: „electricitatea” furnizată este foarte ieftină şi va fi şi mai ieftină, dar lăcomia celor care ne-o furnizează ne-o dau la preţuri de… monopol, fi-le-ar lăcomia a dracului!!! La fel şi la gazul metan – cîrdăşie curată! – capitaliştii uită că românii au trăit în socialism, unde gazul metan avea un preţ insignifiant! În plus, Rusia ne jupoaie economic, inamical! La fel şi modul în care este calculată întreţinerea la blocuri, preţul la care este livrat cel mai scump agent, agentul termic, cel care cară după ele toate pierderile iraţionale! Apa, care trebuie să fie de cristal şi fără de măsură, este extrem de scumpă faţă de epoca ştiinţifică pe care o trăim. Aerul trebuie să fie curat, dar la ce „efort” fac dragii noştri capitalişti să-l purificăm, mă mir că nu-l taxează, nu-i pun TVA. În prostia lor, ar fi în stare! Nu le da idei!

Dragii mei, nu vă lăsaţi îmbătaţi cu apă de ploaie. Trebuie tăiat răul de la rădăcină: esenţa orînduirii sociale, esenţa stadiului de colonie. Altfel, nu vă mai faceţi bine nici în 200 de ani!
(„Daţi ţara pe mîna lui PAPURĂ-VODĂ! Pe atunci situaţia era similară în OLTENIA.)
Cu drag, ing. Savin BADEA

BOALĂ, CA ORICE BOALĂ...

Mădălina Manole putea fi salvată

Tristeţea şi depresia Mădălinei Manole păreau aduse de un blestem. De asta se temea artista, care mergea în fiecare vineri la Biserică, să se închine la Sfântul mucenic Ciprian, protectorul de vrăji şi blesteme. Ceilalţi credincioşi se obişnuiseră cu prezenţa Mădălinei la slujbe. Iar preoţii cred că boala ei avea leac, că ea putea fi salvată. 
NOTA MEA: Boala psihică - oricare ar fi ea - este  o boală ca orice boală! Însă PROSTIA SOCIETĂŢII face din boala psihică o ruşine, o mare ruşine. Din acest motiv, bolnavii psihici se feresc să-şi recunoască boala şi asta din două motive: medicii care îi tratează sînt mult rămaşi de căruţă, iar bolnavul psihic este foarte convingător că ar fi sănătos. Există, am auzit, un dicţionar de boli psihice, care ceprinde circa 2000 de sindroame... TEAMA, de ori ce fel, condamnă pe bolnavii psihici la agravarea bolii lor. Orice boală psihică are cauze specifice şi cauze reale. Prin medicaţie se ameliorează numai cauzele specifice. Dacă nu se iau în seamă cauzele reale ale bolii numai medicaţia nu poate duce la însănătoşire. Trebuiesc înţelese şi îndepărtate cauzelor reale, în măsura în care este posibil. Totul cere răbdare şi timp, delicateţe şi înţelegere. Confesarea la un preot, la un prieten, la o televizie, de la caz la caz, face minuni! Şi rugăciunea, ca metodă psihică, optimismul, speranţa... Regimurile totalitare - al lui Nicolae CEAUŞESCU şi în cel prezent, de dictat din afară - şi teama agravează bolile psihice şi, mai ales, prin folosirea unor medici psihiatri pe post de bau-bau, anexă la Serviciile Secrete. Şi astăzi, cei curajoşi sînt ameninţaţi cu asemenea perspective! Mai mult, Biserica, prin duhovnicii săi, ar trebui să-i prezinte presupusului bolnav psihic pe întîiul  "psihiatru" sau "psiholog", adică pe faţa bisericească, pusă să-l aline pe bolnav, acolo unde e cazul... Societatea dă cu "pietre" - aici inţelegeţi dă cu "cuvinte grele" - şi în bolnav şi în apropriaţii lui, cît este şi sunt în viaţă sau postum. Amintiţi-vă numai de cazul lui Mihai EMINESCU, marele nostru poet naţional şi geniu, care a fost executat din ordinul Imperiului Habsburgic şi care şi astăzi, din cînd în cînd, este denigrat de epigonii răutăcioşi, poate, iarăşi, din ordin străin, numai şi numai, pentru ca acest popor să nu se bizuie pe haru-i de "născător de genii"! Mareşalul Ion ANTONESCU, la ordinele primite din Israel, şi nu numai, a fost pus la index, interzis poporului român!
Şi eu cred că Mădă putea fi salvată, indiferent dacă era sau nu era bolnavă, îndepărtîndu-i-se din preajmă, cauzele reale care au măcinat-o şi care au dus-o la un sfîrşit groaznic!
ACUZ iarăşi BISERICA pentru că nu a îngropat-o creştineşte - chiar şi cu explicaţiile de rigoare.
NU ÎNCURAJEZ NICI-O FORMĂ DE SUICID, dar consider că toţi sinucigaşii sînt bolnavi "în contra societăţii şi a cauzelor reale care îi duc la disperare" şi nu împotriva raiului lui Dumnezeu. Nu vedeţi că însăşi societatea este bolnavă şi se sinucide lent?! Faceţi pe Pămînt RAIUL, după chipul şi asemănarea celui Dumnezeiesc, poate chiar mai bun!, mai bun chiar decît şi-l pot IMAGINA unii oameni!
ing. Savin BADEA

CEAUŞESCU TRĂIEŞTE!! - ARGUMENTE - NU CREDEŢI ÎN PROSTII!

România a fost blestemată după execuţia soţilor Ceauşescu

84 de ani au de suferit românii pentru că şi-au executat conducătorii, pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, în ziua de Crăciun. Preoţii o numesc crimă. Istoricii îi spun asasinat politic. Iar astrologii îl numesc blestem. Blestemul unei familii
, dar şi blestemul unui popor.
NOTA MEA: Români! Eliberaţi-vă, ca popor - eliberaţi-vă din condiţia de COLONIE, de ţară învinsă şi cotropită! Luaţi-vă soarta în propriile mîini, aşa cum a dorit Nicolae CEAUŞESCU - de POPOR LIBER! Terminaţi, încetul cu încetul, sau mai rapid, cum doriţi, cu toţi excrocii şi speculanţii, cu toate IMPERIILE care vă asupresc, cu toate lichelele, cu toate canaliile! 
ing. Savin BADEA

miercuri, 21 iulie 2010

CEAUŞESCU TRĂIEŞTE! - ARGUMENTE - CÎRDĂŞIE CAPITALISTĂ

Mugur Isărescu: Realitatea este cinică, dureroasă, iar societatea românescă trebuie să o accepte

"Realitatea este cinică, dureroasa, iar societatea românescă trebuie să o accepte." Este declaraţia făcută astăzi de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, în cadrul dezbaterii cu tema "România 2010: constrângerile economico-financiare şi imperativele sociale" organizată de Săptămâna Financiara şi cotidianul Financiarul.


NOTA MEA:
Acceptaţi atunci şi dumneavoastră "LĂMURIREA" de mai jos:
AŢI AMESTECAT Bugetul de Stat cu Fondul de Pensii şi Asigurări Sociale şi de Sănătate! Una-i una, alta-i alta! DREPTURILE OMULUI? - un KAKA MARE! Mai ales dreptul la viaţă şi la muncă!
UN PLAN DIABOLIC DE GENIAL! - TOTU-I CA LA UN CONCERT CU O ORCHESTRAŢIE FANTASTIC DE ARMONIOASĂ, ÎN GRIJA CANALIILOR FAŢĂ DE OM!
Fiţi atenţi la ultimile cuvinte:
"SISTEME PRIVATE DE PENSII ŞI DE SĂNĂTATE"! 
 
Iarăşi statul e... impotent! Ca şi-n alte dăţi! Ca şi în cazul uzinelor, care erau doar "fier vechi"... şi s-au dat mai pe nimic la bogaţii noştri şi la bogaţii străini! Că STATUL e un PROST MANAGER!
Acum "SISTEMUL DE PENSII DE STAT" e pe post de "fiare vechi!" - a fost pus pe butuci!... Barca lui s-a spart! Treceţi în altă barcă! BARCA PRIVATĂ! SĂ VĂ JUMULIM ŞI NOI!
Oricîtă dreptate le-aş da - din prevedere - diversiunea e cu... cîntec! Să vă fie ruşine: la toţi! - Preşedinţi, Guverne, Guvernatori, Parlamentari, Politicieni... Pentru: Pensii tăiate 15%, impozitarea pensiei minime, că-s copiii plecaţi la Căpşuniadă şi la Macaronari... Cineva e tîmpit! Ori noi, pensionarii, ori cei care ne obligă să fim luaţi de proşti!
Păi de ce n-a investit STATUL fondul nostru de pensii (pentru pensia noastră) în afaceri prospere? Nu, că i-a plătit pe "taţii" voştri!... Dar cei cu "fond de pensii privat" nu-şi plătesc pe "taţii" lor? Nu că ăia-s mai daţi dracu'... Au două testicule, iar statul-stat numai unul! De ce nu-i chemaţi pe Căpşunari şi pe Macaronari în ţară, la o viaţă mai bună? De ce nu daţi de lucru la şomerii "noştri"  să producă, să contribuie, să repornească economia, să duduie...? Vă bateţi joc de noi, de ei, şi chiar de capitalism, în numele căruia v-aţi căpătuit! 

Ceauşescu a trimis Birocaţiii - o zi pe săptămînă - în fabrici şi uzine, să muncească, să producă! De rîsul curcilor! Se împiedecau muncitorii de ei! Pe noi unde ne trimiteţi "să producem"? Din ce bani să contribuim şi la Pensii Private. Pe tineri I-AŢI OBLIGAT să aleagă unde să depună... Noi de unde depunem? Pentru o a doua viaţă?
"LANŢUL SLĂBICIUNILOR" E PERFECT - CRIMA E PERFECTĂ! Vor să-i "omoare" pe cei care au construit SOCIALISMUL, dăruit vouă, tinerii noştri capitalişti-comunişti!
Dar de unde, mă, SĂ INVESTIM şi în SISTEMELE PRIVATE DE PENSII ŞI DE SĂNĂTATE?! Din ce? Din care pungă? Şi, ca Stan Păţitul, cine ne garantează (pensiile private), într-O LUME DE HOŢI, că nu veţi fi mai proşti ca statul? Tot STATUL, IMPOTENTUL? 
În 1 februarie 1989, cînd m-am exprimat ŞI în favoarea PROPRIETĂŢII PRIVATE, nu credeam că veţi fi incorecţi, monstruoşi! Nici prin cap nu-mi trecea! Avea dreptate Ceauşescu să ne rîdă-n nas! Ştia că veţi SPECULA orice TÎMPENIE... Şi de aia e mereu viu!
S-ar putea să fie şi mai rău: aţi pus deja răspîndaci să ne spună: "S-AR PUTEA SĂ NU MAI PRIMIŢI DELOC PENSIA!" 
Asta-i ULTIMA LOZINCĂ, ULTIMA PLESNEALĂ, înainte de ştreang! 
ŞTREANGUL CUI? Vom mai vedea...
O lume de HIENE UMANE! Ne aşteaptă să...MURIM! Nu, ne mai jupoaie un pic, cît de cît! - răzbunare sinistră!
ing. Savin BADEA

HIENE UMANE

Mirabela Dauer: Nimeni nu are dreptul să vorbească despre Mădălina Manole

Mirabela Dauer vorbeşte pentru prima oară despre moartea Mădălinei Manole şi acuză familia şi rudele că s-au grăbit să calce în picioare amintirea artistei. Emoţiile îşi spun cuvântul şi prietena Mădălinei Manole îi învinovăţeşte pe cei din jurul Mădălinei că nu au făcut nimic pentru a o susţine şi pentru a o înţelege, ceea ce a dus la tragedia de săptămâna trecută. 

NOTA MEA: Eu subscriu numai împotriva celor de la RADIO şi TV, cei care n-au folosit spaţiul lor de emisie - şi mai mult -  pentru Mădălina MANOLE, cea vie, şi pentru toţi artiştii noştri, toţi vii, pentru toate talentele României de azi. Şi deşi o fac, viaţa dovedeşte că o fac prea puţin!
Aceste televiziuni, TOATE, în frunte cu OTV, calcă în picioare TOT: justiţie, prezumţie de nevinovăţie, soţ, părinţi, socri, logică şi, mai presus de toate, amintirea Mădălinei, ca om şi ca artist, dreptul ei la "viaţa şi opera" ei, aşa cum se studiază în şcoli marile noastre genii! Un melanj de informaţii şi curiozităţi,după o reţetă verificată, care prinde şi la proşti şi la deştepţi... Şi fac asta numai pentru: audienţă, publicitate, profit  - implicit: vile, blocuri, maşini, yahturi, avioane, partide, pretenţii preşedenţiale,.salarii demenţiale, - exact tot ce NU se ia în mormînt! Zile şi nopţi pierdute pentru foarte mulţi dintre români.
 
În ce mă priveşte, înclin să cred că Mădălina a murit dintr-un "banal" accident. 

O MINI-POVESTE: O colegă de serviciu mi-a povestit cum era să facă o boacănă. Soţia şefului nostru o invită acasă pe "povestitoare" la o cafea şi o... băută! Ca între femei, ceva mai în vîrstă... Însetată, vizitatoarea îi spune gazdei, mai întîi, că ar bea o gură de ţuică... " - Vezi şi tu în cămară...",  zice gazda, înclinînd capul către o debara. " - De sete, beau din sticlă!", zice însetata." - Bea!" Şi invitata înşfăcă sticla, de unde-i ştia locul, şi înghiţi o... duşcă, o mică înghiţitură, e drept. Dar, vai! " - Nu-i ţuică!", ţipă speriată. Ce se întîmplase? Nimerise o sticlă cu un rest de ANTIGEL, cu care bărbatul gazdei, neglijent şi neatent, împinsese sticla cu ţuică, mutîndu-i locul... Cel ştiut. Sticla cu antigel era etichetată, cu un bilet scris de mînă, lipit... dar cine să mai citească!... Cantitatea ingerată a fost minimă. Dacă ar fi fost altceva decît antigel???...

PĂREREA MEA: Mădălina MANOLE - probabil grăbită, somnoroasă ori îngîndurată - o fi băut din greşeală din sticla cu furadan, cu gîndul că bea altceva, poate un pic de ţuică, poate un pic de şampanie rămasă... Cu gîtul ars, şi-a stins focul cu două pahare cu apă, apă care a transportat otrava în stomac. Chinuri, panică, a căzut, s-a lovit fatal la cap... Ghinion, ceasul rău...  Era mamă, tînără, femeie, fericită - cît de cît - artistă de succes, o luptătoare! - NU S-AR FI SINUCIS CHIAR DE ZIUA EI! Numai dacă, din alte cauze, s-ar fi "copt" această "diabolică răzbunare premeditată"!... Eu nu cred.

Savin BADEA

marți, 20 iulie 2010

Valeriu Popa - Sfaturi

Valeriu Popa - Sfaturi
 
Frica micşorează diametrul vaselor de sânge, ca urmare a unei vărsări excesive de adrenalină în sânge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeză boli organice, cum ar fi boala coronariană  (ischemia), hepatita, impotenţa şi frigiditatea sexuală, boli de piele, nevroze şi psihoze.

Când cineva te jigneşte nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiească prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta ea vine prin moarte Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime. 
Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate.
Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat ne putem vindeca de o boală gravă. Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune v-a iradia atât de multă iubire către întreaga lume încât iubirea se va întoarce la tine din belşug.
Cum dăruieşti aşa primeşti. Răzbunându-te te faci egal cu adversarul. Iertându-l te arăţi superior. Iertând ne eliberăm pentru a ne putea înălţa.  Să fim conştienţi că iertând îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând  oferim libertate. Să alegi calea iertării,  pentru că numai ea desface rana încleştată în timp. Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru nu vă va ierta vouă greşelile.

 Dependenţa naşte frica, îndoiala, depresia şi supărarea.  Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa. Cu cât veţi intensifica dorinţele omeneşti cu atât  va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere. 
Orice dorinţă când se agaţă de tine devine stăpânul tău. 
   Când eşti mânios, mânia devine stăpânul tău, te acaparează complect. Astfel mânia ta, în această stare, va face lucruri pe care mai târziu le vei regreta.
    Dependenţa naşte agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purifică sufletul omului şi îi fortifică sistemul imunitar.  Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică  dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea.  Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă destructivă.Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor
 
Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre  problemele noastre noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri. Ţânţarii şi furnicile apar când este prezentă trufia.  Când ţânţarul vă înţeapă este o umilinţă pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. şi reuşeşte să vă înţepe simţitor. În această situaţie dacă nu vă enervaţi trufia descreşte. Deci ţânţarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului şi micşorarea trufiei..
     Dac ă aveţi o mare supărare sau tristeţe încercaţi să nu aduceţi sentimente acasă. Ieşiţi în stradă- cu deosebire în locurile înverzite - şi plimbaţi-vă.  Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiţi de câţiva ani şi a-ţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă.
 
Dacă vorbim la telefonul mobil în primele 30 de secunde energia organismului blochează influenţele negative, ulterior începe să cedeze lent. O convorbire telefonică ce durează mai mult de un minut se poate răsfrânge negativ asupra sănătăţii. De altfel, oricât ar părea de straniu, cel mai puternic pătimeşte nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar.  După o convorbire de trei minute are loc deformarea câmpului în zona capului, în zona sternului (adică are loc slăbirea sistemului imunitar) şi, de asemenea, în zona   primei chakre. O convorbiretelefonică care depăşeşte un minut este de nedorit.
 
Mâncatul este un serviciu divin şi, ca atare, nu trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă apăsătoare. Măncarea ne poate da energii superioare dacă este binecuvântată de Dumnezeu şi este gătită cu devotament spiritual. Cea mai bună măncare, cel mai sănătos meniu natural, se transformă în otravă în corpul dvs. Dacă atmosfera în care gătiţi (gândurile şi sentimentele)şi măncaţi este tensionată.

 Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.
 
Dacă un om fură şi înşelă pe alţii o viaţă întreagă, el va fi pedepsit să suporte şi pagubele pe care le-a făcut  altora. În concluzie,cel care a făcut bine va recolta binele, iar cel care a făcut un rău fizic sau spiritual va recolta răul fizic sau spiritual.

 Ataşamentul  înseamnă alipirea sufletului de ceva sau cineva (părinţi, persoana iubită, copii, profesie, obiecte, daruri etc).  Ataşamentul faţă de cele pământeşti produce un uriaş rău lucrului de care ne ataşam, în acelaş timp suferă şi cel ce se ataşează.
     Dacă omul se ataşează sufleteşte de: hrană, plăceri sexuale, casă, avere, bani etc. sufletul lui este cuprins de lăcomie, de ură şi frustare.  În această situaţie el trebuie să piardă toate bunurile pentru a-şi purifica sufletul. Omul ştie foarte bine că nu va lua nimic cu sine în mormânt.  Cu cât suntem mai ataşaţi de stabilitate cu atât mai greu suportăm schimbările vremii şi suntem mai bolnăvicioşi. 
    Ataşamentul faţă de dorinţe duce la destrămarea relaţiilor familiare şi a acelora din afara familiei.

 În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat cu atât mai mult creşte dependenţa de el.   
    Dependenţa de valorile umane ne va omorî în cet ul cu în cet ul şi spiritul şi sufletul.
Când căsătoria este bazată numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi îndelungată. Când sentimentele slăbesc intervine înşelarea, iar căsnicia se destramă.
     Familiile care sunt întemeiate în primul rând pe prietenie şi respect sunt fericite şi durează mult.  Un soţ trebuie să evite să o transforme pe soţie într-o copie fidelă a sa. Fiecare om are personalitatea lui proprie şi astfel de tentative sunt împotriva firii, ducând în timp la destrămarea cuplului. Nu-l consideraţi pe celălalt ca fiind un obiect destinat să vă servească, ci ca pe o fiinţă divină, cu individualitate şi cerinţe proprii.

Violenţa în famile vine din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii. Cînd controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel  devii vampir energetic. Ori de cîte ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă. Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură. O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri  abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună.. Femeile din viaţa ta sunt doar începutul experienţei tale cu ele. Dacă tepărăsesc ia-le aşa cum sunt şi mulţumeşte-le că te-au părăsit
 
 
Căsătoria trebuie studiată întâi cu ochiul, apoi cu microscopul şi în sfârşit cu telescopul. Cu cât ne concentrăm lăuntric asupra vieţii îmbătrânim şi ne despărţim repede de viaţă. 
  Gelozia de regulă provoacă scăderea vederii, auzului, scleroza în plăci, traumatismele capului, diabet,  inflamaţii articulare. Dacă gelozia este grevată de trufie, atunci este de două ori mai periculoasă.
    Atunci când soţia este geloasă îşi critică în permanenţă soţul şi e nemulţumită de acesta, atunci ea amplifică brusc în propria persoană şi în copiii săi posibilitatea apariţiei unor afecţiuni. Gelozia şi supărarea unei femei generează tocmai acele afecţiuni care ne scurtează viaţa, apropiind bătrâneţea. Uneori la femeie gelozia, supărările şi pretenţiile pot fi atât de profunde încât soţul poate muri sau se poate îmbolnăvi grav.
     Bărbaţii geloşi şi femeile geloase nici nu bănuiesc că ei mutilează în primul rând sufletele copiilor lor şi că omoară copiii care încă nu au apărut pe lume. Pentru ca să se nască un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt.
 &n bsp;   

Femeia geloasă şi supărăcioasă atacă în plan subtil pe soţul său. În această situaţie soţul fie se va îmbolnăvi în permanenţă, fie va deveni alcoolic, fie va divorţa.
    Dacă sunteţi gelos şi vă amplificaţi sentimentele agresive de profunzime, atunci puteţi avea probleme cu orice animal, veţi putea avea şi alergie şi boli contactate de la ele. De asemenea, veţi putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.

 Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plîngeţi agresiunea apărută se distruge
Dragostea are o mare putere de vindecare fizică, mentală, emoţională şi spirituală. Plăcerea de a bârfi, minţi şi răni alţi oameni provoacă efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critică. El se condamnă singur să trăiască în închisoarea neliniştii interioare.
Adevărata cauză a narcomaniei şi alcoolismului este un nivel scăzut de iubire. Aceasta apare din cauza unor puternice frustări, a reprimării dragostei faţă de oameni. Omul trebuie să în cet eze să mai poarte supărare pe lumea din jur, să intre în armonie cu ea.
 Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră. Toate  gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei conform
 căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine. 
    De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi. 
    Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente   etc. se întorc la noi producănd efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea oricând aveţi gânduri negative despre o
 persoană să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei. Când ne gândim la cineva se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice  gând rău reprezintă un atac  energetic care aduce un prejudiciu omului  respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru . 
    Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om. 

Imaginaţia are puterea de a crea realitatea. Câmpul părinţilor începe să distrugă câmpul copilului şi acesta se va naşte bolnăvicios, fricos, obsedat. 
Faptele mamei şi comportamentul în timpul sarcinii determină soarta şi sănătatea viitorului copil. Părinţii le transmit copiilor o informaţie completă a comportamentului lor şi al strămoşilor lor. Această informaţie stă la baza formării destinului copilului, a corpului, caracterului şi spiritului acestuia. Principala informaţie ereditarăse transmite nu numai genetic, dar şi prin intermediul câmpului. Mama este indisolubil legată prin câmp de copilul său şi, de aceea,  trăirile emoţionale ale mamei îl influenţează activ pe acesta. Dacă este vorba de ură, de separare de omul iubit, acest lucru va însemna o adevărată catastrofă pentru copil. Structura negativă a câ mpului femeii determină multe din viitoarele nenorociri ale copilului.
     O ură puternică, nutrită în timpul sarcinii acţionează asupra copilului care se va naşte supărăcios sau pot  apărea tulburări ale vederii sau auzului. Dacă o femeie îşi reprimă sentimentele de iubire faţă de soţul ei, acest lucru se va răsfrânge neîntârziat asupra copilului. Să nu uitaţi că atunci când ucideţi iubirea înfăptuiţi o crimă.
Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului,care poate determina diferite  neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă. Supărarea copilului pe părinţii săi, a părinţilor pe copii creiază ruperea şi deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinţe din cele mai grave. Pentru ca să se nască un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt. În
 timpul sarcinii femeia trebuie să fie liniştită şi răbdătoare şi nu trebuie să se supere sau să trăiască sentimente negative..  Ea trebuie să accepte cu seninătate realitatea, aşa cum este şi să nu&nb sp;admită părerile de rău în legătură cu trecutul sau să grăbească viitorul.
Femeile gravide să nu vizioneze filme care răspândesc violenţa, întrucât agresivitatea lor subconştientă devine necontrolabilă, cu efecte devastatoare asupra psihicului şi trupului viitorului copil. De aceea oamenii adulţi şi copiii ar trebui să vizioneze numai opere de artă, al căror nivel de agresiune subconştientă este negativ.  Naşterea cu picioarele înainte şi prin cezariană reprezintă o trufie ridicată a mame copilului. Naşterea prematură înseamnă umilirea mândriei. Copiii născuţi prematur sunt deosebit de slabi şi bolnăvicioşi, iar aceasta înseamnă aceaşi blocare a mândriei. 
     Când  părinţii aleg numele copilului acesta se fixează în karma copilului şi îi influenţează structurile câmpului. 
Numele se întipăreşte în câmpul bioenergetic şi depinde de karma celui al cărui nume îl poartă copilul. Înainte, nu întâmplător, copiilor li se dădeau nume de sfinţi. Karma luminoasă, pură a sfinţilor se unea cu karma copilului, îl proteja şi acţiona în favoarea lui.
     Dându-i copilului numele unei rude riscăm, deoarece greşelile şi viciile sale va trebui să le ispăşească cel care a luat odată cu numele şi o parte dinkarmă, adică copilul. O bunică în anii săi de tinereţe a iubit un om, însă nu a dorit copilul şi a făcut avort. Pentru uciderea iubirii şi a copilului a trebuit să plătească fica şi nepoata, adică urmaşii ei. În cazul unei lovituri cu pumnul suferă unul singur - vinovatul, în cazul lovirii bioenergetice înt rucât omul este la nivelul biocâmpurilor, într-o conecsiune directă cu toate rudele sale, cu copii săi, lovitura traversează întregul lanţ de rudenie. Şi ca recul, vine pedeapsa împotriva agresorului şi a familiei acestuia. O femeie şi-a sfătuit prietena să facă un avort, la rândul lui bărbatul a insistat ca soţia să avorteze. Această dorinţă exprimată în cuvinte sau în gând de a nimici viitorul copil este o încălcare a legilor pentrucare omul plăteşte cu sănătatea şi cu soarta sa. O femeie şi-a abandonat copilul în spital. Prin aceasta ea a săvârşit o crimă atât de mare încât nimeni n-o putea absolvi de pedeapsă. Dragostea faţă de copii face parte din cele mai înalte legi ale universului şi de aceea orice formă de încălcare a acestei iubiri, exprimată prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta o sarcină, ne mai vorbind de avort, în special în fazele înaintate, renegarea omului iubit şi nu numai cu faptele, cu vorba, ci chiar şi cu gândul, poate duce la urmări din cele mai grave. 
    Sub nici un motiv să nu spui unui copil: eşti leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost etc. fiindcă aceasta  creează în el cusurul ce i se reproşează.  Mama care spune copilului: uite dacă ai să fii cuminte, dacă ai să înveţi bine îţi cumpăr cutare lucru face din copilul său un sclav al cărui stăpân va fi lucrul promis. Dacă părintele îndeplineşte toate capriciile copilului şi începe să depindă de acesta, copilul se  transformă într-un tiran şi poate muri.
     Dacă copilul este ocrotit în permanenţă el se va deprinde a nu se mai păzi singur şi în acest mod îşi va pregăti primejdii în viitor. Mamele care se sacrifică până la umilinţă pentru binele copiilor lor sfârşesc într-o&nb sp;mare amărăciune. La fel şi copiii, de a căror naştere părinţii nu s-au bucurat, sunt profund nenorociţi, întrucât trăiesc  într-un chin spiritual.
     Copiii trataţi cu asprime nu devin buni. Ei vor vedea în părinţii lor adevăraţi duşmani, cănd aceştia întrebuinţează continuu pedepse şi ameninţări. 
 Răul nimicitor şi total vine atunci când copiii majori şi capabili de muncă continuă să trăiască lângă mama lor, să se bazeze pe ea, iar ea, la rândul ei, permiţând să fie exploatată din toate punctele de vedere. În acest mod străzile se umplu în permanenţă de copii neajutoraţi, incapabili de a se îngriji pe ei însăşi.
     Să mulţumeşti părinţilor ceea ce eşti tu astăzi, iar copiii tăi ţie îţi vor mulţumi pentru ceea ce vor fi ei mâine.
Egoismul, cruzimea închid canalele energetice de legătură cu Dumnezeu şi omul respectiv nu mai primeşte energia necesară întreţinerii vieţii. În această situaţie el este nevoit să ia energia de la alţi oameni, devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protecţie al copiilor săi. Copii încep să fie bolnavi, pot avea tulburări psihice şi alte probleme. Când simţiţi că cineva vă fură energia,rugaţi-vă ca aceluia să-i fie dăruită iubirea divină şi energia care-l va schimba, îi va purifica sufletul şi-L va uni cu Dumnezeu.
     Egoismul şi interesul personal ne izolează de restul oamenilor şi acest simţ al separării îi face pe oamen i insensibili la nevoile altora.  O persoană egoistă manifestă un ataşament excesiv pentru ea însăşi, este o plagă socială. Egoiştii au foarte puţini prieteni. Câteva cunoştinţe şi relaţii superficiale le umplu viaţă. Contactele cu  ceilalţi sunt limitate. Prin felul de a gândi se închid în lumea lor strâmtă.   Prin gândurile voastre puteţi să schimbaţi un egoist făcându-l generos. Să se emită spre el numai vibraţii de generozitate şi bunăvionţă.
Dispreţul faţă de noi şi profunda nemulţumire faţă de sine constituie o agresiune faţă de Dumnezeu.  Dispreţul şi blamarea omoară înainte de toate iubirea faţă de un alt om.  Orice ticăloşie ar comite un om împotriva noastră noi nu avem dreptul să respingem iubirea faţă de el.
     Bărbatul care dispreţuieşte femeia se degradează spiritual, începe să sufere de diferite b oli şi îmbătrâneşte mai repede ca de obicei. Trebuie să vă schimbaţi atitudinea faţă de femei şi faţă de situaţiile legate de ele. 
     Trufia şi dispreţul faţă de oameni generează lipsa dorinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii.
 Ura este o forţă care te leagă de persoana pe care o  urăşti. Ancorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului.Acesta începe de la cap. De aceea se blocheză biocâmpul în regiunea capului..  În curând dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. De aceea, se deteriorează câmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora.
 Nimeni nu poate strânge bani dacă-i dispreţuieşte. Zgârcenia şi economia aduc boală şi dezastre.

 Multumesc Doamne pentru Tot ceea ce imi daruiesti!
 Deci secretul armoniei este ... sa ne imaginam iubire !!!
De la neneamircea / Mircea CERCELARU