Un WikiLeaks pentru liniştea licuriciului mare

Autor: CARMEN VINTILA

5 ianuarie 2011

 

Traian Băsescu: familie, ave­­re, vulnerabilităţi şi controverse. Pe listă se regăsesc deo­potrivă greşeli din trecut, dar şi persoane apropiate. Ele­na Udrea şi Mircea Bă­ses­cu sunt doar două exemple

Date financiare, de sănătate şi biometrice, date despre vulnerabilitatea şi personalitatea liderilor români. Informaţii pe care diplomaţii ameri­cani aflaţi la Bucureşti trebuia să le strângă şi să le verse departamentului de Stat american, potrivit unei note diplomatice obţinute şi publicate anul trecut de WikiLeaks.

Pentru a-i lăsa pe diplomaţii americani să se ocupe de treburile cu adevărat importante, Jurnalul Naţional le dă americanilor o mână de ajutor. Printr-un simplu click pe Google a strâns o mulţime de informaţii, conturând o scurtă biografie a celui mai important om politic, nr. 1 în stat, de la locul naşterii, familie, avere până la vulnerabilităţi. În plus, americanii pot afla, dacă nu au făcut până acum, cu cine compară Traian Băsescu SUA şi liderii ei şi care e filosofia unei re­la­ţii de succes cu una din superpute­rile lumii.

Întrebat, într-un cadru privat, în 2005, pe la 3:00 dimineaţa, la unul dintre restaurantele preferate ale preşedintelui "Golden Blitz", de ce ţine atât de mult la "Axa Washington – Londra – Bucureşti" şi nu este adeptul unor relaţii la fel de apro­piate cu partenerii tradiţionali Franţa şi Germania, Traian Băsescu a răspuns râzând: "Decât să sug... la mai mulţi licurici mai mici, mai bine sug... la un licurici mai mare!".

Fost comandant de navă, minis­tru al Transporturilor, primar al Capi­ta­lei, preşedintele României, autointitulat "preşedinte jucător" din 2004. Traian Băsescu. Culoarea ochilor: al­baştri. Culoarea părului: şaten.  Înălţimea: aproximativ, 1,75 m. Gre­u­tatea: aproximativ 85 kg. 

Carismatic, energic, hotărât, me­reu în mijlocul mulţimii. Adept al unui limbaj nonconformist, preşedintelui îi place să spună lucrurilor pe nume. Să aibă mereu un as în mâ­ne­că. Capabil de orice pentru a-şi în­frân­ge adversarul. Chiar şi să plângă. Traian Băsescu dansează, merge la cumpărături, la meciuri şi îşi conduce singur maşina chiar dacă a băut vreo două pahare. A, şi îi plac femeile, blonde.

S-a născut la 4 noiembrie 1951, la Basarabi, judeţul Constanţa. "L-am născut acasă, foarte uşor, eram cu ma­ma şi cu soacra. Ele m-au moşit, moaşa a sosit prea târziu", povestea într-un interviu mama preşedintelui, Elena Băsescu.

Împreună cu fratele său Mircea Băsescu, mai mic cu doi ani, Traian Băsescu a urmat şcoala generală la Iaşi, iar la Bacău au urmat liceul. În 1976 Traian Băsescu termină facultatea de Navigaţie la Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân" din Constanţa.
În 1995 a absolvit şi cursurile avansate în industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat.

Între 1981 – 1987 a fost comandant de navă în cadrul flotei comerciale a RSR. Începând cu 1987 a făcut parte din reprezentanţa  Navrom la Anvers. În anul 1989 a devenit director gene­ral al Inspectoratului pentru Navi­ga­ţie Civilă în cadrul Ministerului Transporturilor, în cabinetul Dăs­că­les­cu, funcţie pe care a îndeplinit-o până la Revoluţia din 1989.

După că­de­rea comunismului intră în po­li­ti­că, devenind membru al Frontului Sal­vării Naţionale. În 1992 devine mem­bru PD. În perioada 1991 – 1992 este ministru al Transporturilor în ca­bi­ne­te­le conduse de Petre Roman (2) şi The­odor Stolojan. Între 1996 – 2000 este iar ministru al Transportu­ri­lor în guvernele Victor Ciorbea, Radu Va­sile şi Mugur Isărescu.

Îl în­lă­­tură pe Petre Roman din fruntea PD şi pre­ia şefia partidului în perioada mai 2001 – decembrie 2004. A fost primar al Capitalei în perioada 2000 – 2004, funcţie din care a demisio­nat când a fost ales preşedintele Ro­mâ­niei, candidând din partea Alian­ţei D.A. (PNL – PD). A fost reales şef al statului în urma alegerilor din decembrie 2009.

Este primul preşedinte al Ro­mâ­niei suspendat din funcţie de Parlament la 16 aprilie 2007 pentru în­căl­cări ale Constituţiei. După referendumul naţional din 19 mai 2007 prin care nu s-a decis demiterea lui, Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni.

Traian Băsescu este căsătorit cu Maria Băsescu şi împreună au două fete: Ioana şi Elena. Cea mică, Elena a fost aleasă europarlamentar independent în iunie 2009. Ioana este notar public din 2006. Fiica cea mare a preşedintelui a fost căsătorită cu Bog­dan Marin ("Bodo", solistul trupei Proconsul), despre care se ştie că nu a fost în graţiile lui Traian Băsescu, şeful statului susţinând că Bodo prestează "o muncă de lăutar".

Revoluţia din 1989 nu l-a găsit cu buzunarele goale pe Traian Băsescu. Într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, şeful statului a povestit cum a făcut primii bani din bişniţă cu blugi, cafea, ţigări şi alcool (Buf). "Pe mine m-a găsit Revoluţia cu bani. După 12 ani de serviciu pe mare, după trei ani de serviciu în Belgia, eram un om care câştigase bani mulţi. Am făcut şi buf. Am fost marinar şi nimic din ceea ce fac marinarii nu-mi este străin. Dacă mă căutaţi la CEC în vremurile acelea vedeaţi că aveam un milion de lei. Un milion de lei însemna zece Dacii. Era 70.000 de lei o Dacie. Deci, nu m-a găsit Revoluţia băiat sărac! Eu, înainte de a-mi cumpăra Mercedesul, am avut trei maşini Audi!", spunea Băsescu.

Împreună cu soţia, şeful statului deţine două terenuri intravilane în Bucureşti, un apartament şi un garaj, toate cumpărate în 2003. Preşedintele mai are o Dacia Duster din 2010, bijuterii în valoare de 20.000 de euro, ceasuri – 35.000 de euro, şi tablouri – 17.000 de euro. Băsescu mai are cinci depozite la diferite bănci (43.513 USD – ABN Bucureşti, 2001; 35.472 USD – ING Bucureşti, 2002; 5.917 USD – ING Bucureşti; 26.819 Euro – ING Bucureşti, 2002; 250.000 RON – BCR Bucureşti, 2006; 100.000 RON – BRD Constanţa, 2005), un card cu 77.175 RON la BCR Bucureşti şi un cont curent de 210.42 lei la BRD Constanţa. Pentru munca prestată la Palatul Cotroceni a încasat în 2009 o indemnizaţie în valoare de 79.225 de lei, plus indemnizaţia primită pentru deplasări – 4.192 de euro şi 1.700 USD.
Preşedintele Traian Băsescu se poate lăuda cu un ceas din aur alb Patek Philippe Calatrava, care costă 10.900 euro.

Despre averea preşedintelui au curs râuri de cerneală. Prima proprietate imobiliară a lui Băsescu în Bu­cu­reşti a fost un teren de 3.700 metri pătraţi, cumpărat în 2000 cu 50.000 de dolari, în Aleea Privighetorilor, unde era vecin cu omul de afaceri Costel Căşuneanu. L-a vândut, doi ani mai târziu, cu 360.000 de dolari.

Înainte de a vinde însă acest teren, Băsescu închiriază de la Ad­mi­nis­tra­ţia Fondului Imobiliar un apartament de 370 de metri pătraţi, în Strada Mihăileanu, apartament pe care îl şi cumpără cu 19.000 dolari. Mo­dul cum a dobândit casa din Mi­hă­­ileanu e o problemă pe care Bă­ses­cu nu a lămurit-o nici astăzi.

Deşi când a cumpărat respectivul apartament de la stat declara că nu deţine o altă lo­cu­inţă, Băsescu cumpărase cu banii de pe terenul vândut o vilă în Băneasa cu 280.000 de dolari, pe care o do­nea­ză Ioanei Băsescu după câteva săptămâni. În 2005, după un imens scandal de presă, Băsescu anunţă că renunţă la casa din Mihăileanu. Se răz­gândeşte însă şi mai târziu se mută într-una din vilele de protocol din cartierul Primăverii, unde locuieşte şi acum.

Averea fetelor, alt subiect controversat. În martie 2008, Ioana Băsescu îşi cumpără cu 544.000 de euro plus TVA un apartament de tip penthouse în cartierul rezidenţial Băneasa, deţi­nut de omul de afaceri Puiu Popoviciu. "Apartamentul l-am achitat prin transfer bancar... integral. Sunt notar public, am câştigat bani, pentru că asta îmi este meseria", declara Ioana Băsescu.

Fiica cea mare a preşedintelui preciza că preţul apartamentului este unul mai mic faţă de preţul pie­ţei la nivelul lunii martie 2008 deoa­rece l-a cumpărat fără nici un fel de finisaje, pe care a preferat să le facă în regie proprie. Reprezentanţii Bă­neasa Rezidential declarau însă că valoarea unui astfel de apartament era la vremea respectivă de 800.000 de euro plus TVA. Ioana Băsescu anunţa că a închiriat în acelaşi complex şi un spaţiu pentru biroul său no­tarial. "Am închiriat în clădirea C1 57 de metri pătraţi cu 18 euro pe metrul pătrat în luna ianuarie 2009. Cred că plătesc preţul corect având în vedere situaţia pieţei", declara Ioana Băsescu.

Nici mezina Elena Bă­ses­cu nu e mai puţin avută. Dacă potri­vit de­cla­raţiei de interese financiare pos­ta­tă pe si­te-ul Parlamentului European, fiica cea mică a preşedintelui nu prea are cu ce să se laude, la momentul depunerii candidaturii sale la Parlamentul European, Elena Băsescu avea un Range Rover achiziţionat în 2007, bijuterii şi ceasuri în valoare de 8.000 de euro, dar şi un credit de 16.537 de euro la Piraeus Bank. În calitate de consilier economic la firma Luxten, Elena Băsescu a încasat în 2008 un salariu de 82.513 lei. 

Starea de sănătate a preşedintelui a fost un alt subiect pe cât de mediatizat, pe atât de controversat. Că este grav bolnav, chiar că nu ar mai avea mult de trăit. "Băsescu are pe dracul în el, suferă de cancer generalizat. E grav bolnav, merge din rău în mai rău şi ia decizii catastrofale. Preşedintele îşi păstrează vigoarea cu nişte esenţe japoneze. Dacă Băsescu nu e bolnav, eu ies din politică, îmi dau demisia din Parlamentul Europei", arunca bomba în martie 2010 preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor.

Au urmat informaţii despre vizite ascunse ale şefului statului la spital, infirmări fără dovezi concrete. "Sunt sănătos tun!", pune Băsescu capăt speculaţiilor în august 2010, când mărturiseşte la postul public de televiziune că a fost într-o vizită la Spitalul Militar pentru a preveni o infecţie la ureche, rănindu-se cu un beţişor după o partidă de înot. "Vorbeam la telefon cu unul dintre mi­niş­tri, am fost neatent şi mi-am băgat in­vers un beţişor cu vată", a explicat Bă­sescu.

După o vizită de două ceasuri la Spitalul Militar, tot în 2010, dar în februarie,  Băsescu iese şi le spune jurnaliştilor că este "mai sănătos şi la minte, şi la corp decât patronii lor". Tot la Spitalul Militar, în septembrie 2007, şeful statului a fost supus unei intervenţii chirurgicale în urma căreia i-a fost extirpat lobul drept tiroidian. Înainte de asta, în mai 2006, Băsescu este operat într-o clinică din Austria de hernie de disc. Internat iniţial la Spitalul Elias din Capitală, preşedintele a fost transportat noaptea târziu la Viena. 

La capitolul mâncare, şeful statu­lui nu are gusturi extravagante. Prefe­ră brânza cu roşii, salata verde, salata de vinete, supa de pui cu găluşte. Ţine un regim sănătos de când a fost operat în 2007 şi tot de atunci înoată 30 de minute pe zi. Preşedintele ar fi şi "un mare consumator de dulciuri", după cum a dezvăluit, în 2006, Elena Udrea, care i-a adus acestuia un platou cu prăjituri la spital.

Dacă despre mâncărurile favorite n-a vorbit prea mult, despre băutura preferată – whis­ky, preşedintele a spus răspicat cum îi place să o servească: patru cuburi de gheaţă şi băutură doar cât să plutească gheaţa. "Uitaţi-vă, deosebirea între un om care ştie să bea whisky şi unul care bea ca prostul", a spus preşedintele, râzând, învă­ţân­du-i astfel cum să bea pe Huidu şi pe Găinuşă în emisiunea cărora fusese in­vitat şi cinstit de aceştia cu un pahar de whisky.

O bucătăreasă de la un restaurant preferat de Băsescu din Târgu-Jiu povestea la un moment dat cum îi gătea şefului statului mânca­rea preferată: curcan la tavă şi bureţi de fag conservaţi. De 1 mai 2009, Bă­ses­cu declara că nu a mâncat mititei deoarece preferă "brânza cu roşii, în spe­cial brânza dobrogeană".

Pre­şe­din­telui îi place însă şi mâncarea ita­li­e­nească, acesta fiind văzut destul de des împreună cu soţia la Ristorante Il Calcio. Resaturantul unde şeful statu­lui s-a simţit foarte bine este însă Ci­re­şica, din Neptun, unde a chefuit şi a dansat de nenumărate ori. Pe lângă talentul de dansator, şeful statului a dovedit că are şi altele.

În octombrie 2009, preşedintele Traian Băsescu a stârnit uimirea tuturor recitând în emi­siunea "Divertis – Serviciul Ro­mân de Comedie" o poezie scrisă chiar de el în tinereţe, pe puntea Bri­cu­lui "Mircea", dedicată mamei şi celor de acasă.

Un alt punct controversat în bio­gra­fia lui Traian Băsescu datează din iar­na lui 1982. Atunci, în portul fran­cez Rouen, au fost incendiate 37 de nave, iar Sena a fost poluată. Vinovat pentru acest accident a fost chiar actualul şef al statului, care în calitate de căpitan de cursă lungă pri­mise pe mână, la doar trei luni de la ob­ţinerea brevetului, conducerea na­vei Argers.

Pe Sena, în Portul Rouen, nava condusă de Băsescu a luat foc la descărcarea încărcăturii, alte 37 de na­ve fiind incendiate. Francezii au de­marat imediat o anchetă, însă cer­ce­tările autorităţilor franceze nu au dus însă nici un rezultat, iar instanţa a decis că nu există probe pentru acu­za­rea echipajului românesc.

"Am ex­pli­cat organelor de Securitate ce s-a întâmplat cu noi acolo şi, acum pot să o spun public, nu mai e nici un secret, am schimbat ceva în instalaţie înainte să permitem accesul autorităţilor franceze la bord, ceea ce a făcut imposibilă demonstrarea vinei noastre", declara, în ianuarie 2008, însuşi şeful statului, Traian Băsescu.

Controversele, dar şi vulnerabi­li­tăţile în cazul şefului statului continuă cu dosarul de securitate. Presa a dezvăluit că Traian Băsescu a fost racolat de Securitate în 1973, pe când era elev al Institutului de Marină, şi ar fi activat până în 1989. Preşedinte­le Grupului de Investigaţii Politice, Mu­gur Ciuvică, acuza CNSAS că a luat decizia conform căreia Băsescu nu a colaborat cu Securitatea pe baza unor hârtii SRI ce atestă distrugerea dosarului şefului statului.

Potrivit lui Ciuvică, SRI şi MApN au trimis Co­le­giului documente autentice care de­monstrează că dosarul lui Băsescu a fost distrus şi că a fost colaborator al contrainformaţiilor militare şi că, în mod inexplicabil, nu numai că Traian Băsescu a primit un nou certificat de bună purtare, dar nici măcar nu a fost chemat la audieri să dea explicaţii privind noile documente apărute în cazul său.

Potrivit deciziei prezentate de Ciuvică, CNSAS a decis în cazul lui Băsescu, în baza următoarelor docu­mente, autentificate de SRI: "Regis­trul inventar – arhiva al fondului reţea păstrat la Constanţa, volumul 5, co­per­­ta şi fila 118 , în care apare men­ţi­onat, la poziţia 17592, numele pre­şe­dintelui Traian Băsescu, cu datele de identificare, cu numărul de înre­gistrare a dosarului personal nr. 3990, precum şi Procesul-verbal de distru­ge­re nr. 0058212/15.08.1979 (copie autentificată de SRI)".

Ciuvică mai susţine că şi MApN a trimis un răspuns la solicitările CNSAS, care conţine o copie xerox a filelor 64 verso şi 65, declasificate, din "Registrul Jurnal pentru reţea informativă, al U.M. 02150 Manga­lia", "în care figurează domnul Traian Băsescu în calitate de colaborator, fără nume conspirativ, cu dosarul nr. 3990". Astfel, Ciuvică acuza Colegiul că deşi a avut dovezi că şeful statului a avut dosar de colaborator şi că acesta a fost distrus, CNSAS a ales să dea o nouă decizie de necola­bo­­rare pentru Traian Băsescu.

Deşi n-a vrut, după cum a declarat la un moment dat chiar ea, Elena Udrea a ajuns vulnerabilitatea nu­mă­rul 1 a şefului statului.  "Blonda lui Băse" a avut o ascensiune rapidă pe scena politicii româneşti susţinută de primul om în stat. În 2004, soţia omului de afaceri Dorin Cocoş ajun­ge consilier la Primăria Capitalei, prima pe lista candidaţilor Alianţei PNL – PD-L. "Colaborează" atât de bine cu primarul general Traian Băsescu, încât când acesta părăseşte scaunul de la Primărie pentru cel de preşedinte al României, o ia cu el la Cotroceni.

În februarie 2005, Elena Udrea ajunge şefa Cancelariei Prezidenţiale pentru că preşedintelui i s-a părut interesant ca "pe lângă nişte figuri acre să fie şi o persoană care arată bine". În aprilie 2005, Elena Udrea este întrebată într-un interviu în Academia Caţavencu dacă este iubita lui Băsescu. "La întrebarea asta pot să vă răspund peste zece ani?", a fost răspunsul ei.

În octombrie 2005, Elena Udrea îşi dă demisia de la Co­tro­ceni pentru că în presă apăruseră dez­văluiri legate de relaţiile lui Dorin Co­coş cu Petrache-Bittner. "Chiar dacă nici una dintre acuzaţiile care mi s-au adus de mass-media nu demonstrează apartenenţa mea la vreun grup de interese economice nelegi­time, nu doresc ca prin insinuările repetate la adresa mea să devin o vulnerabilitate a demersurilor preşedintelui României", declara Udrea.

Deşi nu mai era consilier prezidenţial, Udrea făcea vizite nocturne la Co­tro­ceni, Jurnalul Naţional dezvăluind în exclusivitate acest lucru. Pre­şe­din­ţia şi SPP au tăcut chitic. Întrebat de ce maşina Elenei Udrea intră noaptea la Palat, Băsescu a răspuns: "Spuneţi o minciună. Confundaţi o maşină cu o femeie. Eu n-aş face confuzia asta".

În februarie 2006, Elena Udrea se înscrie în PD, devenind secretar exe­cu­tiv al partidului. În ianuarie 2007 aruncă pe piaţă celebrul "bileţel roz" care duce la ruperea Alianţei D.A., la ieşirea PD de la guvernare şi la de­clan­şarea unui război între premierul Tăriceanu şi preşedintele Băsescu.

În 2008, după alegerile parlamentare, pentru Elena Udrea a fost creat un minister – Turismul". "Udrea este apropiată a preşedintelui Traian Băsescu şi se spune că acesta o consideră cel mai bun ministru al României. (...) Elena Udrea este considerată cel mai puternic politician din România, după preşedinte, din cauza legăturilor ei cu Băsescu", comenta Associated Press. În noiembrie 2010, Elena Udrea este aleasă preşedinte al PD-L Bucureşti, fiind singurul candidat pentru acest post.

O altă persoană apropiată pre­şe­din­telui, vulnerabilă, este fratele acestuia, Mircea Băsescu. Revista Next din Taipei (Taiwan) a publicat, în ia­nua­­rie 2010, un articol despre fratele preşedintelui, suspectat de reambalarea unei mari cantităţi de muniţie veche din Taiwan, destinată distru­ge­rii în Bulgaria şi de vânzarea respectivei încărcături către Angola. Peste 8.000 de tone de grenade, mine şi alte arme ar fi trebuit distruse, dar românii ar fi luat 1.884 de tone înainte de alegerile prezidenţiale, scriau jurna­liş­tii de la revista Next din Taipei. Mir­cea Băsescu a respins acuzaţiile.

Şi presa românească a relatat în vara lui 2009 despre presupusa implicare a fratelui preşedintelui într-un transport de muniţie pentru delaborare. La vremea respectivă, ziaristul Sorin Roşca Stănescu a afirmat, pe site-ul personal, că fratele şefului statului, Mircea Băsescu, ar fi fost implicat într-o afacere de trafic de explozibil alături de o persoană pe nume Bakri Imad Abdul Reda, suspectată de le­gă­turi cu organizaţii teroriste şi aflată în vizorul Interpol. După mai multe audieri, preşedintele Comisiei pentru apărare a Ca­me­rei De­putaţilor, Costică Ca­na­cheu (PDL), declara că ceea ce a apărut în presă despre fratele pre­şe­din­telui Băsescu ar fi fost "o manipu­la­re".

SURSA: JURNALUL NAŢIONAL, 05.01.2011