- Miercuri 14 iul 2010
Ţările falimentare, „pedepsite“ cu un guvern extern
Cancelarul Angela Merkel se aşteaptă la fricţiuni cu celelalte state membre ale zonei euro
Germania vrea ca ţările din zona euro care nu-şi ţin deficitele bugetare în frâu să fie sancţionate prin pierderea suveranităţii economice. Cancelarul german Angela Merkel pregăteşte un set de măsuri care să legifereze procesul de intrare în insolvenţă a ţărilor din zona euro cu probleme bugetare grave.
Angela Merkel vrea să evite repetarea situaţiei în care Germania şi mai ales cetăţenii ei să plătească pentru „nechibzuinţa" bugetară a Greciei, ţară care a fost salvată de la faliment doar prin eforturile conjugate ale ţărilor membre din Uniunea Europeană. Totodată, Germania face presiuni ca astfel, fondul de ajutor pentru statele comunitare, care are o perioadă de valabilitate până în 2013, să nu devină o obişnuinţă pentru ţările UE, o supapă care să încurajeze politicile bugetare riscante în spaţiul european.Citeşte şi:
Bugetele ţărilor din UE, controlate de Bruxelles
Jurnaliştii de la revista germană „Der Spiegel" consideră că planul Berlinului va întâmpina rezistenţă din partea statelor membre, mai ales pentru că prevede pierderea suveranităţii economice a statului aflat în insolvenţă. Primele care vor protesta faţă de strategia lui Merkel vor fi Grecia, Spania şi Portugalia, comentează publicaţia germană, pentru că ele se află într-o situaţie economică dificilă.
Statul şi investitorii, buni de plată
Setul de reguli la care au lucrat experţii în finanţe din Guvernul german prevede ca în momentul în care o ţară a intrat în insolvenţă efectivă, statul şi investitorii care au cumpărat obligaţiunile acestuia să fie principalii contributori la redresarea economică, dar să suporte şi principalele consecinţe negative (costurile falimentului).
Cu alte cuvinte, investitorii care au cumpărat obligaţiunile statului aflat în incapacitate de plată vor trebui să accepte pierederea unui procent din sumele investite.
Frâiele, preluate de „Clubul de la Berlin"
Partea planului german care va provoca cele mai aprinse discuţii va fi însă aceea care prevede ca statul aflat în insolvenţă va fi obligat să accepte o „guvernare externă" care îi va coordona politica economică, în vederea redresării. Deşi încă nu sunt cunoscute toate detaliile acestui plan, potrivit „Der Spiegel" este foarte probabil ca această „guvernare de serviciu" să fie numită de o nouă structură, un aşa-numit „Club de la Berlin" format din membri ai grupului statelor industrializate G-20.
Executivul extern va fi ales dintre finanţiştii care sunt în temă cu situaţia economică a regiunii în care se află statul în incapacitate de plată. Fondul Monetar Internaţional va avea şi el un cuvânt de spus în reechilibrarea financiară a ţării, fixând anumite condiţii guvernului ţării respective, ca să-i acorde ajutor .
Problema unui guvern extern presupune însă amendarea Tratatului de la Lisabona, o corvoadă dacă ne amintim cât a durat adoptarea lui de toate cele 27 de membre UE. „Trebuie să facem în aşa fel ca, în situaţii extreme, statele să poată fi declarate insolvente făra să pună zona Euro în pericol", a declarat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble.
Eforturi pentru un euro stabil
Cancelarul german a dat de înţeles, inclusiv într-o declaraţie publicată ieri de „Handelsblatt", că va merge până la capăt cu planul de securizare a zonei Euro în situaţii de urgenţă, cum ar fi falimentul unui stat membru. Merkel a reiterat că un euro puternic este vital pentru Germania. „O monedă stabilă este indispensabilă păstrării încrederii populaţiei în economia de piaţă pentru că întăreşte puterea de cumpărare", a declarat cancelarul german.
Potrivit aceleiaşi publicaţii, Merkel şi-a reiterat poziţia că stabilitatea euro poate fi asigurată doar prin reguli clare privind situaţia în care un stat nu respectă Pactul de Stabilitate, ce stabileşte limitele de deficit bugetar în zona euro.
Monitorizare reciprocă a bugetelor în UE
Un sprijin neaşteptat pentru ideea germană, de renunţare la programele de sprijinire a economiilor naţionale, implementate in timpul crizei financiare mondiale vine din partea Slovaciei. Noul premier de la Bratislava, liberala Iveta Radicova, refuză să aprobe pachetului financiar de ajutor pentru Grecia, deşi fosta guvernare slovacă îşi dăduse acordul pentru ajutorul comunitar în valoare de aproape 800 de milioane de euro.
În asentimentul propunerilor germane pare să fie şi angajamentul luat, ieri, de preşedinţia Consiliului European. Potrivit EuObserver, Consiliul susţine monitorizarea reciprocă a bugetelor în UE începând din 2011. Ţările membre vor pune la vedere şi strategiile economice naţionale.
France24: România în pericol de a realuneca spre dictatură (VIDEO)
România este pomenită miercuri de mai multe ori în presa internaţională. Fie că este vorba despre guvern sau gesturile ministrului Udrea, ori chiar de preşedintele Traian Băsescu. Mai precis, noua strategie naţională de securitate propusă de preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia jurnaliştilor francezi. Canalul de televiziune France24 a relatat că şeful statului român vede presa ca pe o ameninţare, în timp ce jurnaliştii se tem că le este afectată libertatea de exprimare. Situaţia aduce din ce în ce mai mult cu anii comunişti, apreciază jurnaliştii francezi, care vorbesc despre "pericolul realunecării spre dictatură."
"Media - o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Asta crede guvernul român, iar preşedintele Traian Băsescu tocmai a semnat o nouă strategie de securitate, restrângând ceea ce ziarele şi alte media pot spune", afirmă textul care însoţeşte, pe site-ul France24, o înregistrare video de aproape nouă minute care dezbate această temă.
"Firesc, jurnaliştii au ridicat garda, temându-se că libertatea lor de exprimare se întoarce prea mult în anii comunişti, care s-au încheiat în urmă cu două decenii", explică France24.
Materialul filmat cuprinde un reportaj cu informaţii despre contextul în care intervine noua strategie de securitate, din care nu lipsesc explicaţiile despre austeritate şi imaginile de la mitingurile sindicatelor, şi continuă cu o relatare telefonică a corespondentului France24 în România, urmată de o dezbatere în studio cu o reprezentantă a Centrului pentru Studii Europene şi Ştiinţe Politice din Paris. Observaţiile se încheie cu concluzia că pericolul realunecării spre dictatură poate fi îndepărtat de un Parlament care trebuie să demonstreze că este democratic, dar şi de contextul dat de faptul că România este membră a Uniunii Europene şi NATO.
Site-ul publicaţiei L'Express preia, de asemenea, reportajul de la France24, prezentat în limba franceză, sub titlul "România: tentaţia de a pune botniţă presei".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu