mă ia doamna Merkel și pe mine?
CTP: Noi, membrii UE, ajungem să fim puși sub acești migranți. Pe noi ne amenință, iar pe aceștia îi așteaptă să le ofere locuri de muncă. Poate eu n-am unde să muncesc, mă ia doamna Merkel și pe mine?
Foto: agentia.org
La nivel înalt, politica UE de gestionare a crizei refugiaților a devenit foarte incoerentă, iar amenințările de tipul ”primiți fonduri UE, deci trebuie să primiți și refugiați” sunt tocmai cele care încalcă principiile europene, consideră Cristian Tudor Popescu.
Jurnalistul a avertizat în cadrul unei emisiuni de la Digi24 că în această criză se creează premisele ca membrii plini ai UE să fie tratați, de fapt, ca cetățeni de rang inferior.
” În legătură cu politica Germaniei, recunosc că sunt depășit. Domnule, nu înțeleg ce se întâmplă acolo! E o incoerență de care nu bănuiam în primul rând Germania în Uniunea Europeană. Poate Italia, poate Spania, dar nu Germania! Am înghețat! Cum să te duci, cancelar german, la Porsche și să spui: angajezi refugiați sirieni de mâine, pentru că suntem datori să facem acest gest de solidaritate! Păi, cum adică? Așa ceva putea să facă Ceaușescu la IMGB! Cum adică să te amesteci în management? Angajarea a zeci de mii de oameni într-o companie auto, păi ce, asta e joacă? În concepția capitalistă, pe care Germania o reprezintă, șeful statului dictează unei companii private? Pe cine angajezi? Ca habar n-ai, sunt refugiați! Au calificare? Dacă n-au, cine plătește să fie antrenați? Lidl a primit aceeași solicitare de la dna Merkel și a spus „Nein, nu avem în vedere o asemenea politică. Guten abend!” și cu asta, basta. Mi se pare foarte corect. Nu poți să impui așa ceva unor companii!”, a afirmat Cristian Tudor Popescu.
Acesta insistă asupra faptului că nu înțelege atitudinea Germaniei față de niște oameni despre care nu se știe absolut nimic și cum poate fi forțată angajarea lor în industria germană când nu se știe ce calificare au aceștia: ”Ceea ce nu mai înțeleg deloc: păi cum adică, manifești aceeași atitudine față de niște persoane despre care nu știi cine sunt? Niște oameni care vin...I'm from Syria. Nu ştii cine sunt, nu ştii ce hram poartă, c-or fi refugiați politici, c-or fi migranți economici. Nu știi nimic! Cine sunt, ce calificare au și te duci să forțezi industria germană să angajeze”.
CTP a pus în discuție și situația în care s-a aflat acum câteva săptămâni Grecia. La acea vreme, jurnalistul a fost de acord cu atitudinea dură a lui Merkel față de autoritățile de la Atena deoarece Guvernul grec a mințit Uniunea Europeană, dar, chiar și așa, elenii erau cetățeni europeni. Față de aceștia a existat o atitudine foarte dură, deși se știau cine sunt, în schimb, față de sirieni, despre care nu se știe absolut nimic, se manifestă o filantropie totală, de neînțeles.
” În schimb, față de Grecia ai arătat o duritate - cu care eu am fost de acord atunci. Am spus: da, domnule, Grecia a fost leneșă, au fost puturoși, a furat, a mințit Guvernul grec Uniunea Europeană, foarte bine că e severă doamna Merkel! Și-acum? Cum adică? Grecii erau, totuși, niște cetățeni europeni. Știai de unde să-i iei, fiecare cu pașaportul lui! Această atitudine de filantropie totală față de niște oameni total necunoscuți care vin din Orientul Mijlociu....Încă o dată, am spus-o de la început: nu trebuie respinși acești oameni, trebuie ajutați. Dar de-aici și până la ce se întâmplă în momentul de față pentru mine este de neînțeles”.
”Apoi: cum poți să impui aceste cote? Și văd că s-a ajuns la amenințări! Ni se vorbește de valorile UE, care trebuie apărate. O valoare a UE este hălăduirea, pe teritoriul UE, a zeci de oameni în condiții ILEGALE care nu sunt înregistrați, care nu prezintă acte – asta este o valoare a Uniunii Europene? Dacă eu iau 100 de oameni din România și ne ducem pe aeroportul din Frankfurt, că putem, și ne ducem spre bariere și sărim pârleazul pe-acolo și spunem: We are from Romania! Și trecem mai departe. Păi nu e același lucru? Pe noi ne-nhață! Suntem membri UE. Nu ne trebuie viză, dar ne-nhață! Și pe oamenii ăștia îi lași să sară dintr-o graniță în alta? Fără să știi cine-i acolo? Nu se mai poate în felul ăsta!”, a mai spus Tudor Popescu.
Jurnalistul consideră că gardul ridicat de autoritățile de la Budapesta amintește de niște garduri sinistre ale Europei, deci nu este de acord cu o astfel de măsură, dar consideră că întărirea controalelor la frontiere este o inițiativă absolut necesară.
”Cu gardul Ungariei nu voi fi de acord niciodată. Mai ales că e de sârmă ghimpată. Aduce aminte de niște garduri sinistre ale Europei. Deci, nu gardul. Dar controlul intrărilor la frontieră mi se pare un lucru absolut corect. Nu se poate!
Unde sunteți acum? Rămâneți pe loc, facem o tabără pentru dumneavoastră cu bani europeni – suntem de acord cu toți să contribuim, da, asta da – și vă luăm pe rând de acolo: vă prezentați, vin organe de la UE, unde doriți să mergeți? În Germania! Bun, cine sunteți, vă înregistrăm, se poate, poftiți, urcați în tren, mergeți! Următorul! Unde doriți? Și așa mai departe. Cât se poate. Când nu se mai poate, vă oferim ce se poate. Dacă ești refugiat politic, nu exprimi preferințe! Te duci în prima țară unde ai un petec de pământ unde știi că nu vei fi ucis”.
CTP mai compară modul în care sunt tratați imigranții acum cu modul în care au fost tratați românii în timpul crizei economice.
” În ultimă instanță, mă simt lezat și eu ca român de atitudinea Germaniei. În țara asta, în anul 2010, a fost aplicată o politică de austeritate, au fost tăiate salariile, a fost la un pas să se taie și pensiile atunci, românii au suferit, pentru că Guvernul României a aplicat o politică în consonanță cu politica Angelei Merkel dictată de Bruxelles. Noi am suferit, da? Acești oameni care vin din Siria și de unde vin ei, despre care nu știm, nu știm nici dacă au suferit, eu de pildă despre ăia foarte vioi care dădeau cu cocteiluri Molotov la granița maghiară și cu pietre, cu fularul de Intifada deja pe față – nu știu ce suferințe au avut ăia! Vom vedea”.
”Amenințările agresive de tipul ați primit fonduri europene, trebuie să acceptați cotele – acestea sunt cele care pun la îndoială valorile fundamentale europene. Este total nedemocratic. E un hitlerism pe dos. Nu poți să mă obligi să primesc niște oameni la mine în țară, dacă nu vreau! Poți să mă obligi să suport financiar. Asta da, n-ai cum să te opui. E și o absurditate. Nu vor veni aici. Din nou, ar trebui in abstracto călcat un principiu al libertății individului, ar trebui trimiși aici între baionete, cu escorte germane și olandeze oamenii ăștia care nu vor să vină în România. Când nimeresc în România, îi pufnește plânsul, ca pe afganii ăia. Deci, cum o să-i aduc aici?”, a continuat Cristian Tudor Popescu.
Acesta mai consideră că prin amenințările lansate de unii lideri din Vest, unii membrii UE au ajuns să fie practic tratați ca fiind inferiori acestor imigranți.
” Nu înțeleg, mi se pare incoerentă – și asta e foarte grav – politica la nivel înalt din UE. Noi, membrii UE, ajungem în situația de a fi tratați ca inferiori. Prin astfel de amenințări, precum ale Berlinului sau Olandei, noi suntem puși sub acești migranți. Ei sunt tratați mai sus decât noi. Pe noi ne amenință, iar pe aceștia îi așteaptă să le ofere...Dar poate vreau și eu să mă angajez, domnule, la Porsche! Poate n-am unde să muncesc, aici, în România. Sunt un mecanic auto foarte bun, n-am unde, mă ia doamna Merkel și pe mine? Mă consideră cât de cât apropiat, așa, de un „sirian”, „libian” - n-am nimic cu popoarele astea – ce se declară ei, că nu știe nimeni ce sunt!””, a susținut Cristian Tudor Popescu pentru Digi24.
- See more at: http://www.dcnews.ro/baroneasa-de-rothschild-pe-lista-consiliului-de-administratie-al-electrica_451910.html#sthash.IUZ5QNtz.dpuf
Jurnalistul a avertizat în cadrul unei emisiuni de la Digi24 că în această criză se creează premisele ca membrii plini ai UE să fie tratați, de fapt, ca cetățeni de rang inferior.
” În legătură cu politica Germaniei, recunosc că sunt depășit. Domnule, nu înțeleg ce se întâmplă acolo! E o incoerență de care nu bănuiam în primul rând Germania în Uniunea Europeană. Poate Italia, poate Spania, dar nu Germania! Am înghețat! Cum să te duci, cancelar german, la Porsche și să spui: angajezi refugiați sirieni de mâine, pentru că suntem datori să facem acest gest de solidaritate! Păi, cum adică? Așa ceva putea să facă Ceaușescu la IMGB! Cum adică să te amesteci în management? Angajarea a zeci de mii de oameni într-o companie auto, păi ce, asta e joacă? În concepția capitalistă, pe care Germania o reprezintă, șeful statului dictează unei companii private? Pe cine angajezi? Ca habar n-ai, sunt refugiați! Au calificare? Dacă n-au, cine plătește să fie antrenați? Lidl a primit aceeași solicitare de la dna Merkel și a spus „Nein, nu avem în vedere o asemenea politică. Guten abend!” și cu asta, basta. Mi se pare foarte corect. Nu poți să impui așa ceva unor companii!”, a afirmat Cristian Tudor Popescu.
Acesta insistă asupra faptului că nu înțelege atitudinea Germaniei față de niște oameni despre care nu se știe absolut nimic și cum poate fi forțată angajarea lor în industria germană când nu se știe ce calificare au aceștia: ”Ceea ce nu mai înțeleg deloc: păi cum adică, manifești aceeași atitudine față de niște persoane despre care nu știi cine sunt? Niște oameni care vin...I'm from Syria. Nu ştii cine sunt, nu ştii ce hram poartă, c-or fi refugiați politici, c-or fi migranți economici. Nu știi nimic! Cine sunt, ce calificare au și te duci să forțezi industria germană să angajeze”.
CTP a pus în discuție și situația în care s-a aflat acum câteva săptămâni Grecia. La acea vreme, jurnalistul a fost de acord cu atitudinea dură a lui Merkel față de autoritățile de la Atena deoarece Guvernul grec a mințit Uniunea Europeană, dar, chiar și așa, elenii erau cetățeni europeni. Față de aceștia a existat o atitudine foarte dură, deși se știau cine sunt, în schimb, față de sirieni, despre care nu se știe absolut nimic, se manifestă o filantropie totală, de neînțeles.
” În schimb, față de Grecia ai arătat o duritate - cu care eu am fost de acord atunci. Am spus: da, domnule, Grecia a fost leneșă, au fost puturoși, a furat, a mințit Guvernul grec Uniunea Europeană, foarte bine că e severă doamna Merkel! Și-acum? Cum adică? Grecii erau, totuși, niște cetățeni europeni. Știai de unde să-i iei, fiecare cu pașaportul lui! Această atitudine de filantropie totală față de niște oameni total necunoscuți care vin din Orientul Mijlociu....Încă o dată, am spus-o de la început: nu trebuie respinși acești oameni, trebuie ajutați. Dar de-aici și până la ce se întâmplă în momentul de față pentru mine este de neînțeles”.
”Apoi: cum poți să impui aceste cote? Și văd că s-a ajuns la amenințări! Ni se vorbește de valorile UE, care trebuie apărate. O valoare a UE este hălăduirea, pe teritoriul UE, a zeci de oameni în condiții ILEGALE care nu sunt înregistrați, care nu prezintă acte – asta este o valoare a Uniunii Europene? Dacă eu iau 100 de oameni din România și ne ducem pe aeroportul din Frankfurt, că putem, și ne ducem spre bariere și sărim pârleazul pe-acolo și spunem: We are from Romania! Și trecem mai departe. Păi nu e același lucru? Pe noi ne-nhață! Suntem membri UE. Nu ne trebuie viză, dar ne-nhață! Și pe oamenii ăștia îi lași să sară dintr-o graniță în alta? Fără să știi cine-i acolo? Nu se mai poate în felul ăsta!”, a mai spus Tudor Popescu.
Jurnalistul consideră că gardul ridicat de autoritățile de la Budapesta amintește de niște garduri sinistre ale Europei, deci nu este de acord cu o astfel de măsură, dar consideră că întărirea controalelor la frontiere este o inițiativă absolut necesară.
”Cu gardul Ungariei nu voi fi de acord niciodată. Mai ales că e de sârmă ghimpată. Aduce aminte de niște garduri sinistre ale Europei. Deci, nu gardul. Dar controlul intrărilor la frontieră mi se pare un lucru absolut corect. Nu se poate!
Unde sunteți acum? Rămâneți pe loc, facem o tabără pentru dumneavoastră cu bani europeni – suntem de acord cu toți să contribuim, da, asta da – și vă luăm pe rând de acolo: vă prezentați, vin organe de la UE, unde doriți să mergeți? În Germania! Bun, cine sunteți, vă înregistrăm, se poate, poftiți, urcați în tren, mergeți! Următorul! Unde doriți? Și așa mai departe. Cât se poate. Când nu se mai poate, vă oferim ce se poate. Dacă ești refugiat politic, nu exprimi preferințe! Te duci în prima țară unde ai un petec de pământ unde știi că nu vei fi ucis”.
CTP mai compară modul în care sunt tratați imigranții acum cu modul în care au fost tratați românii în timpul crizei economice.
” În ultimă instanță, mă simt lezat și eu ca român de atitudinea Germaniei. În țara asta, în anul 2010, a fost aplicată o politică de austeritate, au fost tăiate salariile, a fost la un pas să se taie și pensiile atunci, românii au suferit, pentru că Guvernul României a aplicat o politică în consonanță cu politica Angelei Merkel dictată de Bruxelles. Noi am suferit, da? Acești oameni care vin din Siria și de unde vin ei, despre care nu știm, nu știm nici dacă au suferit, eu de pildă despre ăia foarte vioi care dădeau cu cocteiluri Molotov la granița maghiară și cu pietre, cu fularul de Intifada deja pe față – nu știu ce suferințe au avut ăia! Vom vedea”.
”Amenințările agresive de tipul ați primit fonduri europene, trebuie să acceptați cotele – acestea sunt cele care pun la îndoială valorile fundamentale europene. Este total nedemocratic. E un hitlerism pe dos. Nu poți să mă obligi să primesc niște oameni la mine în țară, dacă nu vreau! Poți să mă obligi să suport financiar. Asta da, n-ai cum să te opui. E și o absurditate. Nu vor veni aici. Din nou, ar trebui in abstracto călcat un principiu al libertății individului, ar trebui trimiși aici între baionete, cu escorte germane și olandeze oamenii ăștia care nu vor să vină în România. Când nimeresc în România, îi pufnește plânsul, ca pe afganii ăia. Deci, cum o să-i aduc aici?”, a continuat Cristian Tudor Popescu.
Acesta mai consideră că prin amenințările lansate de unii lideri din Vest, unii membrii UE au ajuns să fie practic tratați ca fiind inferiori acestor imigranți.
” Nu înțeleg, mi se pare incoerentă – și asta e foarte grav – politica la nivel înalt din UE. Noi, membrii UE, ajungem în situația de a fi tratați ca inferiori. Prin astfel de amenințări, precum ale Berlinului sau Olandei, noi suntem puși sub acești migranți. Ei sunt tratați mai sus decât noi. Pe noi ne amenință, iar pe aceștia îi așteaptă să le ofere...Dar poate vreau și eu să mă angajez, domnule, la Porsche! Poate n-am unde să muncesc, aici, în România. Sunt un mecanic auto foarte bun, n-am unde, mă ia doamna Merkel și pe mine? Mă consideră cât de cât apropiat, așa, de un „sirian”, „libian” - n-am nimic cu popoarele astea – ce se declară ei, că nu știe nimeni ce sunt!””, a susținut Cristian Tudor Popescu pentru Digi24.
Baroneasa de Rothschild, pe lista Consiliului de Administraţie al Electrica
Crişan Andreescu / 24 aug 2014 / 18:29
Baroneasa Arielle Malard de Rothschild va fi susţinută de Departametul pentru Energie pentru poziţia de membru independent în viitorul Consiliu de Administraţie al Electrica, informează hotnews.ro.
Potrivit sursei citate, Arielle Mallard de Rothschild are susţinerea Departamentului pentru Energie pentru poziţia de membru independent în viitorul CA al Electrica. Baroneasa, în prezent managing director şi vicepreşedinte pentru Europa de Est al Rothschild&Cie, are un doctorat în economie de la Instituts d'Etudes Politiques din Paris, specializarea sa fiind fuziuni şi achiziţii, potrivit unui comunicat de presă.
Două propuneri de candidatură pentru CA vor fi înaintate către Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), alţi doi candidaţi urmând să fie aleşi pe baza propunerilor acţionarilor minoritari.
Al cincilea membru al CA urmează să fie ales după consultarea unei liste de propuneri care va fi prezentată de către un consultant independent specializat în recrutare.
Cine este Arielle Mallard de Rothschild
Arielle Mallard de Rothschild este, în prezent, administrator al companiei franceze multinaţioanle Imerys specializată în producerea şi procesare mineralelor industriale. Imerys are operaţiuni în 50 de state, aproape 16.000 de angajaţi şi a înregistrat anul trecut venituri de 3,7 miliarde de euro.
Baroneasa este şi administratorul Grupului Lucien Barriere, care controlează 39 de cazinouri în Franţa, Elveţia şi Egipt, 17 hoteluri de lux în Franţa şi Maroc şi peste 100 de restaurante, dar şi câteva terenuri de sport şi centre spa.
Citește și: Victor Cionga, directorul general al BVB, revocat din funcţie
Femeia de afaceri, în vârstă de 51 de ani, deţine şi funcţia de managing director în cadrul Rothschild&Cie. Rothschild este o companie de consultanţă financiară controlată de familia cu acelaşi nume, care operează în 40 de state ale lumii şi are mai bine de 3.000 de angajaţi.
Arielle Malard de Rothschild este, din decembrie 2007, şi preşedintele asociaţiei umanitare CARE France.
Cine sunt ceilalţi candidaţi susţinuţi de Departamentul pentru Energie pentru CA Electrica
Fostul director general al Bursei de Valori Bucureşti, Victor Cionga, şi expertul în cadrul Direcţiei Generale Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie, Victor Grigorescu, vor fi propuşi şi susţinuţi, la rândul lor, de Departamentul pentru Energie pentru noul CA al Electrica, potrivit gandul.info.
Nicolae Ceaușescu a deconspirat planul FMI și al masonilor înainte să fie omorât
Ascultați cu atenție: Cui îi datorezi bani îți este stăpân (FMI)!!!
“Poporul este adevăratul stăpân și va rămâne veșnic stăpân, pe destinele sale, și pe bogățiile țării” – Nicolae Ceaușescu.
Azi FMI ne ia aurul de la Roșia Montană și vor să ne otrăvească prin gaze de șist.
Azi FMI ne ia aurul de la Roșia Montană și vor să ne otrăvească prin gaze de șist.
Cozile impuse de F.M.I.: “FMI a vrut să-i sărăcească pe români înainte de ’89, pentru a-i scoate în stradă”.
“Din studiile efectuate la vremea aceea la Institutul de Cercetare al Europei Libere, studii care se pot consulta la arhiva Universităţii Central Europene de la Budapesta, reiese clar că planul propus de către FMI pentru plata datoriilor României prevedea măsuri de austeritate atât de drastice încât a fost refuzat de conducerea de atunci a României, fiind înlocuit cu un program propriu care, deşi mai puţin sever decât cel preconizat de FMI, a fost responsabil pentru sărăcia şi lipsurile pe care le-au îndurat oamenii până în 1989.”
Annely Ute Gabanyi argumentează, bazându-se pe cercetările şi analizele pe care le-a făcut, că regimul Ceauşescu nu ar fi vrut să-şi plătească datoriile la băncile occidentale, aşa cum scriu istoricii români, ci a fost obligat să o facă. Astfel, de pildă, FMI i-a propus României în perioada 1982-1983 un acord stand-by prin care datoriile ţării să fie re-eşalonate şi, în schimb, guvernul să aplice măsuri de austeritate extrem de drastice. Gabanyi explică mai departe că, sub presiunea Occidentului, România a fost nevoită să dea înapoi banii împrumutaţi în anii ’70, chiar cu preţul înfometării populaţiei. În acest fel, cancelariile vestice mizau pe două efecte: recuperarea banilor şi ieşirea în stradă a românilor umiliţi.
Faptul că a ieşit din comunism fără datorii nu i-a fost de mare folos României.
A.U.G.: Ar fi putut să fie altfel. Într-o analiză făcută în februarie 1989 de Bogomolov, consilierul lui Gorbaciov, se arăta că acest lucru era în avantajul României, creând precondiţiile pentru ca această ţară „a cărei populaţie s-a eliberat de valorile socialiste şi care tradiţional a fost educată în spiritul destinului comun cu lumea latină să se orienteze definitiv spre Vest”. În aceste condiţii, susţine mai departe Bogomolov, sprijinul material şi financiar al Occidentului ar putea fi într-adevăr eficient într-o ţară care, spune el, posedă resurse economice şi naturale îndestulătoare. Din păcăte, sprijinul material şi financiar consistent al Occidentului a fost dirijat atunci către Polonia, Ungaria şi mai apoi spre cehoslovaci. De altfel, şi în privinţa susţinerii economice de către Occident există interpretări diferite.
La ce vă referiţi?
A.U.G.: Se spune curent că România ar fi vrut cu tot dinadinsul să-şi replătească datoriile pe la începutul anilor 1980. Or, de fapt, n-a avut încotro.
Vreţi să spuneţi că FMI a putut să oblige regimul Ceauşescu să-şi achite datoriile înainte ca ele să fi devenit scadente?
A.U.G.: Nu este vorba de scadenţa datoriilor. După criza polonă din 1980, statul est-european cu imense datorii la băncile occidentale, acestea au devenit foarte nervoase, întrebându-se dacă statele comuniste din estul Europei vor fi capabile să-şi achite datoriile contractate în decursul anilor 1970. În 1981, România avea o datorie de 11,8 miliarde dolari, dar de exemplu aceeaşi datorie o avea şi Ungaria, numai că, din cauză că această ţară avea doar jumătate din populaţia României, datoria per capita a Ungariei era dublă faţă de cea a României. Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvată de băncile străine occidentale, în vreme ce România a fost nevoită să-şi achite datoriile până la ultimul ban.
De ce?
A.U.G.: Este ştiut că şi deciziile de natură economică sunt în esenţă politice. În locul unei aprecieri proprii, vă prezint răspunsul dat de un oficial american ziaristei austro-americane Susanne Brandstätter, în filmul ei „Şah Mat. Strategia unei revoluţii”: „Am vrut să forţăm România să facă reforme, care în cele din urmă ar fi scos populaţia în stradă, sau să plătească datoriile, fapt care, în cele din urmă, tot ar fi scos populaţia în stradă”.
Vreţi să spuneţi că FMI, prin faptul că a obligat România să-şi plătească datoriile, a forţat de fapt izbucnirea revoluţiei?
A.U.G.: Neîndoielnic, politica de austeritate la care a fost supusă populaţia României în anii 1980 a fost printre factorii decisivi care au dus oamenii la disperare şi, în final, la revoltă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu