CÎNTAREA CÎNTĂRILOR (anexa)

CÎNTAREA CÎNTĂRILOR (anexă)

Cintarea Cintarilor Eclesiastul - Vechiul Testament - Isaia Asculta toata Cantarea Cantarilor (16:57): Sau asculta fiecare capitol separat: 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 Aceasta este cartea cea mai controversata din Biblie. Este foarte greu de imaginat care ar putea fi rolul ei in serviciile religioase din Sinagoga sau Biserica. Totusi, frumusetea ei si faptul ca Dumnezeu a ingrijit sa fie asezata alaturi de celelalte scrieri sfinte o fac una dintre cele mai sublime texte poetice care s-au scris vreodata in intreg evantaiul de religii ale lumii. Cintarea Cintarilor este o oda a iubirii care ridica dragostea dintre barbat si femeie la nivelul stabilit initial de Facatorul nostru. Adevarata religie condamna deopotriva si ascetismul si depravarea. Culmea iubirii este reciprocitatea de sentimente si trairi dintre un sot si o sotie in cadrul sfint al familiei. Titlul: Si in originalul evreiesc si in greaca si in latina, cartea poarta acelasi nume: “Shir Hashiram”, “Asma Asmaton” si “Canticum Canticorum” care se traduc toate in romaneste prin “Cintarea Cintarilor”. Numirea subliniaza valoarea textului care trece drept un superlativ al artei literare evreiesti.

Autorul: Textul insusi ne spune ca aceasta carte este scrisa de Solomon. (1) Numele lui apare de sapte ori in continutul ei (1:1, 5; 3:7, 9, 11; 8:11, 12). (2) Conditiile de abundenta si belsug pe care numai unul ca Solomon le-a avut sint descrise in capitolul 3:6-11. (3) Cetatile pomenite in text fac aluzie la existenta unei tari care nu traise inca tragedia divizarii. Textul din 1 imparati 4:32, 33 ne spune ca Solomon a compus 1.005 cintari si a avut o cunoastere deosebita despre animalele si plantele din natura. in textul Cintarii Cintarilor sint pomenite 21 de feluri de plante si 15 specii de animale. Data scrierii: Cintarea a fost compusa in tineretea lui Solomon, probabil cam prin anul 965 i.Cr.

Continutul cartii: Ca in toate marile povesti de dragoste din lume, faptele acestei intimplari sint simple si aparent, banale. Ceea ce le confera o incomensurabila valoare este bogatia de sentimente umane care le insotesc. Iata mai intii datele acestui poem de dragoste: imparatul Solomon avea o vie in tinutul deluros al lui Efraim, cam la 80 de kilometri de Ierusalim (8:11). El a lasat-o in ingrijirea unor arendasi (8:11) care erau de fapt o familie constituita din mama, doi fii (1:6), si doua fete: Sulamita (6:13) si inca o sora mai mica a ei (8:8). Aceasta Sulamita era un fel de “cenusareasa” a familiei (1:5), foarte frumoasa, dar nebagata in seama de nimeni. Fratii ei o tratau cu toata asprimea punind-o la munci grele, asa ca ea nu si-a putut pastra si ingriji prea mult frumusetea chipului (1:6). Era pusa sa tunda via si sa aseze curse pentru vulpile mici care stricau via (2:15). Uneori era trimisa sa pasca oile (1:8). Viata sub arsita soarelui o facuse sa aiba pielea complet arsa de soare (1:5). intr-o zi, un chipes strain s-a apropiat de via pazita de arendasi si a stat de vorba cu Sulamita. Era imparatul Solomon, care fara sa-si faca cunoscuta adevarata identitate a stat de vorba cu Sulamita. Sub privirile lui pline de admiratie si la auzul vorbelor lui mestesugite de cuceritor de inimi, Sulamita a simtit pentru prima data necaz pentru infatisarea ei neingrijita (1:6). Crezindu-l un cioban pribegind cu oile, ea l-a intrebat despre turma lui (1:7). El i-a raspuns numai in termeni generali (1:8), dar a continuat sa-i vorbeasca asemeni unui indragostit (1:8-10) si sa-i promita daruri ca semn al dragostei si seriozitatii lui (1: 11). Pe scurt, strainul i-a cucerit inima si a plecat promitindu-i ca va reveni nu peste multa vreme. in absenta lui, imaginatia ei s-a aprins de dor. A inceput sa-l viseze noaptea, nadajduind in fiecare dimineata ca el va veni impreuna cu zorile (3:1). intr-un sfirsit, el s-a intors asa cum promisese, de data aceasta cu toata splendoarea si fala sa imparateasca si a luat-o de sotie (3:6-7). Pe aceasta intimplare simpla, Solomon brodeaza toata maiestria lui ornamentala specifica orientului. Dragostea nu este o problema de fapte, ci de trairi emotionale intense si niciodata nu a existat vreun om mai priceput ca Solomon in descrierea acestor sentimente inefabile care scapa cercetarii rationale, dar ne aprind pina la incendiere inima. Cartea este plina de comparatii, metafore, alegorii si personificari fermecatoare. Destinatia cartii: Se pare ca destinatia initiala a acestui poem a fost educatia noilor casatoriti in tainele si consolidarea dragostei. Ca si celelalte carti poetico-didactice, Cintarea Cintarilor a fost unul din manualele dupa care se facea educatia in Israel. Cartea a avut insa si o alta destinatie. Ea era citita in public la unele din sarbatorile anului calendaristic ebraic. in acel cadru solemn, cartea nu mai era numai un manual al dragostei, ci se ridica infinit mai sus, devenind o alegorie a iubirii dintre Dumnezeu si poporul Sau pe care si l-a ales pentru vecie. Aceasta lectura publica pare, daca nu total nepotrivita, cel putin discutabila, societatii moderne de astazi. Nu trebuie sa uitam insa ca in Israel imaginea casniciei era sfinta si ca ea fusese folosita de insusi Dumnezeu in dialogul Lui cu poporul (Osea 2:1-20; 5:7; Isaia 50:1; Ieremia 3:1-25). in Noul Testament Pavel si Ioan folosesc si ei alegoria casniciei pentru a ilustra relatia dintre Domnul Isus si Biserica (Efes. 5:25-27; Apoc. 19:7; etc.) Probabil ca si aceasta libertate a lor ar fi fost criticata de “puritanii” pretentiosi de astazi, dar sarcina lor a fost mult usurata de existenta acestei Cintari a Cintarilor in canonul Vechiului Testament. Metode de interpretare: Exista trei teorii asupra felului in care trebuie inteleasa aceasta carte: (1). Interpretarea naturalista care nu vede in aceasta carte nimic altceva decit o colectie de cintece erotice de dragoste, asezate laolalta din cauza subiectului si frumusetii lor comune. Aceasta teorie face din includerea cartii in canonul religios evreiesc un fapt inexplicabil si fara sens. Cind ne gindim cit de mult au pretuit evreii scrierile lor sfinte si cu cita atentie si-au pastrat ei aceste “oracole” vesnice, aceasta teorie isi pierde foarte repede orice valabilitate. (2). Interpretarea alegorica, care transforma intreaga carte intr-o succesiune de tablouri simbolice cu sensuri ascunse si sublime. Excesul de imaginatie ii face insa pe sustinatorii acestei interpretari sa nege fundamentul istoric real al cartii si-i determina sa caute in fiecare mic detaliu al textului corespondente spirituale desavirsite. Un astfel de comentator a “vazut” in parul bogat al femeii descrise in text nici mai mult, nici mai putin decit multimea neamurilor care au incadrat Israelul in lucrarea de mintuire! (3). Interpretarea tipologica gaseste o cale de mijloc intre cele doua interpretari de mai sus, pastrind ce este bun in fiecare si refuzind excesele extremismelor. Conform acestei interpretari, cartea are un fundament istoric real cu o desfasurare cronologica de evenimente. intimplarea este asezata in sapte “tablouri” teatrale independente si interdependente in acelasi timp care descriu dragostea ideala dintre un barbat si o femeie. Frumusetea sfinta a acestei uniri planuite in tiparul ei de insusi Dumnezeul creatiei, este preluata intr-un plan mai inalt pentru a ilustra in “tip” intensitatea iubirii care trebuie sa existe intre Dumnezeu si Israel, in interpretarea evreiasca si intre Cristos si biserica, in interpretarea crestina. SCHITA CARTII Personajele “distributiei” alese de autor sint Solomon, Sulamita si corul fetelor din Israel. Interventiile lor se alterneaza mereu schimbind planul actiunii si delimitind succesiunea de 7 “tablouri” idilice: 1. Retrairea nuntii imparatesti (1:1-2:7) 2. Amintiri din perioada inceputurilor (2:8 - 3:5) 3. Retrairea perioadei logodnei (3:6 - 5:1) 4. Visul zbuciumat al miresei (5:2 - 6:3) 5. imparatul gindindu-se la mireasa lui (6:4 - 7:10) 6. Miresei ii este dor de acasa (7:11 - 8:4) 7. O reinnoire a dragostei in Liban (8:5-14) Simbolistica “tipologica” a acestei carti este inlesnita de existenta psalmului 45 cu care probabil ca a fost intentionata sa faca pereche. Va indemnam sa cititi cu atentie acest psalm si sa vedeti cum, in spatele actiunii in care evolueaza Solomon si mireasa lui aleasa, se desfasoara un alt plan semantic in care Dumnezeu (Cristos) este mirele, iar Israelul (Biserica) este mireasa (conform talmacirii din Evrei 1:7, [Photo] . Continutul psalmului 45 poate fi impartit in doua parti egale: I. O invocatie adresata mirelui (2-9)
a. despre frumusetea fapturii sale, v.2
b. despre maretia infaptuirilor lui, v. 3-5
c. despre stabilitatea imparatiei lui, v. 6
d. despre bucuria lui in fata casatoriei, v. 7-9 II. O invocatie adresata miresei (10-17)
a. un apel la o daruire totala, v. 10-11
b. promisiunea unei mari cinstirii, v. 12
c. un elogiu al frumusetii ei, v. 13-15
d. o promisiune a unui viitor stralucit, 16-17

Mesajul cartii: Pentru cititorul crestin, Cintarea Cintarilor constituie o subliniere a unirii noastre cu Cristos. in Biblie sint si alte alegorii care desriu aceasta relatie. Se vorbeste despre Cristos ca si Cap, iar despre Biserica ca trup, definind aspectul de unire vie intr-un organism al vietii; se vorbeste despre Cristos ca temelie si despre noi ca pietrele cladite in edificiul de deasupra, pentru a defini aspectul trainic al acestei uniri. Se spune ca Cristos este vita, iar noi sintem mladitele, pentru a ilustra caracterul roditor al unirii noastre; in sfirsit Cristos este prezentat ca “Cel dintii nascut, dintre mai multi frati” pentru a sublinia aspectul unei mosteniri comune pe care o avem prin unirea cu Cristos. Nici una dintre aceste alegorii nu este suficienta pentru a ilustra desavarsirea unirii noastre mistice cu Cristos, Mintuitorul nostru. Numai unirea dintre un sot si o sotie, in contopirea totala din perimetrul familiei, poate reda ceva mai mult din aceasta extraordinara lucrare prin care Dumnezeu ne-a asezat “in Cristos” (Efes. 5:31-32). Vechiul TestamentPsalmul 45 - Cuvinte pline de farmec Psalmul 44 - Psalmii - Psalmul 46 Psalmul 45 Catre mai marele cintaretilor. De cintat cum se cinta: “Crinii”. Un psalm al fiilor lui Core. O cintare. O cintare de dragoste. 1 Cuvinte pline de farmec imi clocotesc in inima, si zic: Lucrarea mea de lauda este pentru Imparatul!”Ca pana unui scriitor iscusit sa-mi fie limba!
2 Tu esti cel mai frumos dintre oameni,harul este turnat pe buzele tale:de aceea te-a binecuvintat Dumnezeu pe vecie.
3 Razboinic viteaz, incinge-ti sabia, -podoaba si slava,
4 da, slava Ta! - Fii biruitor, suie-te in carul tau de lupta,apara adevarul, blindeta si neprihanirea,si dreapta ta sa straluceasca prin ispravi minunate!
5 Sagetile tale sint ascutite:supt tine vor cadea popoare,si sagetile tale vor strapunge inima vrajmasilor imparatului.
6 Scaunul Tau de domnie, Dumnezeule, este vecinic;toiagul de domnie al imparatiei Tale este un toiag de dreptate.
7 Tu iubesti neprihanirea, si urasti rautatea.De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tau Te-a uns cu un untdelemn de bucurie , mai pe sus decit pe tovarasii Tai de slujba.
8 Smirna, aloia si casia iti umplu de miros placut toate vesmintele;in casele tale imparatesti de fildes te inveselesc instrumentele cu coarde.
9 Printre prea iubitele tale sint fete de imparati;imparateasa, mireasa ta, sta la dreapta ta, impodobita cu aur de Ofir.
10 Asculta, fiica, vezi si pleaca-ti urechea;uita pe poporul tau si casa tatalui tau!
11 si atunci imparatul iti va pofti frumuseta.si fiindca este Domnul tau, adu-i inchinaciunile tale.
12 si fiica Tirului, si cele mai bogate din popor vor umblacu daruri ca sa capete bunavointa ta.
13 Fata imparatului este plina de stralucire inlauntrul casei imparatesti;ea poarta o haina tesuta cu aur.
14 Este adusa inaintea imparatului, imbracata cu haine cusute la gherghef,si urmata de fete, insotitoarele ei,cari sint aduse la tine.
15 Ele sint duse in mijlocul bucuriei si veseliei,si intra in casa imparatului.
16 Copiii tai vor lua locul parintilor tai;ii vei pune domni in toata tara.
17 Din neam in neam iti voi pomeni numele:de aceea in veci de veci te vor lauda popoarele.
Psalmul 44 - Psalmii - Psalmul 46