MINGE LA FILEU... STATELE UNITE ALE LUMII. PRIN CONSENS.

NOTĂ: Toate articolele însemnate cu o inimă vă sunt dedicate Dvs. din inimă, din inima mea ciuruită! ing. Savin BADEA



 SPERIETOAREA UNIUNII EUROPENE - mecanismul de ceasornic al unei maşinării de război! 

De aceea vreau STATELE UNITE ALE LUMII, o Uniune de State Suverane şi Independente, pentru pace, colaborare şi prietenie între popoare, nu imperii şi zone de influenţă...

Nu daţi pe nimic Suveranitatea Tării, pentru care au murit înaintaşii noştri.
 ing. Savin BADEA

Manifestul nostru

6 februarie 2012 – 21:55

● Alegerile parlamentare să nu poată fi organizate niciodată în aceeaşi zi cu alegerile locale;

● Sancţionarea traseismului politic - indiferent de funcţia eligibilă în care se află, alesul demisionar din partidul din care a făcut parte la momentul scrutinului electoral va pierde atât funcţia eligibilă, cât şi celelalte funcţii politice şi administrative ce i-au fost acordate datorită funcţiei eligibile;

● Mandatul Preşedintelui României să fie de 4 ani;

● Toate funcţiile de conducere publice să fie pe mandate de 4 ani, maximum două mandate; 

● Partidul sau alianţa care obţine cel mai mare număr de parlamentari să desemneze automat premierul;

● Guvernului trebuie să i se interzică amânarea aplicării legilor, o dată ce ele au fost promulgate şi pu¬blicate în Monitorul Oficial, precum şi amânarea aplicării sentinţelor şi hotărârilor judecătoreşti;

● Decizia de numire şi cea de revocare a unui membru al Guvernului să aparţină exclusiv premierului;

● Adoptarea unei moţiuni simple de către Parlament trebuie să ducă automat la demiterea ministrului care a făcut obiectul acelei moţiuni;

● Organizarea imediată de alegeri anticipate, atunci când majoritatea simplă a Parlamentului demisionează;

● Toate contractele şi actele adiţionale semnate de autorităţi, la toate nivelurile, trebuie să fie făcute publice în integralitatea lor;

● Limitarea guvernării prin ordonanţe de urgenţă, prin definirea clară a domeniilor şi a momentelor în care aceste ordonanţe pot fi emise;

● Drepturile câştigate în instanţă sunt inviolabile şi trebuie puse în aplicare atât de Stat şi insti¬tuţiile lui, cât şi de privaţi. Guvernul să nu mai poată abroga sau amâna plăţile către cei care câştigă în instanţe;

● Limitarea asumării răspunderii guvernamentale în Parlament la o singură dată într-o sesiune Parlamentară, astfel încât legi fundamentale, precum Legea educaţiei, Codul Muncii, Codul Penal, Codul Civil s.a.m.d., să nu mai ocolească Parlamentul;

● Eliminarea discriminării electorale pozitive a minorităţilor. Aceste partide ale minorităţilor, s-a dovedit, reprezintă un preş al puterii şi ajung să decidă soarta României;

● Depolitizarea funcţiilor de conducere ale autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia centrală şi locală. Funcţiile politice să fie doar cele de miniştri şi de secretari de stat;

● Adoptarea legilor electorale care stau la baza jocului democratic cu cel puţin 75% din voturile parlamentarilor. Dacă majoritatea parlamentară deţine cel puţin 75% din voturi, legile vor fi adoptate prin referendum, astfel încât nici o putere politică să nu poată vota vreodată astfel de legi în favoarea sa (vezi legea votului prin corespondenţă, alegerea primarilor dintr-un singur tur, comasarea alegerilor etc.);

● Modificarea Legii educaţiei astfel încât conducerea inspectoratelor judeţene şi, respectiv, a instituţiilor de învăţământ să fie desemnată prin concurs şi, respectiv, prin alegeri organizate de consiliul de administraţie;

● Prezenţa la vot trebuie să fie obligatorie, absenteismul urmând a fi sancţionat cu amendă modică. Prin absenteismul de la vot se încalcă o regulă de bază în orice democraţie şi anume "majoritatea decide;

● Depolitizarea Curţii Constituţionale şi limitarea pronunţării ei strict la problemele constituţionale;

● Depolitizarea CNA - membrii CNA să fie aleşi prin concurs;

● Depolitizarea instituţiilor mass-media publice - conducerea Societăţii Române de Televiziune şi a Societăţii Române de Radiodifuziune să fie desemnate prin concurs;

● Consultarea cetăţenilor români, prin referendum, înainte de adoptarea unor proiecte de interes naţional;

● Reducerea numărului de servicii secrete/de informaţii.
Jurnalul Naţional şi cititorii săi
Sursa: JURNALUL NATIONAL

O lege organică este un anumit tip de lege specială a sistemului juridic din România prin care se reglementează:

1. a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;
2. b) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice;
3. c) statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;
4. d) organizarea și desfășurarea referendumului;
5. e) organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
6. f) regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război;
7. g) regimul stării de asediu și al stării de urgență;
8. h) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora;
9. i) acordarea amnistiei sau a grațierii colective;
10. j) statutul funcționarilor publici;
11. k) contenciosul administrativ;
12. l) organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi;
13. m) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii;
14. n) organizarea generală a învățământului;
15. o) organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;
16. p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială;
17. r) statutul minorităților naționale din România;
18. s) regimul general al cultelor;
19. t) celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice.

Vezi și:

• Constituția României      SURSA: WIKIPEDIA

• Parlament unicameral / Parlament bicameral

  In cazul statelor din Uniunea Europeana, cele mici ca suprafata sau numar de locuitori s-au orientat spre un parlament unicameral. Este cazul legislativelor unor tari precum Slovacia - 150 membri, Portugalia - 230 membri, Lituania - 141 de membri, Letonia - 100 membri, Estonia, Ungaria - 386 membri, Grecia - 300 membri sau Bulgaria - 240 membri.
  
  Este o situatie intalnita si in tarile cu un standard al vietii ridicat - parlamente unicamerale au state precum Suedia - 349 membri, Germania - 611 membri, Finlanda - 200 membri, Luxemburg. Restul au optat pentru o solutie bicamerala.
  
  "Mama tuturor Parlamentelor" este considerat a fi parlamentul britanic, care a servit, de-a lungul timpului, drept model pentru majoritatea sistemelor parlamentare. Majoritatea tarilor europene si din Commonwealth si-au organizat similar parlamentele, cu un sef de stat care deschide si inchide oficial Parlamentul, format dintr-o camera inferioara, cu membri alesi, si o camera superioara, cu un numar mai mic de membri.
  
  In Marea Britanie, Parlamentul consta din Camera Comunelor, Camera Lorzilor si monarhul. Camera Comunelor este compusa din 646 membri direct alesi de electorat. Liderul partidului care castiga mai mult de jumatate din mandate sau are parte de suficienta sustinere din partea partidelor mai mici pentru a avea majoritatea este invitat de Regina sa formeze Guvernul.
  
  Camera Lorzilor este un organism format din membri nealesi - 92 isi mostenesc locul, iar 572 sunt numiti pe viata. Pe langa faptul ca este a doua camera a Parlamentului, Camera Lorzilor este si curtea finala de apel pentru o mare parte dintre chestiunile juridice din Marea Britanie, functie care va fi preluata luna aceasta de Curtea Suprema a Marii Britanii.
  
  Parlamentul European (PE) este institutia parlamentara a Uniunii Europene, care, impreuna cu Consiliul Uniunii Europene, formeaza ramura legislativa bicamerala a UE. Este considerata una din cele mai puternice legislaturi din lume, insa competentele sale sunt limitate la competentele cedate comunitatii europene de statele membre. PE are 736 de membri, care deservesc al doilea electorat ca marime din lume dupa India - 375 milioane de alegatori in 2009.
  
  Parlamentul francez este ramura deliberativa si legislativa a statului francez. Sistemul este bicameral si compus din camera superioara, Senatul, si camera inferioara, Adunarea Nationala Franceza. Adunarea este compusa din 577 de membri (deputati), fiecare ales dintr-o singura circumscriptie. 289 de deputati formeaza majoritatea.
  
  Mandatul deputatilor dureaza cinci ani, insa presedintele republicii poate dizolva Adunarea (cerand, spre exemplu, organizarea de alegeri anticipate), cu conditia sa nu o fi dizolvat-o in ultimele 12 luni.
  
  Pana in septembrie 2004, Senatul avea 321 de senatori, alesi pe noua ani. Insa termenul s-a redus la sase ani, iar numarul senatorilor va fi marit progresiv pana la 346 in 2010, pentru a reflecta schimbarile in demografia tarii. 12 senatori sunt alesi sa reprezinte cetatenii francezi care traiesc in afara republicii.
  
  Bundestag-ul (Dieta Federala) este parlamentul Germaniei, cu 611 membri in prezent. A fost infiintat prin Constitutia din 1949 si impreuna cu Bundesrat-ul formeaza puterea legislativa a sistemului politic german.
  
  Desi mare parte a legislatiei este initiata de puterea executiva, Bundestag-ul considera ca functia legislativa este cea mai importanta responsibilitate a sa, concentrandu-si energia pe evaluarea si amendarea programului legislativ al guvernului.
  
  Membrii Bundestag-ului sunt doar oficiali federali alesi direct de public; Bundestag-ul alege Cancelarul si supravegheaza executivul in administratie si in politici. Membrii sunt alesi pe patru ani, dar alegerile se pot organiza si mai devreme, daca Presedintele dizolva Bundestag-ul, la recomandarea Cancelarului, dupa ce a pierdut un vot de incredere in Parlament.
  
  Bundesrat-ul este un corp legislativ care reprezinta cele 16 state federale ale Germaniei la nivel federal, cu 69 de membri. Desi comentatorii straini il considera camera superioara a legislativului german, comentatorii germani nu il considera camera a parlamentului, ci o entitate separata.
  
  Parlamentul italian este bicameral, cu 945 de membri alesi. Camera Deputatilor are 630 de deputati, iar Senatul are 315.
  
  Din 2005, o lege electorala bazata pe un sistem proportional este folosita pentru ambele camere. Sunt incurajate, prin alocarea de locuri suplimentare, incercarile de a forma o coalitie majoritara. Sistemul este considerat mai putin stabil decat cel anterior, deoarece partidele mari sunt favorizate, iar cele mici sunt eliminate mai usor.
  Sursa: Ziare.com
• Austria -245 parlamentari, 8,15 mil. locuitori, bicameral
• Belgia -221 parlamentari,10,5 mil. locuitori, federal bicameral
• Bulgaria - 240 parlamentari, 7,6 mil. locuitori, Adunare Naţională unicamerală
• Cipru - 59 parlamentari, 767.314 locuitori, Casa Reprezentanţilor unicamerală
• Cehia - 281 parlamentari, 10,4 mil. locuitori, bicameral
• Danemarca - 179 parlamentari, 5,4 mil. locuitori, unicameral
• Luxemburg - 60 parlamentari, 468.571 locuitori,unicameral
• Malta -69 parlamentari, 402.668 locuitori, unicameral
• Polonia - 560 parlamentari, 38,5 mil. locuitori, Adunare Naţională bicamerală
• Estonia - 101 parlamentari, 1,3 mil. locuitori, Adunare Naţională unicamerală
• Finlanda - 200 parlamentari, 5,2 mil. locuitori,unicameral
• Franţa - 920 parlamentari, 62,6 mil. locuitori, bicameral
• Germania - 611 parlamentari, 82,4 mil. locuitori, unicameral
• Grecia - 300 parlamentari, 10,6 mil. locuitori, unicameral
• Ungaria - 386 parlamentari, 10 mil. locuitori, unicameral
• Irlanda - 223 parlamentari, 3,9 mil. locuitori, bicameral
• Italia - 945 parlamentari, 58,7 mil. locuitori, bicameral
• Letonia - 100 parlamentari, 2,3 mil. locuitori, unicameral
• Lituania - 141 parlamentari, 3,4 mil. locuitori, unicameral
• Olanda - 225 parlamentari, 16,1 mil. locuitori, bicameral
• Portugalia - 230 parlamentari, 11,3 mil. locuitori,Adunare Naţională unicamerală
• Marea Britanie - 1.386 parlamentari, 60,2 mil. locuitori, bicameral
• Slovacia - 150 parlamentari, 5,4 mil. locuitori, unicameral
• Slovenia - 130 parlamentari, 2 mil. locuitori, bicameral
• Spania - 609 parlamentari, 45,1 mil. locuitori, bicameral
• Suedia - 349 parlamentari, 9,1 mil. locuitori, unicameral
• România - 471 parlamentari, 22,2 mil. locuitori, bicameral

Sursa: Zi de Zi

• Parlamentul unicameral

Argumente pro

- Parlamentul unicameral asigură rapiditate, fluiditate, cursivitate activităţii legislative. Un asemenea parlament ar fi foarte util şi eficient societăţilor care trec de la un sistem politic totalitar de genul comunismului la unul democratic, unde există o mare nevoie de reformare şi restaurare legislativă;
- Fiind redus numeric, parlamentul unicameral necesită mai puţine cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionalitatea sa;
- Existenţa sistemului parlamentar unicameral uşurează relaţia dintre parlament şi Executiv, evitând eventualele tensiuni, opoziţii ce s-ar putea naşte în cazul parlamentul bicameral, între camerele acestuia, între acesta şi Executiv sau instituţia şefului statului.
Argumente contra
- Sub aspectul democraţiei, parlamentul unicameral nu ar constitui o reprezentare prea fidelă a voinţei poporului, întrucât prin numărul redus al membrilor săi, acesta ar fi un element restrictiv, limitativ;
- Într-un parlament unicameral se creează o mult mai mare posibilitate de subordonare sau de dominare a sa de către forţa politică, care deţine majoritatea sau de executiv, fapt ce ar putea crea premisele instaurării despotismului sau chiar a dictaturii. O asemenea posibilitate se poate crea şi pentru şeful statului sau cel puţin acesta şi-ar putea impune mai uşor propria strategie politică;

- Uşurinţa, rapiditatea, fluiditatea în adoptarea legilor, care ar fi caracteristică parlamentului unicameral, ar fi în detrimentul calităţii şi consistenţei actului legislativ.

• Parlamentul bicameral

Argumente pro

- Prin prezenţa a două camere şi implicit a unui număr mai mare de membri, parlamentul bicameral va realiza o reprezentare mai largă, mai fidelă a voinţei poporului, a tuturor claselor şi grupărilor sociale, a forţelor politice din societate, fapt cu consecinţe pozitive pentru democratismul său politic;
- Sfera mult mai largă şi mai variată a forţelor politice reprezentate în parlamentul bicameral ar înlătura posibilitatea subordonării sale fie de forţa social-politică majoritară, fie de executiv sau de şeful statului. În felul acesta, s-ar diminua considerabil posibilitatea instaurării dictaturii sau a unui regim totalitar;
- Sistemul bicameral ar permite o dezbatere mai amplă, mai profundă a proiectelor legislative, ar aduce în planul dezbaterilor opţiuni, soluţii multiple şi diverse, fapt cu efecte pozitive asupra calităţii, consistenţei, profunzimii actului legislativ.
Argumente contra
- Mulţi politicieni şi jurişti contestă plusul de democraţie pe care l-ar conferi sistemul bicameral, făcând trimitere la faptul că în multe sisteme membrii uneia din camere, de regulă Senatul, sunt parţial numiţi de şeful statului;
- Sistemul bicameral, prin prezenţa a două camere, ar genera tensiuni, opoziţii atât între cele două Camere componente cât şi între acestea şi executiv, fapt ce ar agita, tensiona, viaţa social-politică;
- Numărul mult mai mare al membrilor parlamentului bicameral ar genera o creştere considerabilă a efortului financiar pentru întreţinerea şi funcţionarea sa, fapt ce ar agrava şi în unele cazuri, ar întrece posibilităţile economice ale societăţilor mici şi mijlocii. Acest fapt ar împiedica însăşi politica de dezvoltare a acestor societăţi;
- Parlamentul bicameral, prin mecanismul său mult mai greoi de adoptare a legilor, cu posibilitate mărită de respingere de către cameră a unui proiect legislativ sau a imposibilităţii realizării medierii între cele două camere, constituie motive pentru rezerve sau critici la adresa acestui sistem.

Sursa: REALITATEA.NET

Citeste mai mult: Parlament unicameral / Parlament bicameral

•  

NOTA MEA: 1) VOTUL INDIVIDUAL: Modificarea CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI şi reexaminarea legilor organice să fie votată numai cu UNANIMITATE, prin CONSENS. Dacă nu se ajunge la CONSENS în PARLAMENT de 3 ori se va dizolva Parlamentul. Votul unui deputat sau senator se va face în scris şi poate fi condiţionat de o anexă, prin care votantul specifică în scris, argumentat, că deşi a votat PENTRU, în favoarea legii, are unele amendamente punctuale a mai face, pe articole. Comisiile Parlamentare vor lua act de observaţiile cumulate - sesizate ca probleme şi, după găsirea cel puţin a unei singure soluţii per problemă, să se treacă, cît mai urgent la reexaminarea legii. Acesta este PRINCIPIUL PERFECŢIONĂRII în SOCIETATEA INTELIGENTĂ. Votul individual poartă o răspundere individuală, pasibilă de sancţiune electorală.

2) VOTUL COLECTIV: Fiecare loc eligibil, pe judeţe, să corespundă unei grupări de 1 senator la 2 deputaţi, indiferent de partid. Această "troică, triadă, tripletă" să funcţioneze, aleasă la noroc, prin tragere la sorţi, şi să fie validată, fiecare în parte, după fiecare vacanţă parlamentară. Votul "tripletei" să fie valabil numai atunci cînd Consensul în plenul Parlamentului nu a fost realizat de 3 ori. Pentru a se evita dizolvarea Parlamentului de către Preşedintele Republicii, votul troicilor este încă o şansă, şi poate fi salvator, dacă, de data asta, desigur, se ajunge la consens. Votul unei triplete este, deasemenea, consensul ei în scris, însoţit de o anexă cu argumente solide.Votul colectiv poartă o răspundere colectivă, pasibilă de o sancţiune electorală.

3) VOTUL MORAL: În ultimile 3 zile care premerg vacanţa parlamentară, deputaţii şi senatorii să-şi aleagă o zi în care să-şi susţină o "Dare de Seamă" (ca un "Raport") în faţa reprezentanţilor şi alegătorilor din Circumscripţia Electorală, care i-au votat sau nu, în care să prezinte sintetic, realizările şi nerealizările, greutăţile întîmpinate, creindu-se astfel un sfat cu poporul. Informarea alegătorilor poate sfîrşi cu un vot de blam sau cu o încurajare, de natură politică, de care vor ţine seama, pe viitor şi aleşii şi alegătorii din comunitate.

4) Dacă METODA CONSENSULUI se dovedeşte fructuoasă (folosită deseori şi la întrunirile internaţionale), ea poate fi aplicată şi altor legi impotante. Curtea Constituţională va veghea ca Legile votate prin CONSENS PARLAMENTAR să nu fie sancţionate sau coborîte în derizoriu de alte legi şi sau amendamente contrare. Prin Comisiile sale, însuşi Parlamentul poate preîntîmpina acest neajuns.

5) Însuşi REGELE ROMÂNIEI(personal sau printr-un Reprezentant al Casei Regale, special numit, "în numele Majestăţii Sale"), poate fi rugat să participe, cu rol CONSULTATIV, în Plenul Parlamentului, cînd se discută o lege importantă, şi de sfatul căruia să se ţină cont, în măsura în care se crede de cuviinţă. Acelaşi rol îl poate avea şi PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, în afara celor stipulate în mod expres de lege.

P.S. Sînt pentru un PARLAMENT BICAMERAL, în care, prin lege, să fie incluşi ca SENATORI PE VIAŢĂ toţi şefii de stat şi de guvern ai României, încă în viaţă, indiferent de vîrstă, şi asta din trei motive: 

- să li se recunoască astfel meritele, dar şi greşelile;

- să fie consultaţi la nevoie, cînd au păreri constructive; 

- să fie traşi la răspundere morală şi să li se arate greşelile, dacă e cazul. 

Aş fi vrut, aş fi dorit, să fie strînşi într-un Consiliu de Stat (Consultativ) toate excelenţele guvernamentale pînă la rangul de director în minister, plus cei indicaţi mai sus, din aceleaşi motive. Rolul acestor prevederi (de la PS) ţine mai mult de o EDUCAŢIE CETĂŢENEASCĂ, decît de prevedere.

ing. Savin BADEA