duminică, 31 mai 2009

PROGRAMUL PRESEDINTELUI - PROGRAMUL POPORULUI - SINTEZA


MOTO:
Mama lor la toti - VICTOR SOCACIU

"...Nu-ţi vor cere să ştii prea multe. Numai să laşi libere iniţiativele oamenilor... Ce poate fi mai bun decît adunarea ideilor de la popor şi aplicarea lor?!"

ing. Dumitru Vochescu
"Before doing someting perfect, do someting perfectible!" - ("Înainte de a face un lucru perfect, realizează ceva perfectible!") - Bill GATES



NOTA BENE: Acestea sînt propunerile mele, pe grupele de probleme de mai jos, corectate de cîţiva prieteni, a căror părere o evidenţiez - atît consider eu că este bine. Desigur, programul meu va fi modificat şi îmbunătăţit pe parcurs. Programul Poporului va fi cu mult mai concret şi mai amplu.

Savin BADEA


PROBLEMA NUMĂRUL 1:

- Combaterea sărăciei;

- Reconciliere naţională;

- Modificarea Constituţiei şi a Legislaţiei;

- Unitate naţională şi UNIRE;

- Reconstrucţie: politică, economică, socială, culturală;

- Reînnoirea României;

- Turism în toată România;

- Inovare morală;

- Inventică şi creaţie;

- Muncă, muncă, muncă... ,dar cu:


- Curaj şi inteligenţă!





O delimitare strictă, pe domenii, se face greu. Cele 40 de grupe de probleme le-am distribuit în 5 domenii de interes:


1. POLITIC:


* Introducere:

- "Cu Poporul, pentru Popor!": ne trebuie curaj şi inteligenţă să construim împreună o societate inteligentă.

- Vreau să împac "şi capra şi varza"- din capitalismul actual să facem un adevărat comunism, în care diferenţa dintre săraci şi bogaţi să înceapă să dispară, nimeni să nu mai fie prost, mai ales prostul altora! Nu sîntem savanţi, dar vom fi! De ce? Pentru că:

"Sîntem singuri în Univers, sîntem Marea Excepţie!", noi toţi (oamenii de pe Pămînt) şi Planeta Albastră! "Omul este cel mai complex Univers!" - "Oameni din toată Lumea, uniţi-vă!"(adică TOŢI PENTRU UNUL ŞI UNUL PENTRU TOŢI! - Imperiul Solidarităţii Umane) este lozinca mea, care DEJA a unit Lumea, via Japonia: există deja globalizarea care "vizează răspîndirea ideilor şi experienţelor culturale comune"*, iar internetul este "forţa motrice de dezvoltare a comerţului şi a progresului mondial"* - două componente esenţiale ale adevăratului comunism, societatea inteligentă, cale de întors nu mai e! Chiar!

- Bogaţii şi deştepţii Planetei şi-au construit deja un fel de "comunism al lor"**, o "societate inteligentă", dar numai a lor! Vor construi, întrepătruns, şi săracii şi proştii, alt comunism, altă societate inteligentă. Prin însumare, tot unul, una vor fi! - SOCIETATEA INTELIGENTĂ, a tuturor.


- Ne vom uni şi noi, toţi românii, odată şi odată!...

- Vom iniţia un program cosmic român, vom avea cosmonauţi români în spaţiu şi OZN-uri româneşti.

- Vom construi împreună societatea inteligentă românească, un exemplu pentru întreaga Planetă: vom lăsa libere iniţiativele pozitive ale TUTUROR ROMÂNILOR, descătuşînd miliarde de microrevoluţii - în tot progresul ştiinţific şi tehnic (politic, economic, social, cultural) şi în noi, oamenii cu principii morale sănătoase...

- Lumea a cunoscut şi şi-a imaginat diferite sisteme sociale:

- Epoca Primitivă (nu existau clase sociale, nici statul),

- Sclavagismul (încep să existe: statul, politica, clasele sociale, forţele de producţie, modul de producţie),

- Feudalismul (apar feudele, se ascute lupta de clasă, apar ideologiile şi burghezia),

- Capitalismul (apar: revoluţia tehnico-ştiinţifică, industrială, proletariatul; exploatarea omului de către om este nemiloasă etc; este rebotezat "economie de piaţă", anarhică, iar "cererea şi oferta", "concurenţa" - motoarele capitalismului - sînt la mica înţelegere ),

- Socialismul (egalitate şi dreptate socială, dictatura proletară, capitalism de stat, retribuţia "de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după muncă"; unii îl consideră prima treaptă a Comunismului şi de aici pleacă toată confuzia, deruta; în RSR a existat societatea socialistă multilateral dezvoltată, ca socialism real; "economie planificată")

- şi Comunismul (N-A EXISTAT NICĂIERI** ca o societate extinsă***; A EXISTAT DOAR PRIN TOATE PERSONALITĂŢILE CREATOARE, OAMENI CARE AU GÎNDIT PENTRU BINELE OMENIRII; nu există clase sociale, repartiţia "de la fiecare după capacităţi (după puteri), fiecăruia după nevoi").

- Noi, oamenii, Lumea, vom construi SOCIETATEA INTELIGENTĂ, Adevăratul Comunism (viaţă şi produse de calitate, desfiinţarea prăpastiei dintre bogaţi şi săraci, evoluţie şi revoluţie prin microrevoluţii ştiinţifice, tehnice, culturale, sociale, economice, politice şi interioare - o civilizaţie superioară pe Terra)!


- * "Marea Enciclopedie a Cunoaşterii", în 6 volume, vol. 3, "Societate şi economie" - "Globalizarea", pag. 72;

** Eu am trăit 10 zile într-un fel de comunism al bogaţilor, la Surmely Efes, Kusadasî, Turcia, într-un concediu nesperat, dar un comunism plătit.

Companiile mari, mai ales cele superstatale, multinaţionale, şi-au creat un comunism interior, în folosul unor acţionari sau salariaţi;

- ***O astfel de formă de organizare socială bazată pe sintagma - "Fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi." - de-a lungul istoriei a mai fost. Se poate da chiar exemplul românesc al Falansterului de la Scăieni (judeţul Prahova) de la jumătatea secolului XIX. Sau mai nou, organizarea "chibuţurilor"Israel pentru noii imigranţi. Wikipedia;


***Comunismul creştin este o formă de comunism religios, care porneşte de la creştinism. El este o teorie teologică şi politică în conformitate cu care învăţătura dată de Iisus Hristos obligă creştinii să afirme comunismul drept sistem social ideal. Deşi nu există un consens unanim asupra momentului în care a fost fondat comunismul creştin, mulţi comunişti creştini susţin că, în conformitate cu Biblia, primii creştini, printre care şi apostolii au format o mică societate comunistă în anii care au urmat învierii Mântuitorului. Mulţi susţinători ai comunismului creştin susţin că aşa ceva a fost predicat de către Isus şi implementat de apostoli, ceea ce alţi creştini neagă că aşa ar fi fost.

La origine, Liga Comuniştilor, fondată la Londra în 1836 sub numele de Liga Celor Drepţi, a fost o organizaţie comunist-creştină. Karl Marx, membru al acestei organizaţii, a apostaziat de la caracterul creştin al organizaţiei, transformând-o prin Manifestul comunist într-o organizaţie cu ideologie materialist-atee. Wikipedia;


Gheorghe HOROŞANU:

A candida la presedinţie nu e mare lucru. Trebuie reţinut un
lucru: democraţia înseamnă "o persoana - un vot". Dar în toată lumea cei
destepţi sau cei bogaţi sunt în minoritate. Todeauna majoritatea o constituie
cei proşti şi cei săraci. Dambla.

Savin BADEA:

Logic, majoritatea (cei proşti şi cei săraci), exprimîndu-şi votul, ar trebui să impună o politică favorabilă lor. Cum lucrurile nu stau aşa (la noi se fură voturi sau se măsluiesc rezultatele votării) "este ceva putred în Danemarca" democraţiei noastre. Proştii devin şi mai proşti, iar săracii tot mai săraci. De partea cealălaltă... se înţelege uşor: bogaţii devin tot mai bogaţi, iar deştepţii pleacă în ţări străine, sfătuindu-ne: "Cine pleacă ultimul, să nu uite să stingă şi lumina!" De aceea apelez şi la reprezentarea directă a Poporului. (Cu adevărat s-a şi stins lumina - ce este pus în paranteze am scris imediat după revenirea curentului electric!). OLTENIADA






* Constituţie;

- Stat de drept, cu legi drepte, educative - fără caracter de clasă;

- descongestionarea Justiţiei prin reînfiinţarea Comisiilor de Judecată;

- Îmbunătăţirea Constituţiei;


- Structura Statului (propusă):

- Republică prezidenţială; Preşedinte, ales (răspunzător);

- 2 VicePreşedinţi:

- unul Prim, ales odată cu Preşedintele, un ajutor al acestuia;

- altul Onorific, fostul Preşedinte, pentru continuitate;

- VicePreşedinţi ai Poporului (ca expresie a unei democraţii avansate: Poporul este pus să conducă prin VicePreşedinţii săi, aleşi aleatoriu, prin Loterie naţională la Cotroceni sau după felurite criterii de necesitate, şi şcolarizaţi după principiul "Şcoala Şefilor de State");

- după "Programul Preşedintelui - Programul Poporului";

- Parlament tehnic (Camera Deputaţilor) şi politic (Senatul);

- Guvern de Uniune Naţională (specialişti);

- Celelalte instituţii, îmbunătăţite;


- pedepsirea formală şi morală a greşelilor din trecut;

- reconcilere naţională;

- Consiliul de Stat (bicefal, consultativ - reconciliere istorică între Republică şi Regat - cu participarea Regelui, Majestatea Sa, Regele Mihai I al României);


- Imn, drapel, stemă - optimizare;


- Consiliul Înţelepţilor, un judeţ al bătrînilor;

- Premiul Naţional al României;

- Premii de Excelenţă, pe domenii de activitate, pentru inventică şi cultură;


- Decoraţii şi Heraldică inovatoare;

- Speranţele Patriei (preşcolarii), Pionierii (elevii) şi Cercetaşii (liceenii);

- Drept Constituţional comparat, optimizarea Legislaţiei;

- Consilieri-specialişti şi analişti politici şcoliţi, după principiul "Şcolii Şefilor de State";



* Referendum;

- N-a fost întrebat poporul despre Socialism ori Capitalism, Uniunea Europeană, NATO;


- în situaţii de interes naţional, aşa cum prevede Constituţia;

- pentru îmbunătăţirea Constituţiei;

- în caz de neînţelegeri grave între Preşedinte, Parlament, Guvern;

- recensămînt la început şi la sfîrşit de mandat - pentru evaluarea realizărilor şi neîmplinirilor;

- "FORMIDABILA NOTĂ 100" (un fel de randament) - pentru activitatea Preşedintelui în colaborare cu Poporul (şi invers);


* Drepturi şi obligaţii;


* Drepturile omului;


* Apărare;



* Politică externă;


* Securitatea Cetăţeanului şi a Patriei;


* Problemele lumii;


* Unirea;


* Partide;

- Fiecare partid ar trebui să aibe un Program şi o Ideologie, specifice numai lui;

- Preşedintele României nu trebuie pus în situaţia de a fi ipocrit, cînd, totuşi, aparţine, sufleteşte, Partidului care l-a propulsat;

- Inteligenţa politică a unui Partid trebuie să se manifeste, nu pentru dezbinarea, ci pentru Unirea românilor şi în probleme de interes naţional;

- Analiştii politici, formatori de opinii, trebuie să dea şi sinteza şi soluţiile, în problemele în discuţie, atît cît se pricep;

- Stînga, centru, dreapta - săraci, mijlocaşi, bogaţi;

- Fiecare partid ar trebui să aibe un guvern alternativ - "în oglindă" (o rezevă de cadre - dacă este la putere);


* Sindicate;


* Societatea inteligentă ;



2. ECONOMIC:

* Economie;


* Resurse;


* Energie;


* Mediu;

- Probleme prioritare;

- Educaţie ecologică (programul naţional: "CINE N-ARE VERDE, PIERDE!";

- Program naţional de regenerarea mediului: "UN RÎND DE POMI, UN RÎND DE STUPI" - pomi fructiferi şi meliferi de-alungul tuturor şoselelor ţării (după filmul românesc "Un surîs în plină vară");

- Turism civilizat, curat, în toată România - mai ales, la sate.


Informeaza-te despre colectarea selectiva


* Fiscalitate;

- O nouă politică fiscală: raţională, optimizată;

- Revizuirea Codului Fiscal şi a legislaţiei de completare, în scopul asanării sărăciei, combaterea efectelor calamităţilor naturale, a bolilor grave şi a situaţiilor de criză;se vor evidenţia resurse şi se vor constitui rezerve, în acest scop;


- Reevaluarea structurii Produsului Intern Brut, a rapotrului consum/investiţii, pentru îmbunătăţirea Calităţii Vieţii şi Produselor;


* Preţuri;


* Infrastructura;


* Servicii;


* Taxe şi Impozite;


- O nouă politică a taxelor: prin studiul economic comparativ (optimizarea situaţiei actuale);


- există multe taxe şi grele - trebuie reglementare în domeniu, studiu comparativ;

- desfiinţare TVA pentru cărţi, pîine şi medicamente;

- princpiul impozitului progresiv, în cazuri de abuzuri şi risipă;

- se va evita dubla impunere la orice fel de pensii;

- se vor emite timbre de taxă şi impozit;

- Actele de proprietate (originalele) se vor scrie pe timbru sec;

- mijloace de plată prin calculator;


3. SOCIAL:

* Ocrotire socială;


* Familie;


* Corp sănătos;


* Populaţie;


* Averea;


* Rural;


* Politică urbană;


- descongestionarea şi optimizarea traficului rutier etc., micro-oraşe periferice; Centrul Istoric al Capitalei; dezvoltarea reţelei de metrou; trotuare rulante;

- "O Capitală nouă" - Bucureşti, din toate punctele de vedere;

- "O altă Capitală" - la Făgăraş, Braşov, Cluj-Napoca sau în altă parte - de rezervă, vară, iarnă;

- urbanism, înfrumuseţare, ferstivaluri urbane;


* Femei;

- Femeile reprezintă jumătate din Popor: este logic să se permită afirmarea femeilor în funcţii politice, de conducere şi de răspundere, mai ales că au un spirit gospodăresc, specific numai lor;
- Primul VicePreşedinte trebuie să fie o femeie;

- nu trebuie legalizată prostituţia, nici relaţiile sexuale contra naturii, dar nu trebuie nici ignorate - ele sînt realităţi, care trebuiesc limitate, pentru că sînt nocive; un control medical periodic este singura soluţie, în situaţia unei prostituate; mai trebuie intensificată educaţia în mase, inclusiv educaţia sexuală, a oamenilor normali;


4. CULTURAL:

* Adevărata Istorie;

- MOTO: “Tebuie să redăm istoria aşa cum este ea – şi din aceasta nu avem decît de cîştigat! Să facem ca oamenii să cunoască şi să înţeleagă cum trebuie istoria”. Nicolae CEAUŞESCU

- Trebuie să cunoaştem Istoria Patriei şi a Lumii, nefalsificată, nici mistificată, istoria reală, din care să putem trage învăţăminte. Aşa vom fi adevăraţi patrioţi - şi dacă ştim corect ce a fost înaintea noastră, calea spre viitor ne va fi mai uşoară.

- Copiii născuţi după revoluţia din 1989 nu cunosc adevărata istorie a Socialismului în România, de pildă. Cum să aibe putere de discernămînt, liberul arbitru, în a-şi decide soarta, dacă ei nu cunosc trecutul Patriei decît distorsionat? Nici nu pot să respecte munca şi pe cei care au trudit pentru o pîine zilnică, construind în Patria Socialistă pentru bunăstarea copiilor lor!

- Bunele exemple ne mobilizează, ne luminează mintea; ele sînt date în biografiile oamenilor, personalităţi sau oameni simpli, făuritorii istoriei.

- Trebuie să cunoaştem faptele de eroism strămoşesc ale tuturor înaintaşilor, îndeosebi, epopeea dacilor, DACIADA, istoria Daciei.

- Trebuie să ştim ce greşeli s-au făcut în trecut pentru a nu le mai repeta. "Omul din greşeli învaţă." "A greşi este omeneşte." - două proverbe româneşti.

- Ne trebuiesc chiar muzee dedicate tuturor istoriilor noastre.



* Educaţie ;


* Sport ;





* Inventică şi creaţie;


* Timp liber;


5. PROBLEME DIVERSE:

* Probleme noi:



* SINTEZA PROGRAMULUI (Rezumat al rezumatului)







"Sîntem singuri în univers, sîntem marea excepţie!"

(1 mai 1985)


"OMUL - cel mai complex Univers."

(15 februarie 1990)

Savin BADEA

(Daţi clic pe Fantastic... , descărcaţi, vizionaţi, ascultaţi-mi imnul... prezidenţial şi meditaţi la condiţia Dvs. de OM!

Savin BADEA)

PLANIGLOB

OZN - Paul DORNEANU şi Dan FARCAŞ - 6! Vine Presa! (B1TV) 09.06.2008



duminică, 15 februarie 2009

Savin BADEA - HAINELE CELE NOI ALE IMPARATULUI - H. C. ANDERSEN

Prelucrare după basmul lui Hans Christian ANDERSEN
Repovestire în versuri.
1(strofa) 1(secvenţa)
A fost odat' un Împărat
Care ştia - minune mare! -
Să fie bine îmbrăcat
Cu haine noi, strălucitoare
2
De oaste nu se sinchisea, 5
Pe-mbrăcăminte da toţi banii,
De teatru ca de foc fugea,
Pădurea nu vedea cu anii.
3
Ci doar atunci cînd haine noi
Vroia mulţimii să arate - 10
Cîte un rînd de straie moi,
La fiecare ceas în parte.
4
Se zice că Măria Sa
Nu lua în sfat mai-marii ţării,
Ci se-mbrăca, se dichisea, - 15
Avea mania îmbrăcării.
5 2
Oraşul era plin şi viu,
Prin piaţă mişunau străinii.
Odat', într-un amurg, tîrziu,
Sosiră, călărind asinii, 20
6
Doi pehlivani, perfecţi actori,
Ce pretindeau că ştiu să facă,
F'ind mari maeştri ţesători,
O stofă de miracol, iacă:

7
" - O alta-n lume n-aţi văzut, 25
Desene vii, culori superbe,
Cu diamant întreţesut,
Cu flori din aur care-ar fierbe.

8
Croiţi din stofa asta strai
C-o însuşire minunată: 30
Va şti s-arate dacă mai
Există hoţi şi proşti - îndată!

9
Acei slujbaşi nepotriviţi
Şi fără har în meserie
Şi-acei supuşi netoţi, smintiţi, 35
Toţi proştii din împărăţie,

10
S-o pipăie nu pot de fel
Şi nici n-au ochii buni să vadă
Ce filigran! şi ce penel!
Şi ce uşoară-i la paradă!" 40

11 3
" - Ce haine faine! Înţelept
Şi bun voi fi - ce încîntare! -
Slujbaşul cel deştept şi drept
Va sta în slujba cea mai mare!
12
Voi şti cîţi proşti şi cîţi deştepţi, 45
Cîţi sînt şomeri, cîţi cu simbrie,
Cîţi hoţi există, cîţi corecţi,
Procente certe pe hîrtie!" -
13
Aşa gîndea cu sîrg şi spor,
În Sala Tronului, Înaltul, 50
Geniu sublim şi creator,
Prea-luminatul, Împăratul.
14 4
" - Voi face-aceste haine,-am zis! -
Măi pehlivani, vă dau parale,
Arunc cu bani în voi, - dau scris - 55
Cît este de la cap la poale!
15
Să-nceapă lucrul de cu zori,
Şi mintenaş şi fără normă;
Dau aur, ranguri dau, onor!..."
Şi lucrul a-nceput - de formă: 60
16 5
Cei doi şoltici, pentru ţesut,
Au pus două războaie-n care
S-au tot făcut şi prefăcut
Că ţes pe rupte, cu sudoare;

17
De fapt ei nu ţeseau nimic, - 65
Ce li se da luau amintire:
Aurul bun de fir şi - sic! -
Mătasea fină şi subţire!

18
Aşa lucrau pănă tîrziu,
Cînd luna bate prin perdele, 70
Iar pe stative e pustiu:
Sînt goale, nu au stofă-n ele!

19 6
" - Unde cu lucrul s-a ajuns?
Se pare c-a trecut o vreme...
Eu sînt cel priceput şi uns 75
Şi nu e cazul a mă teme.

20
Dar, vai!, în ţara mea sînt proşti,
Trec tăntălăi nebuni pe stradă,
Nevrednicii comandă oşti,
Nepricepuţii fac paradă! 80
21
Tot umblă zvonul prin oraş
Că Majestatea Sa nu vede...
Păcat! Sînt proşti prea mulţi slujbaşi -
E-un zvon stupid, ce nu se crede.
22
Ce mă tot chinui - of! şi au! - 85
Eu nu mă tem... Dar pun pe altul
Să vadă faptele cum stau!..."-
Decide straşnic Împăratul.
23 7
Oraşul era viu şi plin:
Prin piaţă se dusese vestea 90
De stofa ce putea deplin
Să afle cum mai stă povestea:
24
Dacă vecinul are post
Şi nu e vrednic să-l deţie
Sau dacă are cap de prost, 95
Povară pentru-mpărăţie.
25 8
" - Am să-l trimit pe Înţelept,
Cel mai bătrîn din sfetnici, care

E om cinstit şi om deştept,
De-ncredere şi de onoare. 100
26
Să judece el pentru toţi:
Dacă e stofa minunată,
Dacă sînt ţesătorii hoţi
Şi cînd e treaba terminată.
27
Va şti să spuie şi-l îndemn, - 105
Doar este cel mai bun din sfetnici, -
Mă jur că n-are cap de lemn,
Nici nu-i nedemn, printre netrebnici.
28 9
Bătrînul sfetnic, cel de soi,
În largi odăi imperiale, 110
Găsi la lucru pe cei doi,
Cu rafturi şi războaie goale.
29
Îl trec sudori şi e peltic:
" - Ce-o fi, pardon!, şi treaba asta?
Nu văd nimic, că nu-i nimic! 115
O, Doamne, m-a lovit năpasta!
30
Voi fi văzut? N-oi fi văzut?
Aşi! Parcă pînza pare verde!?...
Sau poate-s prost, nepriceput?" -
Şi nici nu spune că nu vede. 120
31 10
Amicii, pehlivani şoltici,
I-arată pînza mai de-aproape:
" - Vezi, ce arnici! Da' ce sclipici!
Acolo face ape-ape!
32
Şi ce culoare! Ce desemn! 125
Ce violet! Ce mov! Ce soare!
Nu vede orice cap de lemn
Aşa miracol şi splendoare!
33
E fulg de nea, un blînd zefir,
În fir bătut de aur moale!" - 130
Şi-i tot arată, în delir,
Stative şi războaie goale...
34 11
Deschide moşul ochii mari:
" - Ce-i de văzut? Nimic! De-o lună,
Doar pehlivani şi panglicari, 135
Ce stau şi zac! Mare minciună!"
35
Stă moşul palid, lemn de par,
Năuc, ca-ntr-un amurg de viaţă:
" - N-aş fi crezut!... Că-s prost - e clar!
Zevzec, senil şi nătăfleaţă! 140
36
Dacă se află e prăpăd!
Nu merit slujba mea bănoasă!
Voi spune tuturor că văd:
" - Da, stofa e miraculoasă!""
37 12
" - Ei, ce spuneţi? întreabă stins 145
Un ţesător. Frumoasă-i?" "- Este -
Răspunde sfetnicul, convins
Că nu se face de poveste -
38
Dar, ca bătrîn, eu văd mai greu,
Să-mi pun clar-văzătorii bine: 150
Vai, ce culori de curcubeu,
Superbe şi diamantine!
39
Rămîn extaziat şi mut
Şi am să-i spun Măriei Sale
Că mi-a plăcut tot ce-am văzut 155
Şi că mai trebuiesc parale."
40
" - Ne pare bine - i-au mai zis
Iar ţesătorii şi-ncepură
Să-i spuie ce culori de vis
Şi ce desemn e-n ţesătură. 160
41
Şi-i asculta docil, cu tact,
Moşneagul, chiar cu luare-aminte,
Să spuie la-mpărat exact.
Şi chiar i-a spus, ştiind că-l minte!
42 13
Iar pehlivanii au cerut 165
Bani tot mai mulţi, purcoi, mătase,
Mult fir de aur, cît mai mult,
Că stocul vechi se-mpuţinase.
43
Dar îşi vîrau în buzunar
Mătasea, aurul, tot sporul, 170
Dar în războaie nici măcar
Un cap de aţă, nici mosorul.
44
Căci ei lucrau cum am descris
Cu rafturi şi războaie goale -
Dar Împăratul le-a trimis 175
Alt sfetnic al Măriei Sale:
45 14
Un sfetnic foarte priceput,
Cel mai deştept din tot ţinutul -
Să vadă ce s-a mai ţesut
Şi cînd se-ncepe cu cusutul. 180
46
Dar şi al doilea moş de soi
Păţeşte ca şi primul - doiul
Holbează ochii amîndoi:
Pe rafturi - gol - la fel, războiul.
47 15
" - Ei, ce spuneţi? - l-au întrebat 185
Cei doi şoltici - Frumoasă stofă! -
I-au arătat-o şi-au cîntat,
Din nou, cu tîlc, celebra strofă:
48
" - Croiţi dion strofa asta strai
C-o însuşire minunată:
Va şti s-arate dacă mai
Există hoţi şi proşti, îndată."
49 16
" - Măi, prost nu sînt, gîndesc cucoş,
Dar asta-nseamnă că-s berbece
În slujba mea din moşi-strămoşi 195
Şi-ar fi ciudat, dar timpul trece,
50
Şi cum o fi sau cum n-o fi,
Nu trebuie să afle nima' -
Voi spune c-am văzut-o şi
Voi şti să laud bine crima." 200
51
Şi a-nceput, precum a zis,
Să laude a stofă fină:
" - Vai, ce desemn - de nedescris!
Şi ce culori îi dau lumină!"
52
Se duse glonţ la Împărat, 205
Zorit să-l scape de ispită:
" - Măria Ta, sînt încîntat! -
Da, stofa-i nemaipomenită!"
53 17
Dar Împăratul s-a gîndit
Că ar fi bine să se ducă 210
Şi el să vadă, negreşit,
Căci visteria e pe ducă.
54
A luat cu dînsul un puhoi
De oameni, numai unul şi-unul,
Şi, mai cu seamă, pe cei doiu, 215
Mai mult să facă pe nebunul!
55
Şi a ajuns la pehlivani,
Care lucrau pe rupte, neică,
Ca doi nerozi, ca doi plăvani,
Fără vreo aţă în suveică. 220
56
În jurul lor - pustiu şi vînt:
Stative şi războaie goale -
Dar sfetnicii şi-au luat avînt
Şi-i îndrugau Măriei Sale:
57 18
" - Dar, ia priviţi, ce vig frumos!" 225
" - Ce stofe fine, minunate!"
Şi-i arătau, în sus şi-n jos,
Stative goale, descărcate!
58
Fi'ndcă credeau sărmanii moşi
Că toţi ceilalţi văd stofa bine, 230
Iar dînşii ba, neputincioşi,
Nu vor să cadă de ruşine.
59 19
Îar Împăratul se gîndea:
" - Dar ce să fie oare asta?
Nu văd nimic! Sînt prost sadea! 235
Nu-s bun de împărat şi basta! -
60
Cumplită treabă! Simt că mor!"
Şi se trezi c-o voce lină,
Cum spune tare, tuturor:
" - Frumoasă stofă! Şi ce fină!" 240
61
Stă Împăratul năucit.
Priveşte farsa şi n-o crede,
Dar dă din cap că-i mulţumit,
Ferit să spună că n-ar vede...
62 20
Curtenii toţi - gealat, pitic - 245
Priveau holbaţi, ca Împăratul,
Dar nu vedeau nimic, nimic!,
Însă cîntau, cu lăudatul:
63
" - O, ce frumos! O, ce frumos!" -
Şi-l sfătuiră toţi, în ceată, 250
Să-şi facă haine, maiestos,
Din stofa asta minunată.
64
Căci s-a ivit, într-adevăr,
Un bun prilej să le şi-mbrace,
La nunta unui prinţ, bun văr,
Şi şansa asta nu-i da pace.
65 21
Iar Împăratul cel deştept
I-a decorat pe-aşa canalii
De pehlivani, cel trag în piept,
Cu decoraţii şi medalii. 260
66
Şi-au fost şolticii proslăviţi,
În ritm de tobe şi-n urale,
Maeştrii ţesători vestiţi
Ai 'naltei Curţi Împeriale.
67 22
Şi vine noaptea de soroc, 265
Ajunul zilei de serbare,
Cînd ţesătorii "luară foc",
Croiţi cu ruptul pe lucrare.
68
Nu s-au culcat, ci au muncit
La şai'şpe lămpi... şi lumea-n stradă 270
Putea să-i vadă la croit
Măreţe haine de paradă.
69
Se prefăceau că forfecau
O stofă luată din stative,
C-o însăileau şi c-o tiveau 275
Cu aţe în culori fictive.
70
Şi, după muncă, au chemat
Pe cei doi moşi şi toată ceata,
Rostind sfîrşiţi spre Împărat:
" - Slăvite, hainele sînt gata!" 280
71 23
Iar Împăratul i-a privit
Încredinţat, cu tot alaiul,
Cum pehlivanii, negreşit,
Au ridicat pe braţe straiul.

72
" - Poftim!: Ce pantaloni! Ce strai!, 285
Poftim!: Şi haina! Şi mantia!
Nici pînza de păianjen, vai!,
Nu-i mai uşoară, nici hîrtia!
73
Asemeni haine-mbracă sfinţi,
Ce ştiu a preţui nobleţea - 290
Cînd le îmbraci nici nu le simţi -
Dar tocmai asta-i frumuseţea!"
74 24
" - Da, da - ziceau cei sfetnici mari,
Ce nu vedeau, nici pe zărite,
Că n-aveau ce să vadă... clar!; 295
Iar pehlivanii zic: " - Slăvite,
75
De-ar vrea iubitul Împărat,
Aici şi-acum să se dezbrace,
V-am pune hainele de-ndat',
C-avem oglindă şi v-ar place!" 300
76 25
Imediat l-au dezbrăcat
Şi pehlivanii-l îmbrăcară
Cu hainele pe Împărat
Din stofa ceia prea uşoară.
77
Se tot făceau a-l îmbrăca, 305
Se prefăceau vreun fald să-i prindă,
Iar Împăratul se-nvîrtea
Şi se sucea după oglindă.
78
" - Ce bine-i vin! Frumoase ce-s!" -
Ziceau toţi cei ajunşi în faţă, 310
Vreo cîţiva doar din interes,
Dar, cei mai mulţi, de nătăfleaţă.
79
" - Nici nu se poate mai frumos
Costum! Şi stofa-i minunată!" -
Confirmă sfetnicul sfătos 315
Şi îl aprobă Curtea toată.
80 26
Maestrul de ceremonii
L-anunţă pe-mpărat, pe-o treaptă:
" - E gata baldachinul şi
Pe Majestatea Sa aşteaptă!"
81
" - Sînt gata! doar un fald la piept..." -
Striga-mpăratul către grindă,
Să-l creadă lumea că-i deştept,
Că-şi vede hainele-n oglindă.
82 27
Curtenii-n drept îndătinat 325
Să ducă trena la mantie
S-au repezit şi aplecat
Să ia de jos ceva, să ţie...
83
Şi, prefăcîndu-se - prăpăd! -
Că ţin ceva în mîini, şi pace, 330
Nu vor să spună că nu văd
Nimic-nimic, dar "ţin" tenace.
84 28
Iar Împăratul, pe deplin
Convins că are haine bune,
Mergea acum sub baldachin 335
Şi auzea tot ce se spune:
85
Căci omenirea de pe străzi
Şi din ferestrele ticsite,
Spunea: " - Ce haine de parăzi!,
Ce minunat au fost croite!" 340
86
" - Ce trenă straşnică! Ce fald!"
" - Ce haine are Împăratul!"
" - Imperialul roşu cald,
Se scaldă-n aur pe de-a latul!"
87 29
Oraşul era viu şi plin, 345
Dar nici-un om nu vrea să spună
Că n-ar vedea nimic, nici clin,
Din stofa ce le par nebună;
88
C-atuncea lumea ar fi zis
Că-i rău slujbaş bine-plătitul, 350
Sau că e prostovan, decis
Să dea în gropi, neisprăvitul!
89 30
Dar nici-o haină de-mpărat
N-a mai stîrnit aşa rumoare...
" - Dar Împăratu-i dezbrăcat!..." - 355
Se auzi, şi clar, şi tare...
90
E-o voce caldă de copil:
" - E vocea nevinovăţiei!" -
Şi şoapta tatălui subtil
Înconjură cuprinsul gliei. 360
91
" - E dezbrăcat! E dezbrăcat!" -
Strigă înveselit poporul,
Iar rîsul sănătos, curat,
Surprinse pe-mpărat, pe... Chiorul.

92 31
Iar Împăratul cel păţit
Dădu poporului dreptate:
" - Merg înaine... m-au prostit!,
Iar înapoi nu se mai poate!"

93
Şi Împărat, şi Curte, toţi,
Au mers cu fală, drepţi ca acul, 370
Ducînd o trenă de trei coţi,
Pe care n-o vedea nici Dracul.
94
Păi, n-o vedea, căci nu era! -
De-acuma, Împăratul nostru
Ştia exact cîţi proşti avea... 375
Oricît ar face el pe... prostul!
---------
1. Pehlivan - Scamator, şarlatan, poznaş.(s)
2. Şoltic - Ştrengar, şmecher, ghiduş, poznaş. (adj.)
3. Pricopsit - Instruit, priceput, învăţat. (adj.)
19 ianuarie 2001
Savin BADEA
H. C. ANDERSEN - "HAINELE CELE NOI ALE ÎMPĂRATULUI" - traducerea: Al. Philippide şi I. Cassian-Mătăsaru - Editura Ion CREANGĂ, Bucureşti, 1978; pag. 84-90.
Indice (silabe)=94x34/2471=1,293=1,3
Vezi şi:
15.02.2009
Savin BADEA - HAINELE CELE NOI ALE IMPARATULUI - H. C. ANDERSEN