miercuri, 26 ianuarie 2011
marți, 25 ianuarie 2011
Să fie sănătoasă capra vecinului, dar nu în grădina altora!
Grigore Cartianu
Redactor-şef Adevărul
Aprigele discuţii pe tema pensiilor militare au adus în scenă mult populism şi puţine argumente.
Printre teoriile lansate din zona nomenklaturii rezerviste a fost şi cea a caprei vecinului. Inamicii pensiilor cu adevărat nesimţite, de peste 7.000 de lei în condiţiile trecerii în rezervă la mai puţin de 50 de ani, au fost afurisiţi de tot neamul lui Moş Teacă. Iar comparaţia cu pensiile civile, infinit mai mici decât cele militare, a declanşat reacţia perversă a rezerviştilor privilegiaţi (mulţi dintre ei, stâlpi ai dictaturii ceauşiste): comuniştilor, ne întoarcem la egalitarism?! Plus ironia aferentă: adică, vreţi să moară şi capra vecinului?!...În acest caz, vecinul posesor de capră este militarul rezervist. Problema nu e că el are o capră, ci că vrea s-o pască în grădina altora.
Dacă pensiile militarilor ar fi plătite din fonduri extrabugetare, n-ar fi nicio problemă. Dacă banii ar pica din Lună, ar fi aduşi de marţieni cu farfuriile lor zburătoare sau ar fi cadou de la NATO, ba chiar şi de la defunctul Tratat de la Varşovia, ne-am bucura să vedem rezervişti cu pensii şi de 10.000 de euro. Banii ar susţine consumul şi ar mişca economia.
Dar cum asemenea miracole nu se întâmplă, pensiile militarilor sunt plătite din teşchereaua publică. Miliarde de euro sunt scoase anual din bugetul ţării şi băgate în fondul de pensii, al cărui deficit a ajuns la cote astronomice. Aşadar, salariaţii români de azi susţin fondul de pensii şi direct (prin plata CAS), şi indirect (prin taxele şi impozitele către bugetul statului). Asta înseamnă o dublă povară pe segmentul activ al societăţii.
Mai există însă şi o a treia povară: cea pusă pe generaţiile viitoare. Salariaţii de peste 10-15 ani vor munci din greu pentru a returna împrumuturile externe făcute acum. Ei bine, o parte dintre aceste împrumuturi este folosită tot pentru plata pensiilor şi a ajutoarelor sociale.
Pensiile rezonabile nu sunt o problemă: este obligaţia naţiunii române să le susţină cu sfinţenie. Revoltătoare este doar pretenţia unor privilegiaţi de a le fi plătite în continuare, din bani publici, pensii ori salarii nesimţite. Este ca şi cum aceşti privilegiaţi ar veni la tine şi ţi-ar spune: vecine, am şi eu o capră, te rog să-i dai mâncare, apă şi tot ce-i mai trebuie. Iar dacă zici nu, ar începe să urle: aha, vrei să moară capra vecinului!...
Problema e că fiecare om are o capră de întreţinut, iar păşunea nu e nesfârşită. Dacă merg prea mulţi bani la pensiile militarilor, sigur că vor rămâne prea puţini pentru pensiile civililor. Iar dacă la un moment dat va exista un surplus financiar, acela nu trebuie distribuit automat unei singure categorii. Corect este, în acest caz ipotetic, să măreşti punctul de pensie, astfel încât să beneficieze toţi pensionarii. Dar mai întâi trebuie să-i aşezi pe toţi într-o grilă onestă.
În concluzie: să nu moară capra vecinului, dar nici să nu pască în grădina mea! Dacă vecinul vrea să aibă capră, îi doresc succes. M-aş bucura să aibă nu una, ci o sută, toate frumoase şi bune de lapte. Dar să şi le pască pe moşia lui, nu să dea buzna cu ele în zăvoiul meu, pentru ca apoi să se laude ce capre frumoase are!
Adevarul.ro
NOTA MEA:
DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! DAR ROMÂNUL... "DOAMNE, OCROTEŞTE-I PE ROMÂNI!": DĂ-LE, DOAMNE, MINTEA ROMÂNULUI CEA DE PE URMĂ! CA ATUNCI CÎND E COPT LA MINTE CA DOVLEACUL...
Chestia cu capra e tare! Dar capra poate să moară şi de fericire... De ce militarii reproşează restului lumii că s-ar bucura că le moare capra? De ce nu se pot gîndi şi invers? Decît să moară şi-o capră şi alta, mai bine să le facem fericite pe amîndouă, pe izlazul statului, par don, al satului! N-ar fi normal ca întreaga societate românească să se aşeze gospodăreşte pe treabă şi să reaşeze salariile şi pensiile tuturor pe baze echitabile, cît de cît, că tot două "testicule" (cît dăm şi cît luăm) avem toţi şi unii sîntem mai egali decît alţii!... În programul meu prezidenţial v-am prezentat PIRAMIDA LUI MASLOW, despre necesităţile vitale ale omului, ca premiză în teoria asanării sărăciei, unde comunismul şi capitalismul se reglau prin două cifre: cît iei de la capitalişti să dai la comunişti şi cît iei de la comunişti să dai la capitalişti... Şi atunci PENSIA MINIMĂ va fi la fel de grasă şi la civili, ca şi la militari: 3000 de roni, sumă destul de "decentă", la care ar rînji satisfăcute şi capra cu trei iezi şi capra cu unul... VISE! Vise pe care nu le putem realiza din prostie, din prostia românului! Ţiganii or s-o facă, numai dacă... De ce ţiganii? N-au ce capră să-şi dispute, pentru că sunt mult mai uniţi, mai ales la prostii, din păcate, şi ăştia! De ce au manelele lor succes? Printre altele, ei se ajută reciproc, la ei este mult loc sub soare, este loc pentru toţi - dar la noi, nu! Ce SOLIDARITATE UMANĂ NAŢIONALĂ mai există între români?
La noi se decupează steagul de stemă, rămîne c-o gaură cît roata carului, şi se face din blasfemia asta caz de eroism! Cum se închină Armata Română la un steag găurit în aşa hal? Fără stemă, fără însemne... Ne-a luat seama pînă şi ONU şi ne confundă cu Andorra şi Ciad...
Aţi aruncat o stemă frumoasă şi aţi pus alta în loc. Mie, unuia, nu-mi place, chiar dacă e ruptă din Rai şi de pe Arcul de Triumf...
De ce puneţi militarii Armatei Română să defileze pe sub Arcul de Triumf? Ce merite recente au? Jigniţi trecutul însîngerat...
La noi se schimbă imnul celor trei culori cu "Deşteaptă-te, Române!", chemare zadarnică, care noaptea zice "scoală, bă, de te culcă!", dimineaţa te scoală "pe bune", par don!, dar la prînz ce noimă are?!... "Treceţi batalioane române Carpaţii!", cu (amintire istorică, cu tîlc) şi mai ales fără versuri sau, din nou, "Trei culori cunosc pe lume", viersuit după original, ar fi mult mai frumoase ca imnuri naţionale... Chiar!, de ce unul şi nu două? Nu strică...
Ziua Naţională: serbăm 1 Decembrie (1918), zi istorică ASTRALĂ pentru poporul român, dar nu mai are nici-un chichirez, ca zi naţională, fără obiectul muncii, ROMÂNIA DODOLOAŢĂ, România Mare... Şi de ce 2-3-4 Românii?... Iarna. Ar mai fi 24 ianuarie... De ce nu Primăvara, de ziua mea, cînd începe anotimpul înfloritor... Aş, glumeam!... Pe 9 mai, de Ziua Independenţei, a Victoriei şi a Europei!, cum au propus alţii... De ce nu, în fiecare lună, în fiecare anotimp, cîte o Zi Naţională, închinate valorilor morale ale poporului român, zile festive cu rang de Zi Naţională, chiar alese în cîte o primă duminică, cu evenimente dedicate educaţiei tinerei generaţii ŞI TUTUROR (că mulţi români sînt NEEDUCAŢI, din păcate), înţelegînd prin educaţie deprinderea însuşirilor intelectuale (şcoală, liceu, facultate), morale (şcoala vieţii, cultură, artă, ştiinţă şi religie) şi fizice (sănătate prin sport şi turism)...
Nu sînt fan Băsescu - dar de ce militarii fără uniformă îl huiduie pe Preşedintele României, în timp ce se intonează Imnul Naţional sau în timp ce acesta cuvîntează despre Unirea cea Mică?... Dacă nu din minimă educaţie patriotică, măcar din bun simţ şi decenţă... După aceia puteau să-l şi... Ba pe-a mătii, vorba aia!... Dar civilizat nu se poate sta de vorbă? De rîsul lumii! Sînt uluit de cum a putut cuvînta Traian BĂSESCU în hărmălaia aia! Îi merg creierii şi la decibeli!
La noi s-a dat dracului Socialismul - "nu aruncaţi şi copilul odată cu lăturile din scaldă...", cum se exprima plastic Nicolae CEAUŞESCU - şi acum ne uităm cu ochii în soare... ce putere mondială nr. 1 a devenit CHINA comunisto-capitalistă, care, acum, pune umărul să scoale din morţi SUA şi Statele Unite ale Lumii!
Ce armată mai avem? Majoritatea, mercenari la NATO, în ţări străine... Cine mai are ţară fără armată?
Cît CFR mai există în România? O să ajungem mai rău ca Afganistanul, ţară care n-are nici-un dram de şină de cale ferată!...
De ce-l consider "pe una bucată Român" tot "prost"! Atenţie, numai pe acela obişnuit, ca-n vechime, să aibe, ca Servul, un Senior, un Stăpîn, un Domn. Grăjdarul de la CAP, un văr de-al meu, lipit de inginerul agronom, cumnatul meu, ca marca de scrisoare, mă sfătuia (acum 30-35 de ani) să mă lipesc şi eu de Directorul Nostru, Baronul, sau, de ce nu, de Ceauşescu. Cu Directorul am ajuns chiar bun prieten, cu celălalt nu... Simbioza asta se amplifică ENORM la militari, la politrucii de prin partide, la vîrfurile puterii, la mineri, ca vîscul de stejar, de nu mai dai de nici-o spinare dreaptă. Minerii lui Cosma îşi cereau drepturile, dar erau, mai ales, devotaţi trup şi suflet liderului... Ca să anulez, cît de cît, această rană a românului, vă amintesc că pînă ce românul nu va gîndi cu propriul lui cap şi nu cu capul şefului sau al televizorului, nu se va face bine, tot "prost" va rămîne, tot "prost" o vom duce. Bă, Şobo, POPORUL NU E "PROST", CI E PROST INFORMAT!... Traian BĂSESCU va ajunge Preşedintele ROMÂNIEI nehulit de nimeni, cînd va gîndi 100% cu propriul său cap, nu 99,(9)% ca acum - de-a-valma, aşa cum îi dictează acum grupul de interese, Partidul, Europa şi NATO. Singurul care e nelipit de vreun şef, că n-are de cine... Şi Poporul Român la fel, individ de individ... Ce-i tot dăm cu criza economică, cînd noi sîntem călăriţi din toate părţile! De forţe interne şi externe ostile...
Cînd Poporul Român va şti să-şi gospodărească ţara perfect, atunci şi militarii nu se vor mai plînge de capre, nici eu de Opziţia de circ şi de tot KKO , OPOZIŢIA PUTERII, zic... Cînd aud de Opoziţie şi Putere, gîndul mă duce la găştile de cartier din trecut, care se băteau non-stop, fără să aibe motive... Dar acelea erau mai deştepte, căci mai cădeau la pace, de ochii Miliţiei, la cîte un "amical" de fotbal cu topca de cîrpă... Fiecare dintre noi trebuie să ne redresăm intelectual, moral şi fizic, şi mai ales ca sănătate... Efectiv, sîntem debusolaţi... Încotro ne arătaţi VIITORUL, deştepţilor?
Ţin minte că nemţii, după război, prin Guvernul Adenauer, au luat apărarea tuturor femeilor socotite CURVE, hotărînd prin lege, că pot să se reguleze cu orice străin, pentru revigorarea poporului german, deficitar postbelic în bărbaţi...
Îmbîrligaţi-vă cu ce partid vreţi, numai să vă fete mintea pui! Şi lăsaţi capra vecinului... Poporul romîn e deficitar "postbelic" de bărbaţi, de stat, de ne-stat şi de idei... M-aţi băgat la idei, de-am luat-o de-a-mboulea, să v-o zic pe-a dreaptă!
INFORMAŢI CORECT POPORUL ROMÂN, de ce faceţi, de la Vîrf pînă la Talpa Ţării! Profitaţi (în sens pozitiv) de INTELIGENŢA ROMÂNULUI... care doarme... şi ea, şi românul... Nu ne "prostiţi" toată ziua - şi-ăi de sus şi-ai de jos!
"DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!"
ing. Savin BADEA
P.S. Altă aiureală! (să nu-i zic altfel): de ce militarii se socotesc în afara politicii, apolitici, cînd de fapt POLITICA E-N TOATE?! Numai cînd li se bagă mîna în buzunar, vrînd-nevrînd, se trezesc că fac politică... sau muncă de sindicat!? Tot un drac! De-aia-mi vine să urlu de cîtă prostie s-a revărsat în 21 de ani!, de s-a făcut inundaţie în jumătatea plină a paharului! S.B.
P.S. bis. APROPO DE CAPRE: Normal ar fi să se ridice toate salariile şi toate pensiile la nivelul celor "nesimţite", "pe-aproape", ceva de genul ăsta - adică "să nu moară nici-o capră". Dar PDL-eii sînt puşi să radă tot! De aceea tot strig să ni se explice, să nu cădem de proşti. Ni se explică, de exemplu, PREŢUL BENZINEI (care e în toate, ca politica) şi rămîn stupefiat că "jocul de glezne" este între 49 şi 53% din preţ ca "taxe şi impozite". Premierul justifică această "pondere" ca nesemnificativă, cînd este vorba de "doar" 49%!!! (sic!) Mie mi se pare enorm - şi iată "cîrdăşia": jumătate ia statul, jumătate ia capitalistul - fifty-fifty - fiecare ţine la preţ, în defavoarea tuturor produselor, care produse, toate, put a benzină, adică a transport + TVA... SUA n-are TVA şi se zbate după benzină ieftină... şi tot a rămas de căruţă faţă de CHINA! Dar noi? CHINA e tare şi mare, ca putere economică, pentru că a combinat Socialismul (capitalism de stat) cu Capitalismul (esenţă de capitalism), pe principiul "un stat, două sisteme" sau "nu contează culoarea pisicii, dacă prinde şoareci" - dar cu toate astea, dacă nu ţine "cu ghearele şi cu dinţii" la CALITATEA tuturor PRODUSELOR şi "sectoarelor VIEŢII" va bate în retragere. SUA, cu tot startul dat zilele trecute de Preşedintele Barack OBAMA, dacă nu trec la construirea SOCIETĂŢII INTELIGENTE, nu vor face nici-o brînză! Iată şi de ce: FEUDALISMUL, CAPITALISMUL şi SOCIALISMUL PRODUC (mult, foarte mult), iar COMUNISMUL ştie să DISTRIBUIE (bine, foarte bine) ce, cît şi unde, în economie şi în societate! Dar fără EDUCAŢIE, SĂNĂTATE şi INVESTIŢII nu se poate!... Şi cireaşa de pe TORT: INVENTICA, CREAŢIA! Cifrele care reglează raportul CAPITALISM-COMUNISM vor echilibra aportul fiecăruia la bunăstarea generală. Prin definiţie, în SOCIETATEA INTELIGENTĂ nu va fi nici-un egalitarism, dar în nici-un caz nu vor fi convulsiile sociale de acum şi de aici! Scopul fundamental: asanarea sărăciei şi eliminarea crizelor de tot felul. Secretul: VOINŢĂ POLITICĂ FERMĂ!
Dacă nici acum, AICI, nu v-am explicat esenţa SOCIETĂŢII INTELIGENTE (motorul ei economic), înseamnă că ori eu nu ştiu să explic ori Dvs. nu vreţi să pricepeţi!
ing. Savin BADEA
ANEXĂ: Pentru GRĂDINIŢA POLITICĂ:
RIDICHEA URIAŞĂ
Prelucrare după o poveste populară.
Bunicul o ridiche a pus în grădiniţă
Şi a crescut aceasta cît capul unui om –
Ba, parcă, şi mai mare, cam cît o lubeniţă,
Cu frunza foarte lată şi-naltă cît un pom.
Şi a crescut aceasta cît capul unui om –
Ba, parcă, şi mai mare, cam cît o lubeniţă,
Cu frunza foarte lată şi-naltă cît un pom.
Dar într-o zi bunicul a încercat să scoată
Ridichea uriaşă cu totul din pămînt –
A apucat-o zdravăn de frunza ei cea lată
Şi trage tare moşul cu sîrg şi cu avînt.
Ridichea uriaşă cu totul din pămînt –
A apucat-o zdravăn de frunza ei cea lată
Şi trage tare moşul cu sîrg şi cu avînt.
Ridichea nu se lasă uşor să fie scoasă;
Şi moşul de îndată chemă pe babă – foc! –
Băbuţa îl apucă pe moş, mai voinicoasă,
Şi trag, însă ridichea nu s-a clintit din loc.
Şi moşul de îndată chemă pe babă – foc! –
Băbuţa îl apucă pe moş, mai voinicoasă,
Şi trag, însă ridichea nu s-a clintit din loc.
Atunci chemă bunica pe mica ei nepoată –
Nepoata prinde bine pe babă de cojoc,
Iar baba înciudată trage de moş o dată
Şi moşul de ridiche, dar nu se scoate – ioc!
Nepoata prinde bine pe babă de cojoc,
Iar baba înciudată trage de moş o dată
Şi moşul de ridiche, dar nu se scoate – ioc!
Nepoata o potaie aduce mîniată –
Ham-ham!, căţelul latră să dea un ajutor –
O-apucă de fustiţă cu botul pe nepoată,
Nepoata pe băbuţă de-acel cojoc cu flori;
Ham-ham!, căţelul latră să dea un ajutor –
O-apucă de fustiţă cu botul pe nepoată,
Nepoata pe băbuţă de-acel cojoc cu flori;
Iar baba îl agaţă pe moşul de scurteică
Şi de ridiche-atîrnă sărmanul de moşneag –
Degeaba trag tuspatru, ridichea nu se lasă –
Zadarnic se tot luptă – şi trag, şi trag, şi trag.
Şi de ridiche-atîrnă sărmanul de moşneag –
Degeaba trag tuspatru, ridichea nu se lasă –
Zadarnic se tot luptă – şi trag, şi trag, şi trag.
Se prinde şi-o pisică ridichea să o scoată –
Pisica de codiţă îl trage pe căţel;
Căţelul de fustiţă o trage pe nepoată,
Nepoata pe băbuţă şi baba moşul chel.
Pisica de codiţă îl trage pe căţel;
Căţelul de fustiţă o trage pe nepoată,
Nepoata pe băbuţă şi baba moşul chel.
Se trage cu sforţare – echipa-i curajoasă –
Dar nu s-a smuls ridichea din loc c-un degeţel.
Dar iată că pisica tot miorlăie voioasă :
„Aduc eu pe un prieten – îl chem pe şoricel!”
Dar nu s-a smuls ridichea din loc c-un degeţel.
Dar iată că pisica tot miorlăie voioasă :
„Aduc eu pe un prieten – îl chem pe şoricel!”
Se prinde şoricelul de coada de pisică,
Pisica îl apucă la fel pe-acel căţel,
Căţelul pe nepoată o trage de fustiţă,
Nepoata pe băbuţă şi baba pe bunel.
Pisica îl apucă la fel pe-acel căţel,
Căţelul pe nepoată o trage de fustiţă,
Nepoata pe băbuţă şi baba pe bunel.
Şi trag cu stăruinţă de-acea ridiche, tare:
Cu forţă, şoricelul, cît nuca,-n şir unit,
Pisica şi căţelul, nepoata, mama-mare… -
Minune, chiar minune! – ridichea a ieşit!
Cu forţă, şoricelul, cît nuca,-n şir unit,
Pisica şi căţelul, nepoata, mama-mare… -
Minune, chiar minune! – ridichea a ieşit!
Savin BADEA
duminică, 23 ianuarie 2011
Feng Shui Mental
1. Da oamenilor mai mult decât se asteapta si fa-o cu bucurie.
2. Casatoreste- te cu un barbat/femeie cu care îti place sa stai de vorba. Pe masura ce vei îmbatrâni, îndemânarea de a face conversatie va fi foarte importanta .
3. Nu crede tot ce auzi, cheltuie tot ce ai si dormi când vrei.
4. Când spui 'Te iubesc' asa sa fie.
5. Când spui 'Îmi pare rau' priveste omul în ochi.
6. Logodeste-te cu cel putin sase luni înainte de a te însura.
7. Crede în dragoste la prima vedere.
8. Nu râde de visurile cuiva. Oamenii care nu au visuri, nu au prea multe.
9. Iubeste mult si pasional. Poti fi ranit, dar este singurul mod de a trai din plin.
10.În dispute, lupta cinstit. Nu pronunta nume.
11. Nu judeca oamenii după relatiile pe care le au.
12. Vorbeste rar, dar gândeste repede.
13! .... Când cineva îti pune o întrebare la care nu cunosti raspunsul, zâmbeste si întreaba: De ce vrei sa stii?'
14. Tine minte ca marea iubire si marile realizari comporta mari riscuri.
15. Spune 'Noroc' când auzi pe cineva stranutând.
16. Când pierzi, nu pierde şi lecţia.
17. Tine minte cei trei 'R': Respecta-te; Respecta pe altii; Responsabilitate pentru toate actiunile tale.
18. Nu lasa ca o mica disputa sa strice o mare prietenie..
19. Când îti dai seama ca ai facut o greseala, incearca imediat sa o corectezi.
20. Zâmbeste când ridici telefonul. Apelantul va simti asta în vocea ta.
21. Stai o vreme singur.
Si acum, partea distractiva!
Trimite cele de mai sus la cel putin 5 persoane si viata ta se va îmbunatati.
2. Casatoreste- te cu un barbat/femeie cu care îti place sa stai de vorba. Pe masura ce vei îmbatrâni, îndemânarea de a face conversatie va fi foarte importanta .
3. Nu crede tot ce auzi, cheltuie tot ce ai si dormi când vrei.
4. Când spui 'Te iubesc' asa sa fie.
5. Când spui 'Îmi pare rau' priveste omul în ochi.
6. Logodeste-te cu cel putin sase luni înainte de a te însura.
7. Crede în dragoste la prima vedere.
8. Nu râde de visurile cuiva. Oamenii care nu au visuri, nu au prea multe.
9. Iubeste mult si pasional. Poti fi ranit, dar este singurul mod de a trai din plin.
10.În dispute, lupta cinstit. Nu pronunta nume.
11. Nu judeca oamenii după relatiile pe care le au.
12. Vorbeste rar, dar gândeste repede.
13! .... Când cineva îti pune o întrebare la care nu cunosti raspunsul, zâmbeste si întreaba: De ce vrei sa stii?'
14. Tine minte ca marea iubire si marile realizari comporta mari riscuri.
15. Spune 'Noroc' când auzi pe cineva stranutând.
16. Când pierzi, nu pierde şi lecţia.
17. Tine minte cei trei 'R': Respecta-te; Respecta pe altii; Responsabilitate pentru toate actiunile tale.
18. Nu lasa ca o mica disputa sa strice o mare prietenie..
19. Când îti dai seama ca ai facut o greseala, incearca imediat sa o corectezi.
20. Zâmbeste când ridici telefonul. Apelantul va simti asta în vocea ta.
21. Stai o vreme singur.
Si acum, partea distractiva!
Trimite cele de mai sus la cel putin 5 persoane si viata ta se va îmbunatati.
5-9 persoane: Viata ta se va îmbunatati vazând cu ochii.
9-14 persoane: Vei avea cel puţin 5 surprize în următoarele 3 săptămâni
15 sau mai mult: Viata ta se va îmbunatati spectaculos si tot ce ai visat vreodata va începe sa prinda forma.
Un prieten adevarat este cineva care, strângându-ti mâna, îti atinge inima.
miercuri, 19 ianuarie 2011
COMENTARIU LA O SCRISOARE
Clasa politica si o parte din cei ce ar trebui sa aplice legile,
| Nu înţeleg de ce ţipă Băsescu la mine. De ce mă ameninţă că intră România în colaps. În ceea ce mă priveşte, ţara mi se pare în colaps dintodeauna. De când m-am născut. Comuniştii, ne luau la contract vitele si chiar porcul din coteţ. Erau stăpâni pe livada noastră, pe cazanul cu ţuică, pe orătăniile din bătătură. Pe capitalişti i-am primit cu bucurie generoasă, aproape nefirească. Trezirea din reverie m-a dus în primul colaps. În dificultate a fost ţara şi la mica privatizare, şi la marea privatizare, şi după ce am scăpat de primul FMI, şi când duduia economia, şi când căutam luminiţa de la capătul tunelului, pe care văd că n-am mai găsit-o. Va fi fiind, probabil, lumânarea de la căpătâiul părinţilor şi bunilor noştri. Şi-acum aud că România se duce fix în faliment. Iar Traian Băsescu mă solicită să fiu solidar nu ştiu cu cine, să dau 25% din leafa mea, 15% din pensia mea. Mă uit la Băsescu şi nu seamănă a om aflat în criză. Nici Guvernul sau Parlamentul nu sunt în criză. Nici miile de hectare de vile nu-s crizate. Dar, defectul meu, am avut ochi de văzut şi urechi de auzit. - Da. Aparatul de stat este uriaş. Dar nu populaţia l-a făcut uriaş.Voi, clasa politică, l-aţi transformat în monstru. - Dacă există un monstru care căpuşează mediul privat, acela nu este profesorul, doctorul, inginerul, funcţionarul public; monstrul care a încălecat ţara asta sunteţi voi, clasa politică. Şi pentru că sunteţi la putere peste tot, voi, PDL, sunteţi grasul care l-a încălecat pe slab! Cu contribuţia anterioară, în ordine procentelor de reprezentare în structurile politice, a PSD (30%), a PNL(15%), a UDMR (6%) etc... Aţi devastat România cum nici popoarele migratoare n-ar fi reuşit. Şi-apoi aţi călărit ţara, aţi luat-o sub asuprire. Nici nu mai poate respira, de câtă clientelă i-aţi vârât pe gât. - Aţi spart instituţiile statului nu pentru că aşa era necesar, ci pentru că vă trebuiau posturi de conducere pentru clientela de partid. - Aţi creat instituţii noi nu pentru că nu funcţiona statul fără ele, ci pentru că aţi avut un mofturos căruia, fiindcă i s-a năzărit să fie mare director, mare preşedinte, i-aţi fabricat o instituţie. Şi nu v-a ajuns: an de an, legislatură de legislatură, aţi mai creat alte structuri; aţi adus directori noi, ceilalţi au rămas în sistem. - Nu populaţia ocroteşte fărădelegea în ţara asta, ci voi, cu cercurile voastre de interese cu tot. - Nu populaţia a votat pensii de 370.000.000 lei vechi. Şi venituri de 100.000 de euro pe an, de la stat.Voi, clasa politică, aţi făcut-o: în guvernele formate din partidele voastre, în parlamentul format din partidele voastre, iar legile le-a promulgat... instituţia preşedintelui României. - Nu mama - mare din pământ a distrus industria, a vândut petrolul şi rafinăriile, a tăiat pădurile şi a mânărit pământurile. Ministere conduse de voi, clasa politică, au făcut-o. Prefecturile voastre, consiliile judeţene ale voastre, primăriile voastre. - Nu populaţia a prăpădit banii statului – sute şi mii de miliarde de lei, munţi de bani- pe licitaţii trucate, pe lucrări proaste, inutile, pe şosele cu gropi, pe autostrăzi care înghit bani cu ghiotura, ci primarii voştri, ai clasei politice; consilierii voştri, ai clasei politice; miniştri voştri, ai clasei politice. - Nu populaţia a organizat doi ani întregi de dănţuieli, de parcă venea sfârşitul lumii. Voi, clasa politică, aţi făcut-o. Pe banii cui?!! Pe ăştia pe care-i tăiaţi azi de la pensionari! - V-aţi construit un aparat uriaş de represiune: ministere, agenţii, deconcentrate conduse de voi şi clientela voastră politică. Prin ei, controlaţi tot, terorizaţi înstituţiile mai ceva decât poliţia politică a lui Ceauşescu. - Nu populaţia se află în AGA şi CA din companiile şi băncile de stat, plătite, am văzut, regeşte, ci voi, clasa politică. - Nu populaţia a stricat ţara asta la fiecare patru ani, ci voi, clasa politică. Cum aţi venit, aţi distrus tot ceea ce a făcut guvernul de dinainte şi aţi luat-o iar de la zero. Şi-apoi, aţi rostogolit vinovăţii între voi, partidele politice, de parcă aţi fi jucat ping-pong cu România. Daţi-vă afară întâi pe voi şi clanurile voastre şi-apoi să v-atingeţi de părinţii noştri! Şi veniţi, acum, să mă trageţi de urechi pe mine. Să ne trageţi de urechi pe noi, că se duce România de râpă. Vreţi s-o scoateţi din criză pe spinarea şomerilor, a pensionarilor şi a bugetarilor de execuţie, cei care vă ţin în spate aleşii şi numiţii, în funcţiile de conducere. Ce ce curaj? Cu ce moralitate? Până să vă atingeţi de pensionarul ăla slăbănog, de profesorul care v-a pus creionul în mână, restructuraţi- vă întâi pe voi! Daţi-vă afară şi în şomaj pe voi, pe oamenii voştri, ai clasei politice, şi după aceea scuipaţi pe noi. După aceea umblaţi la salariile şi pensiile necăjite. După aceea să-l certaţi pe bătrân că mai are îndrăzneala să trăiască, să ducă România-n faliment, cu venitul lui... gras, de 500 sau 600 de lei. 1.Dacă nu sunteţi capabili să comasaţi sau să desfiinţaţi instituţiile de pomană create de voi, clasa politică, măcar reduceţi numărul de directori. Aveţi o droaie de şefi. Aţi umplut ţara de şefi. Pe ei daţi-i afară întâi şi după aceea ajungeţi la pensionar. Sau la doctor. 2. Trei sferturi dintre directorii voştri pe care i-aţi instalat, moţ, în instituţiile bugetare, au afaceri acasă. Fac afaceri cu banul public. Daţi-i pe aceştia afară! Nu ei să mănânce cu două guri, şi de la firma lor grasă, şi de la buget, iar altul să crape de foame! 3. Luaţi-vă clientela politică din toate AGA şi CA-urile companiilor de stat, de pe lângă primării, consilii judeţene şi ministere. Aveţi deja directori acolo, există specialişti. 4. Daţi-vă afară consilierii de la birourile demnitarului. De ce aţi crede că ei sunt mai puţin paraziţi pe buget decât profesorul? 5. Daţi-vă afară consilierii de pe lângă miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat, primari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, căţel, purcel, directori generali, din companiile de stat, din parcurile industriale. 6. Încetaţi să mai căpuşaţi ministerele (primăriile, consiliile judeţene) cu clientela pe care o serviţi cu miliarde de euro. 7. Voi, clasa politică, aţi creat şi întreţineţi evaziunea fiscală şi munca la negru. Oamenii voştri, ai partidelor, îi protejează. Îi apără de funcţionari, să nu-i descopere. Îi apără de lege. 8.După ce veţi face toate astea, abia atunci să aveţi îndrăzneala să vă legaţi de bătrânii acestei ţări. Asta este România, dle Băsescu. O ştiţi, o cunoaşteţi, dar nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de clanuri. Dar vă este la îndemână să-i jupuiţi de vii pe bătrâni. Sunt inofensivi. Ascultători. Mult prea blajini. Tăcuţi. Loviţi-i cu nădejde! Nu ţipă. Cu stima Lt.col.rz. ing.Gheorghe NEDELCU Sef compartiment GIS C.J. Bihor 0743 081055 nedelcugh@yahoo.com |
ing. Savin BADEA
UN ALT PUNCT DE VEDERE
Pensia de la cazarmă
Posted on 19 Ianuarie 2011 de av
Grigore Cartianu
Redactor-şef AdevărulPensiile militarilor au declanşat o mare nervozitate. Rezerviştii sunt furioşi pe stat, dar au devenit, la rândul lor, ţinta furiei civililor, ale căror pensii sunt mult mai mici.
În plină criză, descoperim ravagiile populismului politic şi ale prostiei administrative. Populismul a făcut posibilă pensionarea unor militari în condiţii suprarealiste: la 42-45 de ani, cu „rentă” de mii de lei lunar. Acelaşi populism îl împinge pe premierul Boc să declare că, „după recalculare, niciun militar cu stagiu complet nu va avea pensie mai mică de 3.000 de lei”. Iar preşedintele Băsescu, în ciuda evidenţei, îi ţine isonul.
Dacă Boc ar avea dreptate, ar fi cu adevărat grav! Niciunei alte categorii sociale nu-i este garantată o pensie minimă de 3.000 de lei! Şi asta, în condiţiile în care militarii „trag pe dreapta” la 55 de ani, iar civilii, de regulă, la 65.
Dar au şi militarii dreptatea lor: statul i-a amăgit şi acum le zice „La loc comanda!”. Le-a dat zăhărel mai mult decât se cuvenea, iar acum le reduce raţia. Necazul e că, între timp, ofiţerii pensionari s-au întins cât îi ţinea noua plapumă. Au făcut credite la bănci pentru a-şi ridica vile ori pentru a-şi ajuta copiii şi nepoţii. Intrarea la apă a pensiilor îi pune într-o situaţie critică în raport cu băncile.
La fel de adevărat este că restul românilor nu sunt obligaţi să ducă povara pensiilor gonflate politic. S-a ajuns la cazuri aberante, de genul colonelului pensionar care câştigă mai mult decât colonelul activ. Anomalia nu ocoleşte nici tagma generalilor. Să nu uităm că, în anii ‘90, Armata Română a bătut recordul mondial la numărul de generali pe cap de locuitor. Probabil, ca răsplată pentru contribuţia la măcelul din decembrie 1989… Să nu uităm, totuşi, că generalii Militaru, Stănculescu, Milea, Guşă, Chiţac, Roşu, Cheler, Pancea, Pletos şi Vasile Ionel au condus Armata Română, nu batalioane de extratereştri.
Căutând argumente pentru a-şi păstra pensiile privilegiate, pensionarii rezervişti vorbesc despre pericole niciodată concretizate. E adevărat că în anii ‘50-’60-’70-’80 n-au luptat în niciun război, dar dacă ne atacau sovieticii în 1968, ca pe cehoslovaci?! Simplu: dacă ne atacau „ruşii”, Ceauşescu pregătise „războiul întregului popor”, adică la lupte ar fi participat şi civilii, nu doar militarii.
Comparaţie: un colonel pensionar ia 3.800 de lei, iar un medic specialist este plătit cu 1.300 de lei. O fi corect? Unul a suportat rigorile regimului cazon, celălalt are în mâinile sale viaţa noastră, inclusiv pe cea a domnului colonel. Unul a făcut instrucţie, celălalt şase ani de facultate…
O ultimă comparaţie: militarii de pe timp de pace iau pensii la care veteranii de război nici n-au visat. Iar cei din urmă s-au mai întors de pe front şi cu câte un picior lipsă sau cu schije în corp…
P.S. În urma întrebărilor stârnite de articolul meu de ieri, sunt dator cu un răspuns: da, am făcut armata, într-o unitate de elită, UM 01847 Buzău. Brevetul de paraşutist îl păstrez printre amintirile frumoase ale anilor ‘87-’88.
În plină criză, descoperim ravagiile populismului politic şi ale prostiei administrative. Populismul a făcut posibilă pensionarea unor militari în condiţii suprarealiste: la 42-45 de ani, cu „rentă” de mii de lei lunar. Acelaşi populism îl împinge pe premierul Boc să declare că, „după recalculare, niciun militar cu stagiu complet nu va avea pensie mai mică de 3.000 de lei”. Iar preşedintele Băsescu, în ciuda evidenţei, îi ţine isonul.
Dar au şi militarii dreptatea lor: statul i-a amăgit şi acum le zice „La loc comanda!”. Le-a dat zăhărel mai mult decât se cuvenea, iar acum le reduce raţia. Necazul e că, între timp, ofiţerii pensionari s-au întins cât îi ţinea noua plapumă. Au făcut credite la bănci pentru a-şi ridica vile ori pentru a-şi ajuta copiii şi nepoţii. Intrarea la apă a pensiilor îi pune într-o situaţie critică în raport cu băncile.
La fel de adevărat este că restul românilor nu sunt obligaţi să ducă povara pensiilor gonflate politic. S-a ajuns la cazuri aberante, de genul colonelului pensionar care câştigă mai mult decât colonelul activ. Anomalia nu ocoleşte nici tagma generalilor. Să nu uităm că, în anii ‘90, Armata Română a bătut recordul mondial la numărul de generali pe cap de locuitor. Probabil, ca răsplată pentru contribuţia la măcelul din decembrie 1989… Să nu uităm, totuşi, că generalii Militaru, Stănculescu, Milea, Guşă, Chiţac, Roşu, Cheler, Pancea, Pletos şi Vasile Ionel au condus Armata Română, nu batalioane de extratereştri.
Căutând argumente pentru a-şi păstra pensiile privilegiate, pensionarii rezervişti vorbesc despre pericole niciodată concretizate. E adevărat că în anii ‘50-’60-’70-’80 n-au luptat în niciun război, dar dacă ne atacau sovieticii în 1968, ca pe cehoslovaci?! Simplu: dacă ne atacau „ruşii”, Ceauşescu pregătise „războiul întregului popor”, adică la lupte ar fi participat şi civilii, nu doar militarii.
Comparaţie: un colonel pensionar ia 3.800 de lei, iar un medic specialist este plătit cu 1.300 de lei. O fi corect? Unul a suportat rigorile regimului cazon, celălalt are în mâinile sale viaţa noastră, inclusiv pe cea a domnului colonel. Unul a făcut instrucţie, celălalt şase ani de facultate…
O ultimă comparaţie: militarii de pe timp de pace iau pensii la care veteranii de război nici n-au visat. Iar cei din urmă s-au mai întors de pe front şi cu câte un picior lipsă sau cu schije în corp…
P.S. În urma întrebărilor stârnite de articolul meu de ieri, sunt dator cu un răspuns: da, am făcut armata, într-o unitate de elită, UM 01847 Buzău. Brevetul de paraşutist îl păstrez printre amintirile frumoase ale anilor ‘87-’88.
Adevarul.ro
Sursa articolului: http://neneamircea.weblog.ro/
Ploaie de stele pe epoleţii Armatei: avansări la "apelul bocancilor"
Autor: VASILE SURCEL
3 noiembrie 2010
1990 a fost anul în care o "ploaie de stele" a început să se reverse peste epoleţii unor angajaţi din structurile de forţă ale statului. Brusc, aproape peste noapte, diverşi ofiţeri mărunţi în grade au început să fie avansaţi "la foc automat".
Rezultatul a fost că în doar câţiva ani România s-a "procopsit", la vreme de pace, cu mult mai mulţi generali decât a avut vreodată pe timp de război. La o primă vedere, avansările puteau părea justificate: timp de câţiva ani, Ceauşescu blocase promovările în grad, o situaţie care se cerea remediată. În plus, avansările puteau fi cel mai bun mod de a reînnoi structurile de comandă ale oştirii. Iar înmulţirea galopantă a gradelor de pe epoleţi părea cu atât mai justificată, cu cât a demarat la scurt timp după ce românii scandaseră pe străzi "Armata e cu noi". Odată pornită, "avalanşa" avansărilor nu s-a mai oprit până când o mulţime de foşti căpitani şi maiori s-au trezit cu umerii "poleiţi" cu una, două, trei sau chiar patru stele de aur.
Declanşate încă din primele săptămâni ale anului 1990, anchetele privitoare la crimele comise până în 22 decembrie '89 s-au concentrat asupra înalţilor demnitari ai fostului regim care, acuzaţi de comiterea unor infracţiuni extrem de grave, au şi fost arestaţi. Acelaşi tratament li s-a aplicat şi militarilor din eşaloanele superioare, inclusiv comandanţilor de arme care au comunicat ierarhic ordinul de reprimare a protestelor. Abia ceva mai târziu s-a aflat că în ultimele zile ale regimului Ceauşescu, Armata nu a fost "cu noi" şi că, de fapt, ea a fost una dintre cele mai dure forţe de represiune. În mod surprinzător, cei care au fost lăsaţi deoparte au fost însă chiar excutanţii acelor ordine, foşti ofiţeri mici în grade, care nu au intrat mai deloc în vizorul justiţiei. Ar fi fost şi foarte greu: "cavalcada" avansărilor începuse chiar cu ofiţerii Armatei. Iar o bună parte a celor avansaţi încă din primele săptămâni ale anului 1990 erau chiar cei care au "asmuţit" tancurile şi au deschis focul asupra civililor neînarmaţi.
De mulţi ani încoace se tot spune că Revoluţia din decembrie '89 a schimbat "eşalonul unu" al ierarhiei comuniste cu "eşaloanele II şi III". Situaţie care pare să se fi repetat identic şi în "lumea armelor". La scurt timp după ce miniştrii şi restul vechilor căpetenii militare au fost scoase din "joc", locul lor a fost ocupat, rapid, de o armată de generali apăruţi aproape peste noapte.
Istoricii afirmă că Napoleon Bonaparte ar fi susţinut cândva că "orice soldat poartă în raniţă bastonul de mareşal". Nu vom afla niciodată dacă aici la noi vreunul dintre tanchiştii care şi-au plimbat cândva coloşii de oţel printre coloanele de manifestanţi se gândea că are deja în buzunar stelele de general. Totuşi, cu unii dintre ei chiar aşa s-a întâmplat. În decembrie '89, Mircea Mureşan era comandantul Regimentului de tancuri din Pantelimon. Şi avea gradul de căpitan când pe 21-22 decembrie 1989 a făcut parte din dispozitivul de apărare instalat pe poziţii de forţă în Piaţa Palatului.
Acolo, decis să stârpească "teroriştii", le-a ordonat tanchiştilor din subordine să deschidă focul asupra Bibliotecii Centrale Universitare. Ascensiunea sa militară a început chiar din 1990, când a fost numit şef de stat major şi apoi comandant al Diviziei de tancuri din Capitală. Apoi, în anii care au urmat s-a tot "plimbat" între MApN şi MI până a ajuns general de armată. La un moment dat, el a fost prim-adjunctul ministrului de Interne Dudu Ionescu. Ceva mai târziu a fost şi prim-adjunct al şefului Marelui Stat Major General. Tot tanchist, provenit din aceeaşi unitate cu Mureşan, a fost cândva şi Gheorghe Carp. Zis "Gimi Carp", el era maior şi la un moment dat s-a spus că în noaptea de 22 decembrie '89 ar fi condus tancul care a trecut peste "baricada de la Inter". Şi el a ajuns rapid general. Apoi, cu toate că provenea din MApN, s-a orientat tot spre MI, unde a ocupat diverse funcţii de rang înalt.
Maior era, în decembrie 1989, şi Eugen Bădălan, şeful de Stat Major al Diviziei 11 Mecanizate - Oradea, din subordinea Armatei a IV-a Transilvania. Documente operative ale eşaloanelor militare superioare îl menţionează printre ofiţerii trimişi la Timişoara. Despre el vorbesc şi revoluţionarii din Arad, alt oraş unde el a fost "în misiune". Niciodată clarificate complet, aceste episoade din viaţa sa militară nu l-au împiedicat să ia startul într-o cursă care, în mai puţin de 15 ani, avea să-l ducă pe fostul maior tocmai hăt... în vârful Oştirii române. Pe care a condus-o din funcţia de şef al Marelui Stat Major General, cu epoleţi care gemeau sub apăsarea celor patru stele de aur corespunzătoare gradului de general de armată. Constantin Degeratu a fost un ofiţer care s-a bucurat de o ascensiune mai rapidă chiar decât a lui Bădălan. În decembrie 1989, avea gradul de locotenent colonel şi era Ofiţer 1 în cadrul Secţiei Operaţii din Armata a IV-a.
Documente din arhivele militare demonstrează că în această funcţie a participat la întocmirea hărţilor operative care marcau amplasarea forţelor represive din Cluj. Simpla participare la ultima şedinţă a forului suprem al Partidului le-a adus membrilor CPEx acuzaţii grave, care i-au trimis, pentru ani buni, după gratii. În mod ciudat, hărţile tactice ale represiunii din Cluj n-au afectat ascensiunea lui Degeratu spre vârfurile ierarhiei militare. Iar 1990 a marcat startul lui Degeratu spre o carieră militară care, în doar şapte ani, l-a adus în fruntea Armatei Române, ca şef al Marelui Stat Major General, funcţie pe care a deţinut-o până în februarie 2000. Ulterior, a trecut în rezervă, s-a reactivat şi de câteva ori a trecut prin înalta dregătorie de consilier prezidenţial. Iar în 2005, pe epoleţii fostului locotenent colonel s-au înghesuit toate cele patru stele de aur la care poate visa un militar român.
Armata nu a fost însă singura "pepinieră" din care generalii au răsărit ca şi ciupercile după ploaie. În timp, angajaţi ai fostei Securităţi şi ai fostei Miliţii au avut şi ei parte de avansări care le-au adus pe epoleţi un număr impresionant de stele de aur. În 1989, Stan Stângaciu era colonel, şef al Brigăzii 11 din Comandamentul Trupelor de Securitate. Iar în decembrie, subordonaţii lui au fost trimişi pe străzile Capitalei, componentă de bază a forţei de represiune. Cu toate acestea, după 1990, Stângaciu a primit stele de aur, iar la un moment dat a fost şeful Jandarmeriei Române. Tot din Trupele de Securitate vine şi Teodor Cearapin, deţinător şi el al celor patru stele de aur corespunzătoare gradului de general de armată. Fostul MI l-a lansat pe "orbita" avansărilor şi i-a acoperit epoleţii cu stele de aur şi lui Vasile Popa care, în decembrie '89, era doar maior, comandant al FOI, cumplita "Forţă de Ordine şi Intervenţie" care a acţionat în Capitală. Dar şi pe Toma Zaharia, fost comandant al unei secţii de Miliţie din Bucureşti.
Totuşi, ofiţerii de grade mici nu au au fost singurii avansaţi "la apelul bocancilor". În 1990 au existat şi subofiţeri care aveau în buzunar galoanele de general. Acum două decenii, Dan Doinel Dinuică era doar plutonier. Ce-i drept, unul special, care răspunsese de evidenţa documentelor secrete din instanţele militare. În 1990, fostul subofiţer a luat însă un "start" profesional extrem de rapid. În câţiva ani, a ajuns magistrat, a trecut "în pas alergător" peste majoritatea gradelor militare, până când, avansat general de brigadă, a fost numit la cârma Direcţiei Instanţelor Militare. Tot subofiţer era, în decembrie 1989, şi Ion Sârbu, cel pe care Revoluţia l-a prins absolvent de liceu, angajat ca brancardier. Brusc, după 1990 a început şi el să evolueze într-un mod extrem de spectaculos. Sau de incorect, după cum s-a tot afirmat de-a lungul vremii. Cert este un lucru: cu timpul, a câştigat steaua de general, care i-a adus şi funcţia de comandant-director al Spitalului Militar Central.
Majoritatea generalilor postdecembrişti şi-au văzut corect de carieră. Dar nu toţi. Chiar aflat în fruntea Armatei, Eugen Bădălan s-a aflat la un moment dat în atenţia Justiţiei. La rândul său, nici Degeratu nu a avut o imagine chiar imaculată. Dar cel mai grav este cazul lui Cătălin Voicu, avansat şi el la "apelul bocancilor" până a ajuns general în SPP. S-a băgat în politică şi a ajuns membru în Parlamentul României. Dar asta nu i-a fost de mare folos: acum este după gratii, arestat preventiv pentru comiterea unor acte de corupţie considerate deosebit de grave.
Rezultatul a fost că în doar câţiva ani România s-a "procopsit", la vreme de pace, cu mult mai mulţi generali decât a avut vreodată pe timp de război. La o primă vedere, avansările puteau părea justificate: timp de câţiva ani, Ceauşescu blocase promovările în grad, o situaţie care se cerea remediată. În plus, avansările puteau fi cel mai bun mod de a reînnoi structurile de comandă ale oştirii. Iar înmulţirea galopantă a gradelor de pe epoleţi părea cu atât mai justificată, cu cât a demarat la scurt timp după ce românii scandaseră pe străzi "Armata e cu noi". Odată pornită, "avalanşa" avansărilor nu s-a mai oprit până când o mulţime de foşti căpitani şi maiori s-au trezit cu umerii "poleiţi" cu una, două, trei sau chiar patru stele de aur.
Declanşate încă din primele săptămâni ale anului 1990, anchetele privitoare la crimele comise până în 22 decembrie '89 s-au concentrat asupra înalţilor demnitari ai fostului regim care, acuzaţi de comiterea unor infracţiuni extrem de grave, au şi fost arestaţi. Acelaşi tratament li s-a aplicat şi militarilor din eşaloanele superioare, inclusiv comandanţilor de arme care au comunicat ierarhic ordinul de reprimare a protestelor. Abia ceva mai târziu s-a aflat că în ultimele zile ale regimului Ceauşescu, Armata nu a fost "cu noi" şi că, de fapt, ea a fost una dintre cele mai dure forţe de represiune. În mod surprinzător, cei care au fost lăsaţi deoparte au fost însă chiar excutanţii acelor ordine, foşti ofiţeri mici în grade, care nu au intrat mai deloc în vizorul justiţiei. Ar fi fost şi foarte greu: "cavalcada" avansărilor începuse chiar cu ofiţerii Armatei. Iar o bună parte a celor avansaţi încă din primele săptămâni ale anului 1990 erau chiar cei care au "asmuţit" tancurile şi au deschis focul asupra civililor neînarmaţi.
De mulţi ani încoace se tot spune că Revoluţia din decembrie '89 a schimbat "eşalonul unu" al ierarhiei comuniste cu "eşaloanele II şi III". Situaţie care pare să se fi repetat identic şi în "lumea armelor". La scurt timp după ce miniştrii şi restul vechilor căpetenii militare au fost scoase din "joc", locul lor a fost ocupat, rapid, de o armată de generali apăruţi aproape peste noapte.
Istoricii afirmă că Napoleon Bonaparte ar fi susţinut cândva că "orice soldat poartă în raniţă bastonul de mareşal". Nu vom afla niciodată dacă aici la noi vreunul dintre tanchiştii care şi-au plimbat cândva coloşii de oţel printre coloanele de manifestanţi se gândea că are deja în buzunar stelele de general. Totuşi, cu unii dintre ei chiar aşa s-a întâmplat. În decembrie '89, Mircea Mureşan era comandantul Regimentului de tancuri din Pantelimon. Şi avea gradul de căpitan când pe 21-22 decembrie 1989 a făcut parte din dispozitivul de apărare instalat pe poziţii de forţă în Piaţa Palatului.
Acolo, decis să stârpească "teroriştii", le-a ordonat tanchiştilor din subordine să deschidă focul asupra Bibliotecii Centrale Universitare. Ascensiunea sa militară a început chiar din 1990, când a fost numit şef de stat major şi apoi comandant al Diviziei de tancuri din Capitală. Apoi, în anii care au urmat s-a tot "plimbat" între MApN şi MI până a ajuns general de armată. La un moment dat, el a fost prim-adjunctul ministrului de Interne Dudu Ionescu. Ceva mai târziu a fost şi prim-adjunct al şefului Marelui Stat Major General. Tot tanchist, provenit din aceeaşi unitate cu Mureşan, a fost cândva şi Gheorghe Carp. Zis "Gimi Carp", el era maior şi la un moment dat s-a spus că în noaptea de 22 decembrie '89 ar fi condus tancul care a trecut peste "baricada de la Inter". Şi el a ajuns rapid general. Apoi, cu toate că provenea din MApN, s-a orientat tot spre MI, unde a ocupat diverse funcţii de rang înalt.
Maior era, în decembrie 1989, şi Eugen Bădălan, şeful de Stat Major al Diviziei 11 Mecanizate - Oradea, din subordinea Armatei a IV-a Transilvania. Documente operative ale eşaloanelor militare superioare îl menţionează printre ofiţerii trimişi la Timişoara. Despre el vorbesc şi revoluţionarii din Arad, alt oraş unde el a fost "în misiune". Niciodată clarificate complet, aceste episoade din viaţa sa militară nu l-au împiedicat să ia startul într-o cursă care, în mai puţin de 15 ani, avea să-l ducă pe fostul maior tocmai hăt... în vârful Oştirii române. Pe care a condus-o din funcţia de şef al Marelui Stat Major General, cu epoleţi care gemeau sub apăsarea celor patru stele de aur corespunzătoare gradului de general de armată. Constantin Degeratu a fost un ofiţer care s-a bucurat de o ascensiune mai rapidă chiar decât a lui Bădălan. În decembrie 1989, avea gradul de locotenent colonel şi era Ofiţer 1 în cadrul Secţiei Operaţii din Armata a IV-a.
Documente din arhivele militare demonstrează că în această funcţie a participat la întocmirea hărţilor operative care marcau amplasarea forţelor represive din Cluj. Simpla participare la ultima şedinţă a forului suprem al Partidului le-a adus membrilor CPEx acuzaţii grave, care i-au trimis, pentru ani buni, după gratii. În mod ciudat, hărţile tactice ale represiunii din Cluj n-au afectat ascensiunea lui Degeratu spre vârfurile ierarhiei militare. Iar 1990 a marcat startul lui Degeratu spre o carieră militară care, în doar şapte ani, l-a adus în fruntea Armatei Române, ca şef al Marelui Stat Major General, funcţie pe care a deţinut-o până în februarie 2000. Ulterior, a trecut în rezervă, s-a reactivat şi de câteva ori a trecut prin înalta dregătorie de consilier prezidenţial. Iar în 2005, pe epoleţii fostului locotenent colonel s-au înghesuit toate cele patru stele de aur la care poate visa un militar român.
Armata nu a fost însă singura "pepinieră" din care generalii au răsărit ca şi ciupercile după ploaie. În timp, angajaţi ai fostei Securităţi şi ai fostei Miliţii au avut şi ei parte de avansări care le-au adus pe epoleţi un număr impresionant de stele de aur. În 1989, Stan Stângaciu era colonel, şef al Brigăzii 11 din Comandamentul Trupelor de Securitate. Iar în decembrie, subordonaţii lui au fost trimişi pe străzile Capitalei, componentă de bază a forţei de represiune. Cu toate acestea, după 1990, Stângaciu a primit stele de aur, iar la un moment dat a fost şeful Jandarmeriei Române. Tot din Trupele de Securitate vine şi Teodor Cearapin, deţinător şi el al celor patru stele de aur corespunzătoare gradului de general de armată. Fostul MI l-a lansat pe "orbita" avansărilor şi i-a acoperit epoleţii cu stele de aur şi lui Vasile Popa care, în decembrie '89, era doar maior, comandant al FOI, cumplita "Forţă de Ordine şi Intervenţie" care a acţionat în Capitală. Dar şi pe Toma Zaharia, fost comandant al unei secţii de Miliţie din Bucureşti.
Totuşi, ofiţerii de grade mici nu au au fost singurii avansaţi "la apelul bocancilor". În 1990 au existat şi subofiţeri care aveau în buzunar galoanele de general. Acum două decenii, Dan Doinel Dinuică era doar plutonier. Ce-i drept, unul special, care răspunsese de evidenţa documentelor secrete din instanţele militare. În 1990, fostul subofiţer a luat însă un "start" profesional extrem de rapid. În câţiva ani, a ajuns magistrat, a trecut "în pas alergător" peste majoritatea gradelor militare, până când, avansat general de brigadă, a fost numit la cârma Direcţiei Instanţelor Militare. Tot subofiţer era, în decembrie 1989, şi Ion Sârbu, cel pe care Revoluţia l-a prins absolvent de liceu, angajat ca brancardier. Brusc, după 1990 a început şi el să evolueze într-un mod extrem de spectaculos. Sau de incorect, după cum s-a tot afirmat de-a lungul vremii. Cert este un lucru: cu timpul, a câştigat steaua de general, care i-a adus şi funcţia de comandant-director al Spitalului Militar Central.
Majoritatea generalilor postdecembrişti şi-au văzut corect de carieră. Dar nu toţi. Chiar aflat în fruntea Armatei, Eugen Bădălan s-a aflat la un moment dat în atenţia Justiţiei. La rândul său, nici Degeratu nu a avut o imagine chiar imaculată. Dar cel mai grav este cazul lui Cătălin Voicu, avansat şi el la "apelul bocancilor" până a ajuns general în SPP. S-a băgat în politică şi a ajuns membru în Parlamentul României. Dar asta nu i-a fost de mare folos: acum este după gratii, arestat preventiv pentru comiterea unor acte de corupţie considerate deosebit de grave.
SURSA: JURNALUL NATIONAL
sâmbătă, 15 ianuarie 2011
EPOCA DE AUR versus EPOCA DE KKO
Trecut versus prezent
Capitolul 1. Asemanari
1.1. Avem aceleasi hidrocentrale construite pana in 1989, cu precizarea ca pe unele, cat de curand le vom face cadou.
1.2. Avem aceleasi termocentrale construite pana in 1989 si aceleasi retele de transport electric
1.3. Avem aceiasi centrala atomica
1.3. Avem aceleasi sosele si autostrazi in proportie de 99%
1.4. Avem aceleasi spitale construite pana in 1989
1.5. Avem aceleasi camine, complexe, studentesti si aceleasi facultati de stat.
1.6. Stam si acum la cozi. Sinistru e ca acum stam la ”coada” la banca, la ”coada” sa platim impozitul sau gazul, la ”coada” sa prindem mai stiu eu ce promotie sau la ”coada” sa depunem cererea de somaj…
1.7. La fel ca pana-n 1989, ”vedem” hotul dar inchidem ochii
1.8. La fel ca pana-n 1989, ne uitam la TV si nu avem ce sa vedem
1.9. La fel ca pana-n 1989 ne mintim spunandu-ne ca:”presedintele singur, nu are ce sa faca”
1.10. La fel ca pana-n 1989 ne plangem ca-i greu dar noi o ducem bine
1.11. La fel ca pana-n 1989 ne amenintam copiii sa invete bine, spunandu-le ca “fara carte nu au parte”
1.12. La fel ca pana-n 1989 cei fara carte sau cu studii cumparate, sunt numiti politic in functii de conducere
1.13. La fel ca pana-n 1989 locurile la facultatiile de stat sunt foarte putine
1.14. La fel ca pana-n 1989 incercam sa ne platim datoriile
1.15. Avem acelasi metrou ca si in 1989
1.16. Avem aceleasi linii de tranvai si troilebuz
1.17. Avem aceleasi parcuri dar distruse, aceleasi zone de agrement dar ruinate, aceleasi baze de tratament dar instrainate sau lasate in paragina, aceleasi lacuri termale si bai populare dar acum cu taxe mult mai mari.
1.18. Avem aceleasi mine dar inchise, aceleasi sonde petroliere dar cesionate pe 2 lei, aceleasi gradinite si camine!
1.19. Avem aceleasi statiuni turistice dar fie lasate de izbeliste, fie date cadou…
1.20. Avem aceleasi bogatii naturale, inepuizabile ( aur,neferoase,marmura,minereuri feroase,uraniu, gaz,hidrogen sulfurat…)
1.21. Avem aceleasi fantani dar secate, aceleasi izvoare de apa minerala…
1.22. Avem aceleasi centre de cercetare dar fara cercetatori
1.23. Si acum ca si pana-n 1989, ne multumim sa spunem bancuri despre politicieni
1.24. Si acum ca si pana-n 1989, ne lasam condusi precum o vita la abator.
Capitolul 2. Deosebiri
2.1. Hidrocentralele ce le avem sunt amortizate contabil. Costul de productie este acum de 10 ori mai mic iar cel pe care-l platim de 10 ori mai mare…?!
2.2. Termocentralele pe care le avem sunt si ele in aceasi situatie ca a hidrocentralelor in schimb aici ne confruntam cu alt aspect si anume cu cel al aprovizionarii cu carbune de import…daca ar fi fost posibil, cu siguranta politicienii nostri, ar fi importat si apa pentru varianta hidro. Amortizarea termocentralor, duce la costuri foarte mici de productie, in schimb comisioanele de la import au “grija” sa regleze pretul. Aceleasi comisioane vin a corecta pretul si in varianta hidro, comisioane de milioane de euro primite pentru “revizii tehnice uzuale la preturi de milioane”!
2.3. Incredibil, importam apa grea de la o firma din paradisul fiscal care o cumpara(importa) din..ROMANIA!Transportul e foarte rapid, el facandu-se pe hartie! Teoria ca energia electrica este aproape gratuita nu e valabila si pentru Romania.
2.4. Soselele si autostrazile sunt aceleasi dar cu un trafic de 10 ori mai mare
2.5. In spitale acum trebuie sa vi cu siringa ta si cu medicamentele tale.
2.6. Statul la coada e privit ca ceva normal. Am stat 2 ore la BCR Serban Voda, le-am facut sesizare si un pic de “circ”, i-am intrebat daca-si dau seama ca ceea ce fac e furt, furt de timp si normal ar fi sa ma pontez si sa fiu platit de banca…Angajatii radeau iar “pinguinii” de la coada ma priveau ca pe un ciudat.
2.7. Daca ceri restul la taxi, spun ca nu au schimbat, daca vrei restul de la Mega Image trebuie sa te lupti sa-l culegi de pe sticla… daca lasi ciubuc prea putin, ti se bate obrazul…
2.8. Pana-n 1989 eram mintiti 2 ore/zi, la televizor! Acum suntem mintiti 24 de ore /zi…
2.9. Pana-n 1989, presedintele era laudat de patriarhul Romaniei, acum presedintele pupa mana patriarhului. Homosexualitatea e prezenta la cele mai inalte nivele…a pupa mana cuiva, este o optiune sexuala!
2.10 In ziua de azi, poti face o facultate si numai cu bani. Examenele de semestru sunt teste grila, iar subiectele sunt postate pe net cu 2 saptamani inainte!!!
2.11. Exploatarea resurselor naturale se face de catre privati, care dau statului Roman, intre 3-12% din valoare ! Protectia sociala are un alt sens … a-l aduce pe om la nivelul de inteligenta si sau cunoastere/percepere al ierbivorelor e factor de echilibru si liniste sociala. Eliminarea fizica a pensionarilor si celor asistati sogial e plus valoare, si trebuie facuta intr-un cadru legal!
2.12. Astazi se fac consolidari la tronsoane de cai de tranvai unde nu e cazul doar pentru a incasa “comisionul”. Toata clasa politica asteapta cutremurul ca pe D-zeu
2.13. Pana-n 1989 fiecare cetatean mergea in concediu, o data la mare si o data la munte. Azi doar 5% mai isi permit!
2.14. Pana-n 1989, banii obtinuti din exploatarea resurselor naturale, erau directionati catre protectia sociala, astazi sunt directionati catre protectia MAFIEI!
2.15. Apa plata e la fel de scumpa ca berea?
2.16. Cumparam Cola la acelasi pret cu laptele, daca nu mai scump. In loc sa ne hranim copiii ii otavim cu mana noastra!
2.17. Parizerul e facut din celuloza alimentara si prafuri extrem de toxice. Toate preparatele contin aditivi toxici ce permit absortia apei. Am ajuns sa cumparam apa la pret de sunca presata. Am ajuns sa ne cumparam propia moarte in rate!
2.18. Banii ce n-i se fura zi de zi, se intorc inapoi sub forma de imprumut. Cine are interes sa se opreasca jaful atata timp cat acesta genereaza dobanzi acelorasi hoti.
Daca am incerca sa-i falimentam pe acesti criminali “economici”, ce fac profit otravindu-ne,cu acordul tacit al statului si de ce nu si al nostru, nu ne-ar ramane decat sa bem apa si sa mancam cartofi si paine…dar si atunci nu sunt sigur ca nu ne-ar otravi apa! Exista o vorba veche…SCAPA CINE POATE… eu unul va spun sincer ca SCAPA CINE SE TREZESTE! “Invadatorii” nu ne invadeaza pentru ca inca suntem prea multi!
Capitolul 3. Specific Romanesc
3.1. Numai in Romania platesti comision de consultare cont, facuta la bancomat.
3.2. Numai in Romania patesti comision cand retragi numerar de pe card
3.3. Numai in Romania termenele de prescriptie a amenzilor nu sunt respectate
3.4. Numai in Romania au fost date si inca se mai dau legi pentru o zi!
3.5. Branza e mai scumpa decat carnea
3.6. Nucile noastre mai scumpe decat nuca de cocos.
3.7. Laptele simplu mai scump decat laptele batut.
3.8. Portocalele mai ieftine decat merele.
3.9. Cartile sunt mai ieftine decat revistele.
3.10.Muzica buna e mai ieftina decat muzica proasta.
3.11.Maslinele umplute cu gogosar sunt mai ieftine decat maslinele umplute cu sambure.
3.12.Vinul este mai ieftin decat strugurii.
3.13.Pixul cu mina este mai ieftin decat mina de pix fara pix.
3.14.Ciupercile sunt mai scumpe ca si carnea de pui
3.15.Criminali precum Iliescu au paza oficiala de stat, SPP, platita de cei impotriva carora au fost facute crimele.
3.16.Venitul minim si pensile sunt impozitate ( supuse taxarii)
3.17.Hotararile luate de popor prin referendum sunt apoi ignorate
3.18.Statul are o relatie sexuala cu cetateanul, regulandu-l in toate pozitiile posibile. Pozitia 89, in grup, e practicata de 20 de ani!
Radu Roncea
Capitolul 1. Asemanari
1.1. Avem aceleasi hidrocentrale construite pana in 1989, cu precizarea ca pe unele, cat de curand le vom face cadou.
1.2. Avem aceleasi termocentrale construite pana in 1989 si aceleasi retele de transport electric
1.3. Avem aceiasi centrala atomica
1.3. Avem aceleasi sosele si autostrazi in proportie de 99%
1.4. Avem aceleasi spitale construite pana in 1989
1.5. Avem aceleasi camine, complexe, studentesti si aceleasi facultati de stat.
1.6. Stam si acum la cozi. Sinistru e ca acum stam la ”coada” la banca, la ”coada” sa platim impozitul sau gazul, la ”coada” sa prindem mai stiu eu ce promotie sau la ”coada” sa depunem cererea de somaj…
1.7. La fel ca pana-n 1989, ”vedem” hotul dar inchidem ochii
1.8. La fel ca pana-n 1989, ne uitam la TV si nu avem ce sa vedem
1.9. La fel ca pana-n 1989 ne mintim spunandu-ne ca:”presedintele singur, nu are ce sa faca”
1.10. La fel ca pana-n 1989 ne plangem ca-i greu dar noi o ducem bine
1.11. La fel ca pana-n 1989 ne amenintam copiii sa invete bine, spunandu-le ca “fara carte nu au parte”
1.12. La fel ca pana-n 1989 cei fara carte sau cu studii cumparate, sunt numiti politic in functii de conducere
1.13. La fel ca pana-n 1989 locurile la facultatiile de stat sunt foarte putine
1.14. La fel ca pana-n 1989 incercam sa ne platim datoriile
1.15. Avem acelasi metrou ca si in 1989
1.16. Avem aceleasi linii de tranvai si troilebuz
1.17. Avem aceleasi parcuri dar distruse, aceleasi zone de agrement dar ruinate, aceleasi baze de tratament dar instrainate sau lasate in paragina, aceleasi lacuri termale si bai populare dar acum cu taxe mult mai mari.
1.18. Avem aceleasi mine dar inchise, aceleasi sonde petroliere dar cesionate pe 2 lei, aceleasi gradinite si camine!
1.19. Avem aceleasi statiuni turistice dar fie lasate de izbeliste, fie date cadou…
1.20. Avem aceleasi bogatii naturale, inepuizabile ( aur,neferoase,marmura,minereuri feroase,uraniu, gaz,hidrogen sulfurat…)
1.21. Avem aceleasi fantani dar secate, aceleasi izvoare de apa minerala…
1.22. Avem aceleasi centre de cercetare dar fara cercetatori
1.23. Si acum ca si pana-n 1989, ne multumim sa spunem bancuri despre politicieni
1.24. Si acum ca si pana-n 1989, ne lasam condusi precum o vita la abator.
Capitolul 2. Deosebiri
2.1. Hidrocentralele ce le avem sunt amortizate contabil. Costul de productie este acum de 10 ori mai mic iar cel pe care-l platim de 10 ori mai mare…?!
2.2. Termocentralele pe care le avem sunt si ele in aceasi situatie ca a hidrocentralelor in schimb aici ne confruntam cu alt aspect si anume cu cel al aprovizionarii cu carbune de import…daca ar fi fost posibil, cu siguranta politicienii nostri, ar fi importat si apa pentru varianta hidro. Amortizarea termocentralor, duce la costuri foarte mici de productie, in schimb comisioanele de la import au “grija” sa regleze pretul. Aceleasi comisioane vin a corecta pretul si in varianta hidro, comisioane de milioane de euro primite pentru “revizii tehnice uzuale la preturi de milioane”!
2.3. Incredibil, importam apa grea de la o firma din paradisul fiscal care o cumpara(importa) din..ROMANIA!Transportul e foarte rapid, el facandu-se pe hartie! Teoria ca energia electrica este aproape gratuita nu e valabila si pentru Romania.
2.4. Soselele si autostrazile sunt aceleasi dar cu un trafic de 10 ori mai mare
2.5. In spitale acum trebuie sa vi cu siringa ta si cu medicamentele tale.
2.6. Statul la coada e privit ca ceva normal. Am stat 2 ore la BCR Serban Voda, le-am facut sesizare si un pic de “circ”, i-am intrebat daca-si dau seama ca ceea ce fac e furt, furt de timp si normal ar fi sa ma pontez si sa fiu platit de banca…Angajatii radeau iar “pinguinii” de la coada ma priveau ca pe un ciudat.
2.7. Daca ceri restul la taxi, spun ca nu au schimbat, daca vrei restul de la Mega Image trebuie sa te lupti sa-l culegi de pe sticla… daca lasi ciubuc prea putin, ti se bate obrazul…
2.8. Pana-n 1989 eram mintiti 2 ore/zi, la televizor! Acum suntem mintiti 24 de ore /zi…
2.9. Pana-n 1989, presedintele era laudat de patriarhul Romaniei, acum presedintele pupa mana patriarhului. Homosexualitatea e prezenta la cele mai inalte nivele…a pupa mana cuiva, este o optiune sexuala!
2.10 In ziua de azi, poti face o facultate si numai cu bani. Examenele de semestru sunt teste grila, iar subiectele sunt postate pe net cu 2 saptamani inainte!!!
2.11. Exploatarea resurselor naturale se face de catre privati, care dau statului Roman, intre 3-12% din valoare ! Protectia sociala are un alt sens … a-l aduce pe om la nivelul de inteligenta si sau cunoastere/percepere al ierbivorelor e factor de echilibru si liniste sociala. Eliminarea fizica a pensionarilor si celor asistati sogial e plus valoare, si trebuie facuta intr-un cadru legal!
2.12. Astazi se fac consolidari la tronsoane de cai de tranvai unde nu e cazul doar pentru a incasa “comisionul”. Toata clasa politica asteapta cutremurul ca pe D-zeu
2.13. Pana-n 1989 fiecare cetatean mergea in concediu, o data la mare si o data la munte. Azi doar 5% mai isi permit!
2.14. Pana-n 1989, banii obtinuti din exploatarea resurselor naturale, erau directionati catre protectia sociala, astazi sunt directionati catre protectia MAFIEI!
2.15. Apa plata e la fel de scumpa ca berea?
2.16. Cumparam Cola la acelasi pret cu laptele, daca nu mai scump. In loc sa ne hranim copiii ii otavim cu mana noastra!
2.17. Parizerul e facut din celuloza alimentara si prafuri extrem de toxice. Toate preparatele contin aditivi toxici ce permit absortia apei. Am ajuns sa cumparam apa la pret de sunca presata. Am ajuns sa ne cumparam propia moarte in rate!
2.18. Banii ce n-i se fura zi de zi, se intorc inapoi sub forma de imprumut. Cine are interes sa se opreasca jaful atata timp cat acesta genereaza dobanzi acelorasi hoti.
Daca am incerca sa-i falimentam pe acesti criminali “economici”, ce fac profit otravindu-ne,cu acordul tacit al statului si de ce nu si al nostru, nu ne-ar ramane decat sa bem apa si sa mancam cartofi si paine…dar si atunci nu sunt sigur ca nu ne-ar otravi apa! Exista o vorba veche…SCAPA CINE POATE… eu unul va spun sincer ca SCAPA CINE SE TREZESTE! “Invadatorii” nu ne invadeaza pentru ca inca suntem prea multi!
Capitolul 3. Specific Romanesc
3.1. Numai in Romania platesti comision de consultare cont, facuta la bancomat.
3.2. Numai in Romania patesti comision cand retragi numerar de pe card
3.3. Numai in Romania termenele de prescriptie a amenzilor nu sunt respectate
3.4. Numai in Romania au fost date si inca se mai dau legi pentru o zi!
3.5. Branza e mai scumpa decat carnea
3.6. Nucile noastre mai scumpe decat nuca de cocos.
3.7. Laptele simplu mai scump decat laptele batut.
3.8. Portocalele mai ieftine decat merele.
3.9. Cartile sunt mai ieftine decat revistele.
3.10.Muzica buna e mai ieftina decat muzica proasta.
3.11.Maslinele umplute cu gogosar sunt mai ieftine decat maslinele umplute cu sambure.
3.12.Vinul este mai ieftin decat strugurii.
3.13.Pixul cu mina este mai ieftin decat mina de pix fara pix.
3.14.Ciupercile sunt mai scumpe ca si carnea de pui
3.15.Criminali precum Iliescu au paza oficiala de stat, SPP, platita de cei impotriva carora au fost facute crimele.
3.16.Venitul minim si pensile sunt impozitate ( supuse taxarii)
3.17.Hotararile luate de popor prin referendum sunt apoi ignorate
3.18.Statul are o relatie sexuala cu cetateanul, regulandu-l in toate pozitiile posibile. Pozitia 89, in grup, e practicata de 20 de ani!
Radu Roncea
O DISPUTĂ ŞI O EXCLUDERE DIN... PARTID!
...9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 12 3 4 5 6 7 8 9...
În mileniul trei după un calendar ciudat
mă întreb de ce trebuie să număr anii crescător de la nașterea
unui personaj, dintr-un volum de poezii ce-a ajuns
să fie coercitiv
să fie impus și luat drept lege
să fie instrumentul hipnotizator
care trimite omul într-o realitate suprarealistă
într-o minciună pe care nimeni n-o contestă –
și înainte de nașterea acestui personaj
căruia-i spun numele doar în aluzie
să număr anii invers. Mă întreb de ce trebuie să trăiesc toată iluzia asta
pe care șmecherii lumii mi-o impun
pe care proștii o preferă și
pe care și mai proștii n-o sezisează,
de ce trebuie să trăiesc în paternul ăsta bolnav
în retardul ăsta forțat
care îmi limitează viața
conștiința
și percepția asupra realității
de ce trebuie să fie ...9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9... totul?
de ce trebuie să-mi numărzilele?
de ce trebuie să trăiescîntr-o lume care-și numără zilele?
Toată CULTURA lumiise-nvârte-n jurul unor MINCIUNI.
Unii crează ere
și le impun obligat forțat.
Majoritatea, dobitocipeste dobitoci,
le acceptă. Cei care nule acceptă sunt respinși
Domnule Gelu VLAŞIN,
Ştergi comentariile care "îţi put" (cu jigniri, discutabile), ca un dictator (e o comparaţie, nu un atac la persoană), dar laşi o "poezie" (care nu e poezie, ci PROIECT DE POEZIE, bun sau rău) în care se scrie negru pe alb: MAJORITATEA, DOBITOCI PESTE DOBITOCI, (Majoritatea, dobitocipeste dobitoci,). N-ai înţeles nimic: critica literară semnalează şi felul în care un scriitor critică un aspect al vieţii dintr-o societate, dar şi faptul că acel scriitor trebuie să dea măcar o brumă de soluţie, dacă se pretinde inteligent. In ceea ce vă priveşte, nu transformaţi reţeaua Dvs. într-o reţea de gaşcă, numai cu ce vă convine. Bănuiesc ceva: autorul vă este prieten. Bun. Dar numai cu laude nu putem face cenaclu. PROGRESUL SE NAŞTE DIN CONTRADICŢII. Aveţi dreptate: nici bălăceală - ca-n politică - nu-i bună, dar nu putem lăsa balanţa înclinată doar pe-o parte. O SOCIETATE INTELIGENTĂ vine cu soluţii - invenţii - argumentate ştiinţific. Nu doar cu critică STERILĂ! Răspundeţi-mi Dvs. această "poezie" cui serveşte, ce "emoţie artistică" stîrneşte în cititor? Ai văzut şi Dumneata. şi reacţiile care le-ai şters. Şterge-o şi pe-asta! Savin BADEA
http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/9-8-7-6-5-4-3-2-1-0-12-3-4-5-6?commentId=1971741%3AComment%3A591538&xg_source=msg_com_blogpost
Ai fost suspendat din reţeaua literară
Ne pare rău, Savin BADEA, dar nu poţi accesa reţeaua literară, deoarece ai fost suspendat. În cazul în care crezi că ai fost suspendat din greşeală, poţi să contactezi administratorul.Aşa cum m-am aşteptat! - Mulţumesc pentru suspendare!... Nu pot convieţui într-o reţea de gaşcă, fără să mă dau cu gaşca. Eu am alte principii. Vă mulţumesc, totuşi, pentru temporara găzduire. Vă urez succes! La revedere, într-o altă viaţă! Savin BADEA
O lume romantica - Pentru voi suflete sensibile...
Asculta mai multe audio folk
marți, 11 ianuarie 2011
Madalina Manole
01. Fata draga
02. Cand dansez cu tine
O3. Unde esti voi fi si eu
04. Nu esti chiar un inger
05. Vino, dragostea mea!
06. Ei si ce
07. Jucatorul de iubiri
08. Vreau sa te uit
09. Stai langa mine, mama
10. Si vei pleca
11. As da orice
12. Te-am vazut, mi-ai placut
13. Da, te iubesc
14. Rockul iubirii
15. Dragoste de foc
16. Tu n-ai avut curaj
17. Canta cu mine
18. Fara dragostea ta
Madalina Manole
Asculta mai multe audio diverse
02. Cand dansez cu tine
O3. Unde esti voi fi si eu
04. Nu esti chiar un inger
05. Vino, dragostea mea!
06. Ei si ce
07. Jucatorul de iubiri
08. Vreau sa te uit
09. Stai langa mine, mama
10. Si vei pleca
11. As da orice
12. Te-am vazut, mi-ai placut
13. Da, te iubesc
14. Rockul iubirii
15. Dragoste de foc
16. Tu n-ai avut curaj
17. Canta cu mine
18. Fara dragostea ta
Madalina Manole
Asculta mai multe audio diverse
EDITH PIAF - CELE MAI FRUMOASE MELODII
01 (3:15) Padam Padam
02 (3:22) Mon Dieu
03 (3:02) Avant Nous
04 (3:34) La Croix
05 (3:15) Toujours Aimers
06 (3:17) L'Effet Que Tu Me Fais
07 (3:07) La Vie en Rose
08 (2:22) Non Je Ne Regrette Rien
09 (3:22) Sous Le Ciel de Paris
10 (3:06) Polichinelle
11 (3:44) Le Bleu de Tes Yeux
12 (3:04) Notre Dame de Paris
13 (3:03) Bravo Pour le Clown!
14 (3:37) L' Accordeoniste
15 (4:05) T'es Beau, Tu Sais
16 (2:05) Le Goulante De Pauvre Jean
17 (2:59) Comme Moi
18 (4:30) Milord
19 (3:13) Le Vieux Piano
20 (3:26) Hymne a l'Amour
21 (3:02) Mon Manege A Moi
22 (1:50) La Vie, L'amour
23 (3:00) C'est L'amour
Asculta mai multe audio traditionala
02 (3:22) Mon Dieu
03 (3:02) Avant Nous
04 (3:34) La Croix
05 (3:15) Toujours Aimers
06 (3:17) L'Effet Que Tu Me Fais
07 (3:07) La Vie en Rose
08 (2:22) Non Je Ne Regrette Rien
09 (3:22) Sous Le Ciel de Paris
10 (3:06) Polichinelle
11 (3:44) Le Bleu de Tes Yeux
12 (3:04) Notre Dame de Paris
13 (3:03) Bravo Pour le Clown!
14 (3:37) L' Accordeoniste
15 (4:05) T'es Beau, Tu Sais
16 (2:05) Le Goulante De Pauvre Jean
17 (2:59) Comme Moi
18 (4:30) Milord
19 (3:13) Le Vieux Piano
20 (3:26) Hymne a l'Amour
21 (3:02) Mon Manege A Moi
22 (1:50) La Vie, L'amour
23 (3:00) C'est L'amour
Asculta mai multe audio traditionala
luni, 10 ianuarie 2011
joi, 6 ianuarie 2011
Un WikiLeaks pentru liniştea licuriciului mare
Traian Băsescu: familie, avere, vulnerabilităţi şi controverse. Pe listă se regăsesc deopotrivă greşeli din trecut, dar şi persoane apropiate. Elena Udrea şi Mircea Băsescu sunt doar două exemple
Date financiare, de sănătate şi biometrice, date despre vulnerabilitatea şi personalitatea liderilor români. Informaţii pe care diplomaţii americani aflaţi la Bucureşti trebuia să le strângă şi să le verse departamentului de Stat american, potrivit unei note diplomatice obţinute şi publicate anul trecut de WikiLeaks.
Pentru a-i lăsa pe diplomaţii americani să se ocupe de treburile cu adevărat importante, Jurnalul Naţional le dă americanilor o mână de ajutor. Printr-un simplu click pe Google a strâns o mulţime de informaţii, conturând o scurtă biografie a celui mai important om politic, nr. 1 în stat, de la locul naşterii, familie, avere până la vulnerabilităţi. În plus, americanii pot afla, dacă nu au făcut până acum, cu cine compară Traian Băsescu SUA şi liderii ei şi care e filosofia unei relaţii de succes cu una din superputerile lumii.
Întrebat, într-un cadru privat, în 2005, pe la 3:00 dimineaţa, la unul dintre restaurantele preferate ale preşedintelui "Golden Blitz", de ce ţine atât de mult la "Axa Washington – Londra – Bucureşti" şi nu este adeptul unor relaţii la fel de apropiate cu partenerii tradiţionali Franţa şi Germania, Traian Băsescu a răspuns râzând: "Decât să sug... la mai mulţi licurici mai mici, mai bine sug... la un licurici mai mare!".
Fost comandant de navă, ministru al Transporturilor, primar al Capitalei, preşedintele României, autointitulat "preşedinte jucător" din 2004. Traian Băsescu. Culoarea ochilor: albaştri. Culoarea părului: şaten. Înălţimea: aproximativ, 1,75 m. Greutatea: aproximativ 85 kg.
Carismatic, energic, hotărât, mereu în mijlocul mulţimii. Adept al unui limbaj nonconformist, preşedintelui îi place să spună lucrurilor pe nume. Să aibă mereu un as în mânecă. Capabil de orice pentru a-şi înfrânge adversarul. Chiar şi să plângă. Traian Băsescu dansează, merge la cumpărături, la meciuri şi îşi conduce singur maşina chiar dacă a băut vreo două pahare. A, şi îi plac femeile, blonde.
S-a născut la 4 noiembrie 1951, la Basarabi, judeţul Constanţa. "L-am născut acasă, foarte uşor, eram cu mama şi cu soacra. Ele m-au moşit, moaşa a sosit prea târziu", povestea într-un interviu mama preşedintelui, Elena Băsescu.
Împreună cu fratele său Mircea Băsescu, mai mic cu doi ani, Traian Băsescu a urmat şcoala generală la Iaşi, iar la Bacău au urmat liceul. În 1976 Traian Băsescu termină facultatea de Navigaţie la Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân" din Constanţa.
În 1995 a absolvit şi cursurile avansate în industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat.
Între 1981 – 1987 a fost comandant de navă în cadrul flotei comerciale a RSR. Începând cu 1987 a făcut parte din reprezentanţa Navrom la Anvers. În anul 1989 a devenit director general al Inspectoratului pentru Navigaţie Civilă în cadrul Ministerului Transporturilor, în cabinetul Dăscălescu, funcţie pe care a îndeplinit-o până la Revoluţia din 1989.
După căderea comunismului intră în politică, devenind membru al Frontului Salvării Naţionale. În 1992 devine membru PD. În perioada 1991 – 1992 este ministru al Transporturilor în cabinetele conduse de Petre Roman (2) şi Theodor Stolojan. Între 1996 – 2000 este iar ministru al Transporturilor în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu.
Îl înlătură pe Petre Roman din fruntea PD şi preia şefia partidului în perioada mai 2001 – decembrie 2004. A fost primar al Capitalei în perioada 2000 – 2004, funcţie din care a demisionat când a fost ales preşedintele României, candidând din partea Alianţei D.A. (PNL – PD). A fost reales şef al statului în urma alegerilor din decembrie 2009.
Este primul preşedinte al României suspendat din funcţie de Parlament la 16 aprilie 2007 pentru încălcări ale Constituţiei. După referendumul naţional din 19 mai 2007 prin care nu s-a decis demiterea lui, Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni.
Date financiare, de sănătate şi biometrice, date despre vulnerabilitatea şi personalitatea liderilor români. Informaţii pe care diplomaţii americani aflaţi la Bucureşti trebuia să le strângă şi să le verse departamentului de Stat american, potrivit unei note diplomatice obţinute şi publicate anul trecut de WikiLeaks.
Pentru a-i lăsa pe diplomaţii americani să se ocupe de treburile cu adevărat importante, Jurnalul Naţional le dă americanilor o mână de ajutor. Printr-un simplu click pe Google a strâns o mulţime de informaţii, conturând o scurtă biografie a celui mai important om politic, nr. 1 în stat, de la locul naşterii, familie, avere până la vulnerabilităţi. În plus, americanii pot afla, dacă nu au făcut până acum, cu cine compară Traian Băsescu SUA şi liderii ei şi care e filosofia unei relaţii de succes cu una din superputerile lumii.
Întrebat, într-un cadru privat, în 2005, pe la 3:00 dimineaţa, la unul dintre restaurantele preferate ale preşedintelui "Golden Blitz", de ce ţine atât de mult la "Axa Washington – Londra – Bucureşti" şi nu este adeptul unor relaţii la fel de apropiate cu partenerii tradiţionali Franţa şi Germania, Traian Băsescu a răspuns râzând: "Decât să sug... la mai mulţi licurici mai mici, mai bine sug... la un licurici mai mare!".
Fost comandant de navă, ministru al Transporturilor, primar al Capitalei, preşedintele României, autointitulat "preşedinte jucător" din 2004. Traian Băsescu. Culoarea ochilor: albaştri. Culoarea părului: şaten. Înălţimea: aproximativ, 1,75 m. Greutatea: aproximativ 85 kg.
Carismatic, energic, hotărât, mereu în mijlocul mulţimii. Adept al unui limbaj nonconformist, preşedintelui îi place să spună lucrurilor pe nume. Să aibă mereu un as în mânecă. Capabil de orice pentru a-şi înfrânge adversarul. Chiar şi să plângă. Traian Băsescu dansează, merge la cumpărături, la meciuri şi îşi conduce singur maşina chiar dacă a băut vreo două pahare. A, şi îi plac femeile, blonde.
S-a născut la 4 noiembrie 1951, la Basarabi, judeţul Constanţa. "L-am născut acasă, foarte uşor, eram cu mama şi cu soacra. Ele m-au moşit, moaşa a sosit prea târziu", povestea într-un interviu mama preşedintelui, Elena Băsescu.
Împreună cu fratele său Mircea Băsescu, mai mic cu doi ani, Traian Băsescu a urmat şcoala generală la Iaşi, iar la Bacău au urmat liceul. În 1976 Traian Băsescu termină facultatea de Navigaţie la Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân" din Constanţa.
În 1995 a absolvit şi cursurile avansate în industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat.
Între 1981 – 1987 a fost comandant de navă în cadrul flotei comerciale a RSR. Începând cu 1987 a făcut parte din reprezentanţa Navrom la Anvers. În anul 1989 a devenit director general al Inspectoratului pentru Navigaţie Civilă în cadrul Ministerului Transporturilor, în cabinetul Dăscălescu, funcţie pe care a îndeplinit-o până la Revoluţia din 1989.
După căderea comunismului intră în politică, devenind membru al Frontului Salvării Naţionale. În 1992 devine membru PD. În perioada 1991 – 1992 este ministru al Transporturilor în cabinetele conduse de Petre Roman (2) şi Theodor Stolojan. Între 1996 – 2000 este iar ministru al Transporturilor în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu.
Îl înlătură pe Petre Roman din fruntea PD şi preia şefia partidului în perioada mai 2001 – decembrie 2004. A fost primar al Capitalei în perioada 2000 – 2004, funcţie din care a demisionat când a fost ales preşedintele României, candidând din partea Alianţei D.A. (PNL – PD). A fost reales şef al statului în urma alegerilor din decembrie 2009.
Este primul preşedinte al României suspendat din funcţie de Parlament la 16 aprilie 2007 pentru încălcări ale Constituţiei. După referendumul naţional din 19 mai 2007 prin care nu s-a decis demiterea lui, Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni.
Traian Băsescu este căsătorit cu Maria Băsescu şi împreună au două fete: Ioana şi Elena. Cea mică, Elena a fost aleasă europarlamentar independent în iunie 2009. Ioana este notar public din 2006. Fiica cea mare a preşedintelui a fost căsătorită cu Bogdan Marin ("Bodo", solistul trupei Proconsul), despre care se ştie că nu a fost în graţiile lui Traian Băsescu, şeful statului susţinând că Bodo prestează "o muncă de lăutar".
Revoluţia din 1989 nu l-a găsit cu buzunarele goale pe Traian Băsescu. Într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, şeful statului a povestit cum a făcut primii bani din bişniţă cu blugi, cafea, ţigări şi alcool (Buf). "Pe mine m-a găsit Revoluţia cu bani. După 12 ani de serviciu pe mare, după trei ani de serviciu în Belgia, eram un om care câştigase bani mulţi. Am făcut şi buf. Am fost marinar şi nimic din ceea ce fac marinarii nu-mi este străin. Dacă mă căutaţi la CEC în vremurile acelea vedeaţi că aveam un milion de lei. Un milion de lei însemna zece Dacii. Era 70.000 de lei o Dacie. Deci, nu m-a găsit Revoluţia băiat sărac! Eu, înainte de a-mi cumpăra Mercedesul, am avut trei maşini Audi!", spunea Băsescu.
Împreună cu soţia, şeful statului deţine două terenuri intravilane în Bucureşti, un apartament şi un garaj, toate cumpărate în 2003. Preşedintele mai are o Dacia Duster din 2010, bijuterii în valoare de 20.000 de euro, ceasuri – 35.000 de euro, şi tablouri – 17.000 de euro. Băsescu mai are cinci depozite la diferite bănci (43.513 USD – ABN Bucureşti, 2001; 35.472 USD – ING Bucureşti, 2002; 5.917 USD – ING Bucureşti; 26.819 Euro – ING Bucureşti, 2002; 250.000 RON – BCR Bucureşti, 2006; 100.000 RON – BRD Constanţa, 2005), un card cu 77.175 RON la BCR Bucureşti şi un cont curent de 210.42 lei la BRD Constanţa. Pentru munca prestată la Palatul Cotroceni a încasat în 2009 o indemnizaţie în valoare de 79.225 de lei, plus indemnizaţia primită pentru deplasări – 4.192 de euro şi 1.700 USD.
Preşedintele Traian Băsescu se poate lăuda cu un ceas din aur alb Patek Philippe Calatrava, care costă 10.900 euro.
Despre averea preşedintelui au curs râuri de cerneală. Prima proprietate imobiliară a lui Băsescu în Bucureşti a fost un teren de 3.700 metri pătraţi, cumpărat în 2000 cu 50.000 de dolari, în Aleea Privighetorilor, unde era vecin cu omul de afaceri Costel Căşuneanu. L-a vândut, doi ani mai târziu, cu 360.000 de dolari.
Înainte de a vinde însă acest teren, Băsescu închiriază de la Administraţia Fondului Imobiliar un apartament de 370 de metri pătraţi, în Strada Mihăileanu, apartament pe care îl şi cumpără cu 19.000 dolari. Modul cum a dobândit casa din Mihăileanu e o problemă pe care Băsescu nu a lămurit-o nici astăzi.
Deşi când a cumpărat respectivul apartament de la stat declara că nu deţine o altă locuinţă, Băsescu cumpărase cu banii de pe terenul vândut o vilă în Băneasa cu 280.000 de dolari, pe care o donează Ioanei Băsescu după câteva săptămâni. În 2005, după un imens scandal de presă, Băsescu anunţă că renunţă la casa din Mihăileanu. Se răzgândeşte însă şi mai târziu se mută într-una din vilele de protocol din cartierul Primăverii, unde locuieşte şi acum.
Averea fetelor, alt subiect controversat. În martie 2008, Ioana Băsescu îşi cumpără cu 544.000 de euro plus TVA un apartament de tip penthouse în cartierul rezidenţial Băneasa, deţinut de omul de afaceri Puiu Popoviciu. "Apartamentul l-am achitat prin transfer bancar... integral. Sunt notar public, am câştigat bani, pentru că asta îmi este meseria", declara Ioana Băsescu.
Fiica cea mare a preşedintelui preciza că preţul apartamentului este unul mai mic faţă de preţul pieţei la nivelul lunii martie 2008 deoarece l-a cumpărat fără nici un fel de finisaje, pe care a preferat să le facă în regie proprie. Reprezentanţii Băneasa Rezidential declarau însă că valoarea unui astfel de apartament era la vremea respectivă de 800.000 de euro plus TVA. Ioana Băsescu anunţa că a închiriat în acelaşi complex şi un spaţiu pentru biroul său notarial. "Am închiriat în clădirea C1 57 de metri pătraţi cu 18 euro pe metrul pătrat în luna ianuarie 2009. Cred că plătesc preţul corect având în vedere situaţia pieţei", declara Ioana Băsescu.
Nici mezina Elena Băsescu nu e mai puţin avută. Dacă potrivit declaraţiei de interese financiare postată pe site-ul Parlamentului European, fiica cea mică a preşedintelui nu prea are cu ce să se laude, la momentul depunerii candidaturii sale la Parlamentul European, Elena Băsescu avea un Range Rover achiziţionat în 2007, bijuterii şi ceasuri în valoare de 8.000 de euro, dar şi un credit de 16.537 de euro la Piraeus Bank. În calitate de consilier economic la firma Luxten, Elena Băsescu a încasat în 2008 un salariu de 82.513 lei.
Starea de sănătate a preşedintelui a fost un alt subiect pe cât de mediatizat, pe atât de controversat. Că este grav bolnav, chiar că nu ar mai avea mult de trăit. "Băsescu are pe dracul în el, suferă de cancer generalizat. E grav bolnav, merge din rău în mai rău şi ia decizii catastrofale. Preşedintele îşi păstrează vigoarea cu nişte esenţe japoneze. Dacă Băsescu nu e bolnav, eu ies din politică, îmi dau demisia din Parlamentul Europei", arunca bomba în martie 2010 preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor.
Au urmat informaţii despre vizite ascunse ale şefului statului la spital, infirmări fără dovezi concrete. "Sunt sănătos tun!", pune Băsescu capăt speculaţiilor în august 2010, când mărturiseşte la postul public de televiziune că a fost într-o vizită la Spitalul Militar pentru a preveni o infecţie la ureche, rănindu-se cu un beţişor după o partidă de înot. "Vorbeam la telefon cu unul dintre miniştri, am fost neatent şi mi-am băgat invers un beţişor cu vată", a explicat Băsescu.
După o vizită de două ceasuri la Spitalul Militar, tot în 2010, dar în februarie, Băsescu iese şi le spune jurnaliştilor că este "mai sănătos şi la minte, şi la corp decât patronii lor". Tot la Spitalul Militar, în septembrie 2007, şeful statului a fost supus unei intervenţii chirurgicale în urma căreia i-a fost extirpat lobul drept tiroidian. Înainte de asta, în mai 2006, Băsescu este operat într-o clinică din Austria de hernie de disc. Internat iniţial la Spitalul Elias din Capitală, preşedintele a fost transportat noaptea târziu la Viena.
La capitolul mâncare, şeful statului nu are gusturi extravagante. Preferă brânza cu roşii, salata verde, salata de vinete, supa de pui cu găluşte. Ţine un regim sănătos de când a fost operat în 2007 şi tot de atunci înoată 30 de minute pe zi. Preşedintele ar fi şi "un mare consumator de dulciuri", după cum a dezvăluit, în 2006, Elena Udrea, care i-a adus acestuia un platou cu prăjituri la spital.
Dacă despre mâncărurile favorite n-a vorbit prea mult, despre băutura preferată – whisky, preşedintele a spus răspicat cum îi place să o servească: patru cuburi de gheaţă şi băutură doar cât să plutească gheaţa. "Uitaţi-vă, deosebirea între un om care ştie să bea whisky şi unul care bea ca prostul", a spus preşedintele, râzând, învăţându-i astfel cum să bea pe Huidu şi pe Găinuşă în emisiunea cărora fusese invitat şi cinstit de aceştia cu un pahar de whisky.
O bucătăreasă de la un restaurant preferat de Băsescu din Târgu-Jiu povestea la un moment dat cum îi gătea şefului statului mâncarea preferată: curcan la tavă şi bureţi de fag conservaţi. De 1 mai 2009, Băsescu declara că nu a mâncat mititei deoarece preferă "brânza cu roşii, în special brânza dobrogeană".
Preşedintelui îi place însă şi mâncarea italienească, acesta fiind văzut destul de des împreună cu soţia la Ristorante Il Calcio. Resaturantul unde şeful statului s-a simţit foarte bine este însă Cireşica, din Neptun, unde a chefuit şi a dansat de nenumărate ori. Pe lângă talentul de dansator, şeful statului a dovedit că are şi altele.
În octombrie 2009, preşedintele Traian Băsescu a stârnit uimirea tuturor recitând în emisiunea "Divertis – Serviciul Român de Comedie" o poezie scrisă chiar de el în tinereţe, pe puntea Bricului "Mircea", dedicată mamei şi celor de acasă.
Un alt punct controversat în biografia lui Traian Băsescu datează din iarna lui 1982. Atunci, în portul francez Rouen, au fost incendiate 37 de nave, iar Sena a fost poluată. Vinovat pentru acest accident a fost chiar actualul şef al statului, care în calitate de căpitan de cursă lungă primise pe mână, la doar trei luni de la obţinerea brevetului, conducerea navei Argers.
Pe Sena, în Portul Rouen, nava condusă de Băsescu a luat foc la descărcarea încărcăturii, alte 37 de nave fiind incendiate. Francezii au demarat imediat o anchetă, însă cercetările autorităţilor franceze nu au dus însă nici un rezultat, iar instanţa a decis că nu există probe pentru acuzarea echipajului românesc.
"Am explicat organelor de Securitate ce s-a întâmplat cu noi acolo şi, acum pot să o spun public, nu mai e nici un secret, am schimbat ceva în instalaţie înainte să permitem accesul autorităţilor franceze la bord, ceea ce a făcut imposibilă demonstrarea vinei noastre", declara, în ianuarie 2008, însuşi şeful statului, Traian Băsescu.
Controversele, dar şi vulnerabilităţile în cazul şefului statului continuă cu dosarul de securitate. Presa a dezvăluit că Traian Băsescu a fost racolat de Securitate în 1973, pe când era elev al Institutului de Marină, şi ar fi activat până în 1989. Preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, Mugur Ciuvică, acuza CNSAS că a luat decizia conform căreia Băsescu nu a colaborat cu Securitatea pe baza unor hârtii SRI ce atestă distrugerea dosarului şefului statului.
Potrivit lui Ciuvică, SRI şi MApN au trimis Colegiului documente autentice care demonstrează că dosarul lui Băsescu a fost distrus şi că a fost colaborator al contrainformaţiilor militare şi că, în mod inexplicabil, nu numai că Traian Băsescu a primit un nou certificat de bună purtare, dar nici măcar nu a fost chemat la audieri să dea explicaţii privind noile documente apărute în cazul său.
Potrivit deciziei prezentate de Ciuvică, CNSAS a decis în cazul lui Băsescu, în baza următoarelor documente, autentificate de SRI: "Registrul inventar – arhiva al fondului reţea păstrat la Constanţa, volumul 5, coperta şi fila 118 , în care apare menţionat, la poziţia 17592, numele preşedintelui Traian Băsescu, cu datele de identificare, cu numărul de înregistrare a dosarului personal nr. 3990, precum şi Procesul-verbal de distrugere nr. 0058212/15.08.1979 (copie autentificată de SRI)".
Ciuvică mai susţine că şi MApN a trimis un răspuns la solicitările CNSAS, care conţine o copie xerox a filelor 64 verso şi 65, declasificate, din "Registrul Jurnal pentru reţea informativă, al U.M. 02150 Mangalia", "în care figurează domnul Traian Băsescu în calitate de colaborator, fără nume conspirativ, cu dosarul nr. 3990". Astfel, Ciuvică acuza Colegiul că deşi a avut dovezi că şeful statului a avut dosar de colaborator şi că acesta a fost distrus, CNSAS a ales să dea o nouă decizie de necolaborare pentru Traian Băsescu.
Deşi n-a vrut, după cum a declarat la un moment dat chiar ea, Elena Udrea a ajuns vulnerabilitatea numărul 1 a şefului statului. "Blonda lui Băse" a avut o ascensiune rapidă pe scena politicii româneşti susţinută de primul om în stat. În 2004, soţia omului de afaceri Dorin Cocoş ajunge consilier la Primăria Capitalei, prima pe lista candidaţilor Alianţei PNL – PD-L. "Colaborează" atât de bine cu primarul general Traian Băsescu, încât când acesta părăseşte scaunul de la Primărie pentru cel de preşedinte al României, o ia cu el la Cotroceni.
În februarie 2005, Elena Udrea ajunge şefa Cancelariei Prezidenţiale pentru că preşedintelui i s-a părut interesant ca "pe lângă nişte figuri acre să fie şi o persoană care arată bine". În aprilie 2005, Elena Udrea este întrebată într-un interviu în Academia Caţavencu dacă este iubita lui Băsescu. "La întrebarea asta pot să vă răspund peste zece ani?", a fost răspunsul ei.
În octombrie 2005, Elena Udrea îşi dă demisia de la Cotroceni pentru că în presă apăruseră dezvăluiri legate de relaţiile lui Dorin Cocoş cu Petrache-Bittner. "Chiar dacă nici una dintre acuzaţiile care mi s-au adus de mass-media nu demonstrează apartenenţa mea la vreun grup de interese economice nelegitime, nu doresc ca prin insinuările repetate la adresa mea să devin o vulnerabilitate a demersurilor preşedintelui României", declara Udrea.
Deşi nu mai era consilier prezidenţial, Udrea făcea vizite nocturne la Cotroceni, Jurnalul Naţional dezvăluind în exclusivitate acest lucru. Preşedinţia şi SPP au tăcut chitic. Întrebat de ce maşina Elenei Udrea intră noaptea la Palat, Băsescu a răspuns: "Spuneţi o minciună. Confundaţi o maşină cu o femeie. Eu n-aş face confuzia asta".
În februarie 2006, Elena Udrea se înscrie în PD, devenind secretar executiv al partidului. În ianuarie 2007 aruncă pe piaţă celebrul "bileţel roz" care duce la ruperea Alianţei D.A., la ieşirea PD de la guvernare şi la declanşarea unui război între premierul Tăriceanu şi preşedintele Băsescu.
În 2008, după alegerile parlamentare, pentru Elena Udrea a fost creat un minister – Turismul". "Udrea este apropiată a preşedintelui Traian Băsescu şi se spune că acesta o consideră cel mai bun ministru al României. (...) Elena Udrea este considerată cel mai puternic politician din România, după preşedinte, din cauza legăturilor ei cu Băsescu", comenta Associated Press. În noiembrie 2010, Elena Udrea este aleasă preşedinte al PD-L Bucureşti, fiind singurul candidat pentru acest post.
O altă persoană apropiată preşedintelui, vulnerabilă, este fratele acestuia, Mircea Băsescu. Revista Next din Taipei (Taiwan) a publicat, în ianuarie 2010, un articol despre fratele preşedintelui, suspectat de reambalarea unei mari cantităţi de muniţie veche din Taiwan, destinată distrugerii în Bulgaria şi de vânzarea respectivei încărcături către Angola. Peste 8.000 de tone de grenade, mine şi alte arme ar fi trebuit distruse, dar românii ar fi luat 1.884 de tone înainte de alegerile prezidenţiale, scriau jurnaliştii de la revista Next din Taipei. Mircea Băsescu a respins acuzaţiile.
Şi presa românească a relatat în vara lui 2009 despre presupusa implicare a fratelui preşedintelui într-un transport de muniţie pentru delaborare. La vremea respectivă, ziaristul Sorin Roşca Stănescu a afirmat, pe site-ul personal, că fratele şefului statului, Mircea Băsescu, ar fi fost implicat într-o afacere de trafic de explozibil alături de o persoană pe nume Bakri Imad Abdul Reda, suspectată de legături cu organizaţii teroriste şi aflată în vizorul Interpol. După mai multe audieri, preşedintele Comisiei pentru apărare a Camerei Deputaţilor, Costică Canacheu (PDL), declara că ceea ce a apărut în presă despre fratele preşedintelui Băsescu ar fi fost "o manipulare".
SURSA: JURNALUL NAŢIONAL, 05.01.2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)