Foto: Alexander Natruskin / Reuters
Autor: Anca ALDEA
12 aprilie 2011
În urmă cu 50 de ani, cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a zburat pe orbita terestră. Primul om în spaţiu. Avea 27 de ani. Era relaxat înaintea lansării şi chiar glumeţ, se arată într-o transcriere dată publicităţii săptămâna trecută. În timp ce centrul de comandă de la Baikonour îi dădea sfaturi privind alimentaţia, Gagarin îşi făcea planuri despre câte ţoiuri de votcă să bea la întoarcere. „Ai în pachet dejunul, cina şi micul dejun”, îi spunea Serghei Korolev, părintele astronauticii sovietice. „Ai un cârnat, cuburi de zahăr şi dulceaţă la ceai. 63 de cuburi. O să te îngraşi. (...) Trebuie să mănânci tot”, îl pisa Korolev. „Mai ales cârnatul, ca să meargă cu votca”, i-a răspuns Gagarin, cu gândul la revenirea la sol. Câteva secunde mai târziu, cosmonautul schimbă subiectul: „Am plecat!”, a spus Gagarin imediat după ce motoarele s-au aprins. Timp de 108 minute, el a orbitat Pământul la bordul capsulei Vostok. La şapte ani după lansarea istorică, Gagarin a murit în împrejurări stranii larg dezbătute astăzi în unele cercuri. Primul om care a învins gravitaţia şi s-a ridicat pe orbita Pământului a fost un pionier, un erou de proporţii legendare şi o armă pe care propaganda sovietică a folosit-o abuziv pentru propriile interese.
Pentru apropiaţi, Gagarin a fost un om sensibil, cu suflet poetic, pasionat de Puşkin şi de Antoine de Saint-Exupéry; a fost soţul care i-a scris soţiei o scrisoare prin care o ruga să nu rămână singură dacă el nu se va mai întoarce din misiunea spaţială. Într-un interviu acordat ziarului britanic The Guardian şi citat de Agerpres, fiica lui Gagarin, Elena, vorbeşte despre un om atât de bine antrenat şi disciplinat fizic şi mental, încât putea să doarmă exact 40 de minute şi să se trezească la secundă, fără să aibă nevoie de un ceas deşteptător. Cosmonautul era „curios şi interesat de tot ce vedea în jur”; de altfel, el a făcut parte „dintr-o generaţie care a avut foarte puţine oportunităţi deschise”. Era pasionat de literatură – de Puşkin, de Tvardovski, de Ivakovski, de Lermontov, de Saint-Exupéry. Era dăruit familiei, mai spune Elena, amintindu-şi de un episod care a avut loc înainte de misiunea de la 12 aprilie 1961. „Mama ştia ce voia (el) să facă, iar la plecarea spre cosmodromul Baikonur tata i-a confirmat că urmează să zboare în spaţiu, dar, pentru a o proteja, nu i-a spus data când avea loc misiunea. I-a spus că zborul va avea loc câteva zile mai târziu, pentru a nu fi îngrijorată.”
SURSA: JURNALUL NAŢIONAL
Autor: Anca ALDEA
12 aprilie 2011
În urmă cu 50 de ani, cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a zburat pe orbita terestră. Primul om în spaţiu. Avea 27 de ani. Era relaxat înaintea lansării şi chiar glumeţ, se arată într-o transcriere dată publicităţii săptămâna trecută. În timp ce centrul de comandă de la Baikonour îi dădea sfaturi privind alimentaţia, Gagarin îşi făcea planuri despre câte ţoiuri de votcă să bea la întoarcere. „Ai în pachet dejunul, cina şi micul dejun”, îi spunea Serghei Korolev, părintele astronauticii sovietice. „Ai un cârnat, cuburi de zahăr şi dulceaţă la ceai. 63 de cuburi. O să te îngraşi. (...) Trebuie să mănânci tot”, îl pisa Korolev. „Mai ales cârnatul, ca să meargă cu votca”, i-a răspuns Gagarin, cu gândul la revenirea la sol. Câteva secunde mai târziu, cosmonautul schimbă subiectul: „Am plecat!”, a spus Gagarin imediat după ce motoarele s-au aprins. Timp de 108 minute, el a orbitat Pământul la bordul capsulei Vostok. La şapte ani după lansarea istorică, Gagarin a murit în împrejurări stranii larg dezbătute astăzi în unele cercuri. Primul om care a învins gravitaţia şi s-a ridicat pe orbita Pământului a fost un pionier, un erou de proporţii legendare şi o armă pe care propaganda sovietică a folosit-o abuziv pentru propriile interese.
Pentru apropiaţi, Gagarin a fost un om sensibil, cu suflet poetic, pasionat de Puşkin şi de Antoine de Saint-Exupéry; a fost soţul care i-a scris soţiei o scrisoare prin care o ruga să nu rămână singură dacă el nu se va mai întoarce din misiunea spaţială. Într-un interviu acordat ziarului britanic The Guardian şi citat de Agerpres, fiica lui Gagarin, Elena, vorbeşte despre un om atât de bine antrenat şi disciplinat fizic şi mental, încât putea să doarmă exact 40 de minute şi să se trezească la secundă, fără să aibă nevoie de un ceas deşteptător. Cosmonautul era „curios şi interesat de tot ce vedea în jur”; de altfel, el a făcut parte „dintr-o generaţie care a avut foarte puţine oportunităţi deschise”. Era pasionat de literatură – de Puşkin, de Tvardovski, de Ivakovski, de Lermontov, de Saint-Exupéry. Era dăruit familiei, mai spune Elena, amintindu-şi de un episod care a avut loc înainte de misiunea de la 12 aprilie 1961. „Mama ştia ce voia (el) să facă, iar la plecarea spre cosmodromul Baikonur tata i-a confirmat că urmează să zboare în spaţiu, dar, pentru a o proteja, nu i-a spus data când avea loc misiunea. I-a spus că zborul va avea loc câteva zile mai târziu, pentru a nu fi îngrijorată.”
SURSA: JURNALUL NAŢIONAL
Cum a murit Iuri Gagarin? Rusia desecretizează rezultatele anchetei despre accidentul cosmonautului
Rusia a dezvăluit vineri concluziile, rămase "secret de stat" până astăzi, formulate de comisia care a anchetat moartea cosmonautului Iuri Gagarin, decedat în 1968 la bordul unui MIG sovietic, - o eroare de pilotaj, comisă de acest erou naţional pentru a evita o sondă atmosferică.Cum a murit Iuri Gagarin? Rusia desecretizează rezultatele anchetei despre accidentul cosmonautului (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Pe 27 martie 1968, la manşa unui avion MIG-15 de antrenament cu două locuri, cosmonautul sovietic s-a prăbuşit alături de copilotul său, în regiunea Vladimir la nord-est de Moscova, în circumstanţe rămase neelucidate.
Accidentul, petrecut la 7 ani de la performanţa lui Iuri Gagarin din 12 aprilie 1961, când a devenit primul om care a ajuns în spaţiu, a şocat întreaga opinie publică, dar ancheta care a urmat a fost clasată drept "secret de stat" de către autorităţile sovietice, acest statut fiind anulat abia vineri, după 43 de ani.
În perioada în care Rusia sărbătoreşte cu mare pompă 50 de ani de la zborul lui Gagarin în spaţiu, un reprezentant al departamentului arhivelor de la Kremlin, Alexandr Stepanov, a citit în cadrul unei conferinţe de presă un document extras din dosarul desecretizat al concluziilor formulate de comisia de anchetă.
"Concluziile comisiei: în virtutea analizei circumstanţelor în care s-a produs accidentul aerian şi a elementelor de anchetă, cauza cea mai probabilă a catastrofei este o manevră bruscă (a pilotului) pentru a evita o sondă atmosferică", a declarat Stepanov.
O altă cauză, însă "mai puţin probabilă", este aceea că pilotul sovietic a vrut "să evite să intre în stratul de nori".
Semn al importanţei dosarului, aceste concluzii au fost înscrise într-un decret al Comitetului central al Partidului Comunist al URSS, datând din 28 noiembrie 1968, marcat cu ştampila "secret de stat".
Menţinerea secretului în epoca sovietică asupra acestui dosar a alimentat zvonuri şi ipoteze dintre cele mai diverse despre moartea lui Gagarin, care a rămas unul dintre eroii preferaţi ai ruşilor.
Unele ipoteze au evocat manevrele unui al doilea avion, care ar fi jenat aparatul MIG-15 pilotat de Gagarin, iar altele au vorbit de o problemă tehnică a aparatului acestuia.
Adepţii tezei complotului au declarat că Iuri Gagarin ar fi putut fi victima KGB-ului sau a altor servicii secrete.
Alţii spun că renumitul cosmonaut, de formaţie pilot de avioane, mult prea ocupat de statutul lui de erou naţional şi de rolul pe care îl juca în propaganda pentru Uniunea Sovietică, îşi pierduse pur şi simplu nivelul de calificare necesar pentru a zbura cu un astfel de aparat.
Mult prea preţios pentru autorităţile sovietice, lui Gagarin i s-a interzis vreme de mulţi ani să piloteze, înainte de a obţine o astfel de autorizaţie.
Anularea secretului de stat asupra documentelor de anchetă ar trebui să conducă la eliminarea unora dintre aceste semne de întrebare.
"Sper că acest lucru va pune punct numeroaselor speculaţii care circulă în Rusia în cărţile de pseudo-istorie", a declarat, vineri, Alexandr Stepanov.
Un alt reprezentant al statului rus, directoarea adjunctă a Arhivelor statului din domeniul ştiinţific, Larisa Uspenskaya, a subliniat faptul că "peste 200 de documente şi dosare au fost declasificate", cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a zborului istoric reuşit de Gagarin.
Vitali Davydov, directorul adjunct al Agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, a declarat că toate documentele disponibile legate de acest subiect au fost declasificate. Totuşi, "n-am găsit un anumit număr de documente", a precizat Davydov.
SURSA: EVENIMENTUL ZILEIAccidentul, petrecut la 7 ani de la performanţa lui Iuri Gagarin din 12 aprilie 1961, când a devenit primul om care a ajuns în spaţiu, a şocat întreaga opinie publică, dar ancheta care a urmat a fost clasată drept "secret de stat" de către autorităţile sovietice, acest statut fiind anulat abia vineri, după 43 de ani.
În perioada în care Rusia sărbătoreşte cu mare pompă 50 de ani de la zborul lui Gagarin în spaţiu, un reprezentant al departamentului arhivelor de la Kremlin, Alexandr Stepanov, a citit în cadrul unei conferinţe de presă un document extras din dosarul desecretizat al concluziilor formulate de comisia de anchetă.
"Concluziile comisiei: în virtutea analizei circumstanţelor în care s-a produs accidentul aerian şi a elementelor de anchetă, cauza cea mai probabilă a catastrofei este o manevră bruscă (a pilotului) pentru a evita o sondă atmosferică", a declarat Stepanov.
O altă cauză, însă "mai puţin probabilă", este aceea că pilotul sovietic a vrut "să evite să intre în stratul de nori".
Semn al importanţei dosarului, aceste concluzii au fost înscrise într-un decret al Comitetului central al Partidului Comunist al URSS, datând din 28 noiembrie 1968, marcat cu ştampila "secret de stat".
Menţinerea secretului în epoca sovietică asupra acestui dosar a alimentat zvonuri şi ipoteze dintre cele mai diverse despre moartea lui Gagarin, care a rămas unul dintre eroii preferaţi ai ruşilor.
Unele ipoteze au evocat manevrele unui al doilea avion, care ar fi jenat aparatul MIG-15 pilotat de Gagarin, iar altele au vorbit de o problemă tehnică a aparatului acestuia.
Adepţii tezei complotului au declarat că Iuri Gagarin ar fi putut fi victima KGB-ului sau a altor servicii secrete.
Alţii spun că renumitul cosmonaut, de formaţie pilot de avioane, mult prea ocupat de statutul lui de erou naţional şi de rolul pe care îl juca în propaganda pentru Uniunea Sovietică, îşi pierduse pur şi simplu nivelul de calificare necesar pentru a zbura cu un astfel de aparat.
Mult prea preţios pentru autorităţile sovietice, lui Gagarin i s-a interzis vreme de mulţi ani să piloteze, înainte de a obţine o astfel de autorizaţie.
Anularea secretului de stat asupra documentelor de anchetă ar trebui să conducă la eliminarea unora dintre aceste semne de întrebare.
"Sper că acest lucru va pune punct numeroaselor speculaţii care circulă în Rusia în cărţile de pseudo-istorie", a declarat, vineri, Alexandr Stepanov.
Un alt reprezentant al statului rus, directoarea adjunctă a Arhivelor statului din domeniul ştiinţific, Larisa Uspenskaya, a subliniat faptul că "peste 200 de documente şi dosare au fost declasificate", cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a zborului istoric reuşit de Gagarin.
Vitali Davydov, directorul adjunct al Agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, a declarat că toate documentele disponibile legate de acest subiect au fost declasificate. Totuşi, "n-am găsit un anumit număr de documente", a precizat Davydov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu