HANS CEL MINTOS
Prelurare după povestea fraţllor GRMM (Germania).
1
Luni, zice mama spre fecior:
“ – Hans, încotro, aşa de zor?”
“ – La Gretel, mamă, după maci.”
“ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!”
“ – Lasă, că ştiu eu ce să fac! 5
Cu bine, mamă! Sînt dănac!*”
„ – Cu bine, Hans!” Surîde ea,
Legîndu-şi nodul la basma…
Ajunse Hans, în pas de dans,
La Gretel.
„ – Bună ziua, Hans! 10
Ce bunătăţi mi-aduci? Fistic?”
„ – Nimic, iubita mea, nimic…
Se cade ca tot tu să-mi dai!”
„ – Îţi dăruiesc un ac, ştiai?”
Îi dete şi-un pupic avans: 15
„ – Cu bine, Gretel!”
„ – Servus, Hans!”
Hans, de pe-acum pe ac stăpîn,
Îl puse într-un car cu fîn,
Un car cu boi al nu-ştiu-cui,
Ţăran în satul dumnealui, 20
Şi merrse-acasă, înapoi,
În urma carului cu boi…
„ – O sară bună, mamă! Eu…”
„ – O sara bună, puiul meu!
Unde ai fost? Printre dănaci?” 25
„ – La Gretel, mamă, după maci.”
„ – I-ai dus ceva? I-ai dat fistic?”
„ – Nimic, măicuţa mea, nimic!
Dar ea mi-a dat…”
„ – Ei, ce ţi-a dat?”
„ – Un ac micuţ şi-un sărutat!” 30
„ – Dar unde-i acul? E în sîn?”
„ – Mi l-a ascuns un car cu fîn!”
„ – Mare prostie ai făcut!”
„ – Iubită mamă, n-am ştiut!”
„ – În mînecă să-l fi înfipt!” 35
„ – Alt’ dat’ voi şti; de-acum sunt fript!...”
2
Marţi, altă zi, acelaşi zor:
„ – Hans, încotro, nerăbdător?”
„ – La Gretel – face cozonaci.”
„ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!” 40
„ – Lasă, că ştiu eu ce să fac!
Cu bine, mamă! Sunt dănac!”
„ – Cu bine, Hans!” Surîde ea –
Preafericită, fredona…
Ajunse Hans, în ritm de dans, 45
La Gretel:
„ – Bună ziua, Hans!
Ce bunătăţi mi-aduci? Lăptic?”
„ – Nimic, iubita mea, nimic!
Se cade ca tot tu să-mi dai!”
„ – Un cuţitaş îţi dau, ştiai?” 50
Îi dete şi-un pupic avans:
„ – Cu bine, Gretel!”
„ – Servus, Hans!”
Hans, pe cuţit de-acum stăpîn,
În mînecă l-a-nfipt, ca-n fîn,
Şi tare mîndru de pupat 55
Se-ntoarse-acas’, pe înserat.
„ – O sară bună, mamă! Eu…”
„ – O sară bună, dragul meu!
Unde ai fost? Printre dănaci?
„ – La Gretel, după cozonaci.” 60
„ – I-ai dat ceva? I-ai dat lăptic?”
„ – Nimic, măicuţa mea, nimic.
Dar ea mi-a dat…”
„ – Ei, ce ţi-a dat?”
„ – Un cuţitaş şi m-a pupat.”
„ – Cuţitul unde-i? Bun la fript…” 65
„ – In mînecă mi l-am înfipt!”
„ – Mare prostie ai făcut!”
„ – Iubită mamă, n-am ştiut!”
„ – Să-l fi băgat în buzunar!”
„ – Alt’ dat’ voi şti, atît măcar!” 70
3
Pe Miercuri – e nerăbdător:
„ – Hans, încotro aşa uşor?”
„ – La Gretel, după pitpalaci.**”
„ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!”
„ – Lasă că ştiu eu ce să fac! 75
Cu bine, mamă! Sunt dănac!”
„ – Cu bine, Hans!” Surîde ea,
Cîntîndu-i inima ceva…
Ajunse Hans, în pas de dans,
La Gretel:
„ – Bună ziua, Hans! 80
Ce bunătăţi mi-aduci? Cioric?”
„ – Nimic, iubita mea, nimic.
Se cade ca tot tu să-mi dai!”
„ – Îţi dau un alb ieduţ, ştiai?”
Şi-i dete şi-un pupic avans. 85
„ – Cu bine, Gretel!”
„ – Servus, Hans!”
Hans, de pe-acum pe ied stăpîn,
Îl leagă bine şi, păgîn,
Cu chiu, cu vai – ce măcelar! –
Şi l-a vîrît în buzunar, 90
În haina lui „foaie de cort” –
Acasă scoate iedul mort.
„ – O sară bună, mamă! Eu…”
„ – O sară bună, fătul meu!
Unde ai fost? Printre dănaci?” 95
„ – La Gretel, după pitpalaci.”
„ – I-ai dus ceva? I-ai dat şorici?”
„ – Nimic, măicuţa mea, nimic
Dar ea mi-a dat…”
„ – Ei, ce ţi-a dat?”
„ – Un ied albin şi-un sărutat” 100
„ – Unde-i ieduţul? Bun ca dar….”
„ – L-am îndesat în buzunar,
Dar haina mea „foaie de cort”
L-a-nnăbuşit şi iedu-i mort.”
„ – Mare prostie ai făcut!” 105
„ – Iubită mamă, n-am ştiut!”
„ – O sfoară îi legai de gît
Şi te urma numaidecît.”
„ – De bună seamă, n-am habar,
Alt’ dat’ voi şti să fiu sforar. 110
4
A patra zi e Joi, în zori:
„ – Hans, încotro, de parcă zbori?”
„ – La Gretel, mamă, după raci.”
„ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!”
„ – Lasă că ştiu eu ce să fac! 115
Cu bine, mamă! Sunt dănac!”
„ – Cu bine, Hans!” Surîde ea,
Gîndindu-se la cineva…
Ajunse Hans, în ritm de dans,
La Gretel:
„ – Bună ziua, Hans! 120
Ce bunătăţi ai? Mezelic?”
„ – Nimic, iubita mea, nimic.
Se cade ca tot tu să-mi dai!”
„ – Îţi dau slănină, tu, ştiai?”
Şi-i dete şi-un pupic avans: 125
„ – Cu bine, Gretel!”
„ – Servus, Hans!”
Hans, pe slănină-acum stăpîn,
Legă o sfoară şi, capcîn***,
O tîrîi prin colb şi-n şanţ
Şi o mîncară cîinii – cranţ! – 130
Aduse-acasă, pe-nserat,
Un cap de sfoară, minunat!
„ – O sară bună, mamă! Eu…”
„ – O sară bună, dorul meu!
Unde ai fost? Printre dănaci?” 135
„ – La Gretel, mamă, după raci.”
„ – I-ai dus ceva? Vreun mezelic?”
„ – Nimic, măicuţa mea, nimic
Dar ea mi-a dat…”
„ – Ei, ce ţi-a dat?”
„ – O slăninuţă şi-un pupat!” 140
„ – Unde e slana ta acum?”
„ – De-o sfoară atîrna pe drum,
Dar cîinii răi s-au înhăitat
Şi slana toată mi-au mîncat.”
„ – Mare prostie ai făcut!” 145
„ – Iubită mamă, n-am ştiut!”
„ – Pe cap slănina să o ţii!”
„ – Alt’ dat’ voi şti – mă jur! – voi şti!”
5
E Vineri. Mama şi-un fecior:
„ – Hans, încotro eşti călător?” 150
„ – La Gretel, mamă, vrea araci.”
„ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!”
„ – Lasă, că ştiu eu ce să fac!
Cu bine, mamă! Sunt dănac!”
„ – Cu bine, Hans!” Surîde ea, 155
Îngîndurată şi visa…
Ajunse Hans, în pas de dans,
La Gretel:
„ – Bună ziua, Hans!
Ce bunătăţi mi-aduci? Bibic?****”
“ – Nimic, iubita mea, nimic 160
Se cade ca tot tu să-mi dai!”
“ – Îşi dau un viţeluş, ştiai?”
Îi dete şi-un pupic avans:
“ – Cu bine, Gretel!”
“ – Servus, Hans!”
Hans, pe viţel de-acum stăpîn, 165
Îl puse-n cap şi “hai la drum”,
Iar viţeluşul, un ţicnit,
S-a zvîrcolit şi l-a lovit:
Îi arde faţa ca de jar –
Cînd l-a julit acel tîlhar… 170
“ – O sară bună, mamă! Eu…”
“ – O sară bună, ţîncul meu!
Unde ai fost? Printre dănaci?”
“ – La Gretel de am pus araci. “
“ – I-ai dus ceva? I-ai dat bibic?” 175
“ – Nimic, măicuţa mea, nimic.
Dar ea mi-a dat…”
“ – Ei, ce ţi-a dat?”
“ – Un viţeluş şi-un sărutat!”
“ – Unde-I viţelul, ţînc iubit?”
“ – L-am pus pe cap şi m-a julit.” 180
“ – Mare prostie ai făcut!”
“ – Iubită mamă, n-am ştiut!”
“ – O sfoară îi legai de gît
Şi te urma numaidecît,
Apoi la iesle să-I dai fîn 185
Şi te cunoaşte de stăpîn!”
“ – De bună seamă, nu-s văcar,
Alt’ dat’â voi şti, atîta doar!”
6
Pe Sîmbătă e foc şi dor:
“ – Hans, încotro, la ce izvor?” 190
“ – La Gretel, mamă, are draci.”
“ – Cu bine-atunci şi vezi ce faci!”
“ – Lasă, că ştiu eu ce să fac!
Cu bine, mamă! Sînt dănac!”
“ – Cu bine, Hans!” Surîde ea, 195
Îngîndurată, se văita…
Ajunse Hans, în ritm de dans,
La Gretel:
“ – Bună ziua, Hans!
Ce bunătăţi mi-aduci?”
“ – Nimic.
Că sînt sărac…”
“ – Ba eşti calic!” 200
“ – Se cade ca tot tu să-mi dai!”
“ – Merg eu cu tine-acasă, hai!”
Şi-I dete şi-un pupic avans,
Făcîndu-l fericit pe Hans!
Hans, de pe-acum pe ea stăpîn, 205
O leagă bine, îi dă fîn,
Din urmă-o mînă pînă-n sat,
În grajd, la iesle, pe-nserat.
“ – O bună sara, mamă! Eu…”
“ – O sară bună, fătul meu! 210
Unde ai fost? Printre dănaci?”
“ – La Gretel, mamă, are draci.”
“ – I-ai dus ceva? Ai fost calic?”
“ – Nimic, măicuţa mea, nimic.
Dar ea mi-a dat…”
“ – Ei, ce ţi-a dat?” 215
“ – S-a dat pe ea şi m-a pupat.”
“ – Dar unde-I Gretel, fiu iubit?”
“ – În grajd e, mamă, la poprit.
Am priponit-o şi-am să-I pun
Pe dinainte-un braţ de fîn.” 220
“ – Mare prostie ai făcut!”
“ – Iubită mamă, n-am ştiut!”
“ – Păi, trebuia să-I faci ochi dulci,
La piept să o dezmierzi şi culci…”
“ – Desigur, mamă, ca dănac 225
Voi şti alt’ dată ce să fac!”
Se duse iute-n grajd – ehei! –
Şi scoase ochii la viţei,
La oi, la porci… Aşa necaz
I-aruncă Gretei în obraz. 230
Cînd vede fata pe flăcău
Că e neghiob şi tăntălău,
Se smulge din frînghie – fleonţ! –
Şi fuge ca zvîrlită glonţ!
Pierdu, de nervi, condurul sting: 235
N-a mai văzut aşa nătîng
Şi nici în ruptul capului,
Ea nu va fi mireasa lui!
7
Duminică, stă Hans în pat,
Gîndind la Gretel supărat: 240
“ – Lunea vrea maci, Marţi cozonaci,
Pe Miercuri cere pitpalaci,
Joia vrea raci, Vineri araci,
Iar Sîmbăta n-ai ce să-I faci,
Tot turuie şi are draci! 245
“ – Se-mpacă dînsa – nu-I bai, Hans! –
Aşa-I femeia – un balans!*****”
“ – Dar, peste poate, fără rost,
Mă face tăntălău şi prost?!...” 249
· Dănac – fecior, băiat mare.
· Pitpalaci – prepeliţe.
· Capcîn – cap de cîine, hapsîn.
· Bibic – nagîţ.
· Balans – aici, e schimbătoare.
Savin BADEA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu