Ce s-a întâmplat de fapt: După cum a
avertizat şi fostul premier japonez, armata americană, folosind HAARP, a
generat un tsunami care să lovească centralele exact atunci când erau
programate pentru mentenanţă.
9. Omenirea este vinovată (!) pentru dioxidul de carbon emis în atmosferă, care produce efectul de seră (!?)
Probabil că mulţi au urmărit cu îngrijorare filmul lui Al Gore, An Inconvenent Truth, sau basmul modern the 12th hour
prezentat de DiCaprio, simţindu-se puţin mai vinovaţi pentru aerul pe
care îl respiră… care au dus la explicaţii patologice de genul:
Dar, după toate “năzbâtiile” ecologice care s-au făcut în Australia, cui îi mai pasă?
Un amănunt interesant este că Al Gore a
fost dat în judecată de peste 30.000 de oameni de ştiinţă pentru
elucubraţiile pe care le afirmă în pelicula premiată cu Oscar.
15. Protestele de stradă care au
început în Piaţa Universităţii din Bucureşti, 2012, au fost o
confruntare spontană care cu greu a fost oprită de jandarmi.
Știm cu toții că prichindeii pot născoci cu inocența lor cele mai năstrușnice lucruri.
Avem
mai jos câteva scrisori trimise de copii lui Dumnezeu, scrisori pe care
profesorii lor le-au expus pe Internet spre deliciul tuturor.
1) Dragă Dumnezeule,
Te rog să mai pui o vacanță între Crăciun și Paști pentru că acum nu este nimic bun între ele. (Ginny - 7 ani)
2) Dragă Dumnezeule,
Te rog să nu-ți faci griji pentru mine pentru că mă uit în ambele părți înainte de a trece strada. Dany - 6 ani)
3 ) Dragă Dumnezeule,
În loc
să lași oamenii să moară trebuind să faci alții în locul lor, n-ar fi
mai bine să-i păstrezi pe cei pe care îi ai acum ? (Jane - 8 ani)
4 ) Dragă Dumnezeule,
Eu sunt American. Tu ce ești ? (Robert - 6 ani)
5) Dragă Dumnezeule,
Dacă vei veni duminică la biserică, o să-ți arăt pantofii mei cei noi. (Elisa - 7 ani)
6) Dragă Dumnezeule,
Dacă
îmi dai o lampă fermecată ca lampa lui Aladin, o să-ți dau tot ce vrei
...mm...cu excepția economiilor mele și a jocului de șah. (John - 7 ani)
7) Dragă Dumnezeule,
Tu ai vrut ca girafa să arate chiar așa sau a fost un accident ? (Norma - 6 ani).
8) Dragă
Dumnezeule,
Dacă lăsai dinozaurii mai
mult timp pe pământ, noi n-am mai fi avut o țară. Ai fcut exact ce trebuia (Jonathan - 5 ani)
9) Dragă Dumnezeule,
Pariez
că îți este foarte greu să iubești toată omenirea. La mine în familie
sunt numai patru persoane și nu reușesc niciodtă să-i iubesc pe toți.
(Stevie - 7 ani).
10) Dragă
Dumnezeule,
Am fost duminică la o nuntă și ei s-au sărutat în biserică. Ești sigur că a fost corect ? (Amanda - 8 ani)
11) Dragă Dumnezeule,
Noi am
învățat la școală că Thomas Edison a făcut lumina dar la Școala
duminicală de la biseică, părintele ne-a spus că tu ai făcut-o. Pariez
că Edison ți-a furat ideea. Cu siceritate....a ta Donna (vârsta -8 ani).
12) Dragă Dumnezeule,
Poate
Cain și Abel nu s-ar fi omorât unul pe altul dacă ar fi avut fiecare
camera lui. La mine și la fratele meu asta a ajutat. (Larry - 7 ani)
13) Dragă Dumnezeule,
Te rog mult ca să-l trimiți pe Dennis Clark în altă tabără anul acesta. (Peter - 8 ani)
14) Dragă Dumnezeule,
Să știi că mă gândesc uneori la tine chiar dacă nu mă rog. (Diana- 7 ani)
15) Dragă Dumnezeule,
Încă aștept să vină primăvara. Te rog să nu uiți. (Mark - 7 ani)
16) Dragă Dumnezeule,
Dacă ne întoarcem în altă
viață
preschimbați în altceva, te rog mult să nu mă faci Jennifer Horton pentru că nu pot s-o sufăr. (Denise - 8 ani)
17) Dragă Dumnezeule,
Îți mulțumesc pentru frățiorul pe care mi l-ai trimis dar eu mă rugasem pentru un cățeluș. (Joyce - 6 ani)
18) Dragă
Dumnezeule,
De ce noi vorbim cu tine dacă tu nu vorbești cu noi ? (Andrew - 8 ani)
19) Dragă Dumnezeule,
ce
ai vrut să spui atunci când ai scris în Biblie că ești un Dumnezeu gelos
? Am crezut că tu ai tot ce vrei. (Jane - 7 ani)
20)
Dragă Dumnezeule,
Cine a desenat hotarele țărilor că mie nu-mi ies niciodată bine ?! (DaviD - 7 ani).
21) Dragă Dumnezeule,
Tu chiar ești invizibil sau este doar o scamatorie ? (Lucy - 6 ani).
22) Dragă Dumnezeule,
Te rog
să-mi
trimiți și mie un ponei. Nu ți-am cerut niciodată nimic, pe cuvânt, poți să verifici în lista ta. (Louise - 6 ani).
23) Dragă Dumnezeule,
Tu
chiar ai vorbit serios când ai spus "să te porți cu ceilalți tot așa cum
se poartă și ei cu tine "? Pentru că dacă este așa, ....am să-l aranjez
eu pe fratele meu ! (Darla - 7 ani).
24) Dragă Dumnezeule,
La școală ne-au explicat tot ce faci tu dar când pleci în vacanță cine face toate astea în locul tău ? (Charles - 6 ani).
25) Dragă Dumnezeule,
Când am fost în vacanță cu părinții, a plouat tot timpul și tata a fost
foarte nervos din cauza asta. El a zis niște lucruri urâte despre
tine....niște lucruri pe care oamenii nu ar trebui să le spună dar sper
că n-o să-i faci nimic rău. Prietenul tău...(dar nu-ți spun cum mă
cheamă !)
Poezia norvegiană, în transcriera mea - de mai jos - este rezultatul alipirii a două traduceri româneşti, excepţionale, cu traducători încă necunoscuţi; eu i-am adăugat ultimile două versuri, care corespund înţelegerii mele despre lume şi viaţă.
Intr-o
zi un florar a mers la un frizer pentru o tunsoare. După tunsoare, el a
întrebat despre factura lui, iar frizerul a răspuns, "Eu nu pot accepta
bani de la tine, eu fac asta în folosul comunităţii în această
săptămână."Florarul a fost mulţumit şi a plecat din magazin.
A
doua zi când frizerul a mers sa deschidă atelierul său a găsit la uşa
lui un "multumesc", cărţi şi un buchet mare de trandafiri roșii, pentru el.
Mai
târziu, un poliţist vine pentru o tunsoare, şi atunci când el încearcă
să plătească factura lui, frizerul a răspuns din nou: "Eu nu pot accepta
bani de la tine, eu lucrez în folosul comunităţii în această săptămână.
"Politistul a fost fericit şi a părăsit magazinul.
A
doua zi când frizerul a mers sa deschidă atelierul său, a găsit la usa
lui un "multumesc", cărţi şi o duzină de gogosi, pentru el.
Apoi,
un congresman a venit pentru o tunsoare, şi când a vrut să plătească
factura lui, frizerul a răspuns din nou: "Eu nu pot accepta bani de la
tine. Eu lucrez în folosul comunităţii în această săptămână.
"Congresmanul a fost foarte fericit şi a părăsit magazinul.
În dimineaţa următoare, când frizerul a mers sa deschidă atelierul său a găsit o duzină de congresmani aliniați, în aşteptare pentru o tunsoare gratis.
Aceasta, dragii mei prieteni, ilustrează diferenţa fundamentală dintre cetăţenii ţării şi politicienii care-i conduc.
Atât politicienii, cât şi scutecele trebuie schimbate cat mai des ... pentru acelaşi motiv!
Trimisă de Elena PĂTRU. Titlul este completat de Savin BADEA.
Sunt parte a Principiului Unic in aceasta
galaxie. Sunt prezent pe fiecare planeta
locuita, sub diferite forme energetice.
Pe planeta voastra am luat o forma
energetica mai condensata in urma cu peste
cinci milioane de ani. Acum doua milenii si
jumatate, dupa cum socotiti voi, sapte
unitati de constiinta din aceasta energie
s-au desprins pentru a se intrupa si a da un
nou impuls evolutiv civilizatiei voastre.
Una dintre aceste sapte unitati de
constiinta s-a intrupat in aceasta zona
geografica. Voi ma cunoasteti sub numele avut
atunci: Zamolxe.
Sound : http://cymaticsound.bandcamp.com/album/reborned
Text : http://www.edituradeceneu.ro/carte.php?carte=309
Mai multe informatii: http://remerra.blogspot.com/
Video : BBC Earth, Blue Planet Dincolo
de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si
Vesnic, din care vin toate si prin care fiinteaza toate cele ce sunt.
Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mainile Sale,
miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicaieri si peste tot este
mijlocul Sau, iar chipul Sau este lumina. Nimic nu este faptuit fara de
lumina si tot ce vine din lumina este viata si ia faptura.
*
Precum
fulgerul aduce lumina, si din lumina tunetul si focul ce se revarsa,
asa este si gandul omului, el trece in vorba omului si apoi in fapta sa.
Deci, ia aminte la asta, caci pana la focul ce arde trebuie sa fie o
lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este averea
sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvant, iar vointa omului
aprinde focul prin care se faptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.
*
Fii
ca muntele cel semet si ridica a ta lumina mai presus de cele ce te
inconjoara. Nu uita ca aceiasi pasi ii faci in varful muntelui ca si in
josul sau, acelasi aer este sus, ca si jos, la fel creste copacul in
varf de munte, ca si in josul sau, la fel lumineaza soarele piscul cel
semet, ca si pamantul cel neted.
*
Fii
cumpatat ca pamantul si nu vei duce lipsa de nimic. Creanga prea plina
de rod este mai repede franta de vant, samanta prea adanca nu razbate,
iar prea multa apa ii stinge suflarea.
*
Ia
aminte la copacul cel falnic, cu cat este mai inalt cu atat radacinile
sale sunt mai adanci in pamant, caci din pamant isi trage taria, nu uita
asta. Cu cat te ridici mai mult, cu atat trebuie sa cobori mai mult,
caci masura ridicarii este aceeasi cu masura coborarii.
*
Puterea
omului incepe cu vorba nerostita, ea este asemeni semintei care
incolteste, nici nu se vede cand prinde suflare de viata. Lumina
semintei este cea care o ridica, pamantul este cel ce-i da hrana, apa ii
da vigoarea, iar rabdarea o imbraca cu tarie.
*
Priveste
raul si ia aminte la invatatura sa. La inceput este doar un firicel de
apa, dar creste tot mai mare, caci vine de la ce este mai mare si
lucrurile asa trebuiesc implinite, prin firea lor. Asemenea este si
gandul cel bun si drept randuit, el isi face loc printre pietre si
stanci, nu tine seama de nimic, isi urmeaza drumul si nimic nu-i sta in
cale. Apa cu apa se aduna, si impreuna puterea este si mai mare.
*
Ia
seama de taina aceasta si nu o uita: acel firicel de apa stie unde va
ajunge, caci una este cu pamantul si toate cele ce-i vin in cale nu il
pot opri pana la sfarsit. Astfel sa iei seama la gandul tau unde trebuie
sa ajunga si vei vedea ca nimic nu poate opri drumul sau. Sa-ti fie
gandul limpede pana la sfarsit; multe se vor ivi in calea sa, caci firea
lucrurilor din jur este miscatoare asemeni apelor. Apa cu apa se
intalnesc, pamant cu pamant si munte cu munte.
*
Ia seama la gandul cel rau, fereste-te de el ca de fulger, lasa-l sa se duca precum a venit, caci te‑ndeamna la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevar, sunt ca pulberea campului ce‑ti
acopera ochii, ca plasa paianjenului pentru mintea si sufletul tau. Ele
te indeamna la trufie, inselaciune, hotie si varsare de sange, iar
roadele lor sunt rusinea, neputinta, saracia, boala, amaraciunea si
moartea.
*
Nu
judeca oamenii dupa greutatea lor, dupa puterea lor, dupa averea lor,
dupa frumusetea lor sau dupa ravna lor, caci si unul si altul a lasat
din ceva pentru a creste in altceva. Cel bogat este sarac in liniste,
cel tare este slab pentru altul si cel slab are taria lui ascunsa. Cum
firea lucrurilor este miscatoare, asemeni este si omul. Ce da valoare
unei unelte, trebuinta sau frumusetea? Duce un om mai mult decat boul? E
mai bogat vreunul ca pamantul? Doar cunoasterea si intelepciunea il
ridica pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoasterea daca ea nu este
lamurita de vreme.
*
Fierul
rosit a fost rece si se va raci iarasi, vasul a fost pamant si va fi
iarasi pamant, pamantul ce-a fost sterp, acum este pamant roditor si se
va starpi iarasi peste vremi. Ravna omului face schimbatoare toate
acestea. Dar ravna ii intoarce bucuria in tristete si linistea in
neliniste. Fierul si focul ajuta omul, dar il si vatama. Si aceeasi
ravna il indeamna a merge pe carari nestiute si nebatute de ceilalti
dinaintea lui. Tot ravna il indeamna la strangerea de averi, la marirea
puterii si la a se masura cu altii. Fereste-te de a te masura cu altul,
caci trufia de aici se naste, ea te va cobori mai jos de dobitoace, ea
te va desparti de fratele si de vlastarul tau.
*
Neinteleptul
este manat de ravna, dar inteleptul incaleca ravna. Neinteleptul sufera
cand ravna il duce la pierdere si la cadere, dar inteleptul intotdeauna
gaseste castigul in pierdere si inaltarea in cadere.
*
Trufia
raceste iubirea inimii si o face in dusmanie si nu exista dobitoc mai
josnic decat omul care nu mai are iubire in inima sa. Caci iubirea este
cea dintai putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gandul
tau sa se impresoare cu trufia, caci mai jos de dobitoace vei ajunge.
*
Gandul
bun si vorba inteleapta iti poate potoli necazul, iti poate racori
inima, dar nu te vindeca pentru ca omul sufera dupa cum trufia a crescut
in el, caci suferinta este umbra trufiei.
*
Nu
iti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, argint sau
aur, caci ele asa cum vin, asa pleaca. Dupa orice zi vine si noaptea,
iar dupa iarna vine primavara, caci asa este randuit si asa este firea
lucrurilor. Toate cele ce se vad, se nasc, cresc si apoi se intorc de
unde au plecat. Doar firea lucrurilor ramane pururea si aceasta are
nenumarate si nesfarsite ramuri, iar asemenea izvoarelor mintii si
sufletului tau, ele nu se arata la vedere. Caci o suflare si un foc fac
sa creasca toate cele ce cresc - ierburi, copaci, dobitoace si oameni -
si din aceeasi vatra vin si catre aceeasi vatra se intorc, si vatra
aceasta este pururea.
*
Precum
copacul cel falnic creste langa cel mic fara a-i face rau, asa sa fiti
intre voi; cel mare sa nu loveasca pe cel mic si nici sa-i amarasca
sufletul, caci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Arunca
un lemn pe rau si mai multe vor veni din susul sau catre tine. Adu-i
multumire semenului tau, adu-i lumina pe chip si in suflet, iar toate
acestea le vei gasi mai tarziu inflorite in inima ta.
*
Nu
lua cu siluire si nici cu vorbe amagitoare ceea ce nu este al tau, caci
cel ce priveste prin ochii tai este acelasi cu cel ce priveste prin
ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.
*
Nu
grabi nicio lucrare, caci trasul de ramuri loveste inapoi. Fructul copt
este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplacut.
Nu te grabi deci sa aduni ce este inainte de vreme, caci iti va amari
sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia, si cum creste
roata, asa creste si spita.
*
Ramai
mereu in racoarea sufletului tau, dar daca mania se aprinde in tine, ia
seama ca nu cumva sa treaca de vorba ta. Mania vine din teama si nu a
locuit dintru inceput in inima ta; daca nu creste prin trufie, ea se
intoarce de unde a plecat. Trufia inchide poarta intelepciunii, iar cel
trufas se pune singur langa dobitoace. Intelepciunea este mai pretuita
decat toate cele ce se vad cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului
tau si este rodul cunoasterii udata de vreme.
*
Nu-ti
amari sufletul cand simti durerea si neputinta, ci mai degraba cauta sa
te folosesti de ele pentru indreptare, caci in rod ai si samanta. Nu se
poate ca o samanta buna sa dea rod rau. Lacomia intotdeauna duce la
pierdere, furtul intotdeauna duce la boala, gandurile sterpe intotdeauna
duc spre ratacire, mania intotdeauna loveste inapoi, rautatea si
neadevarul intotdeauna aduc neputinta, trufia intotdeauna aduce
suferinta.
*
Mergi
la izvor cand sufletul ti-e aprins, scormoneste in apa limpede si
asteapta pana ce devine iarasi curata. Asa se va duce si aprinderea
sufletului tau precum tulburarea aceea.
*
Ia
bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gandul tau si cum samanta
nu se poate fara coaja, asa este si gandul cel rodnic al omului. Coaja
gandului rodnic este vointa, iar fara vointa, gandul se usuca si nu
foloseste la nimic. Dar puterea este in rabdarea semintei, iar vointa si
rabdarea fac mladita firava sa razbata prin pamantul tare.
*
In
vremea lucrului tau inveseleste-ti inima la vederea lucrarii tale
inainte de terminarea ei, caci precum fructul isi anunta venirea cu o
floare, tot asa fapta omului este vazuta de cel cu mintea si simtirea
limpede inainte de a fi terminata.
*
Ia
bine seama la cauza omului sarac, dar si la cauza omului grabnic avut,
caci nici una, nici alta nu sunt firesti. Omul sarac are multe ganduri
desarte si le schimba de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a
invelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si inselator,
ori vede mai bine necazul altuia si cauta a-l amagi, de acolo isi trage
grabnica avutie.
*
Fii
bland si rabdator cu cei de langa tine, caci asa cum te porti tu cu ei,
asa se poarta si altii cu tine, caci simtirea lui este la fel cu
simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce
vede prin ochii lui este din aceeasi lumina cu cea care vede prin ochii
tai.
*
Unde
este taria omului, acolo ii este si slabiciunea, ceea ce-l ridica il si
coboara; ramai in limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate
acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui
greu, cel slab este deasupra celui tare, cel bland este deasupra celui
aprig. Limpede sa-ti fie mintea si simtirea, si ia seama de toate
acestea.
*
Taria
muntelui vine din rabdarea sa, din linistea sa, stanca ii este numai
invelitoare. Dar taria lui este incercata de vant, de apa cea lina.
Ia-ti puterea din rabdare si din liniste si foloseste-te de ea prin
limpezimea gandului tau, caci nu tulburarea izvorului roade stanca, ci
limpezimea sa.
*
Lucrarea
facuta din teama nu are viata lunga, iar taria ei este asemeni unei
revarsari de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor;
ea vine de-afara, dar este chemata de teama lor, insa teama vine prin
necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevar, lene si
trufie.
*
Soarbe
cunoasterea de la cei cu barba alba si nerosita de vin si lasa vremea
sa o imbrace cu intelepciune. Nu privi la trupul lor slabit si garbovit,
caci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si
cresterea intelepciunii.
*
Multumeste
pamantului pentru toate cele ce-ti ofera, multumeste cerului pentru
ploaia care iti hraneste pamantul, multumeste soarelui pentru caldura si
lumina casei tale si a pamantului tau, multumeste lunii pentru linistea
somnului tau, multumeste stelelor ca vegheaza asupra somnului tau,
multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el,
multumeste padurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului
pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrarile ce-ti arata,
multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zambet pe chip.
*
Precum
iarba buna creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama ca
purtarea lor cea rea este semanata si crescuta din teama si neputinte,
iar trufia este invelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu cauta a-i
indrepta din vorbe si mustrare, caci apasarea pe rana nu o vindeca. Oare
iarba aceea este rea doar pentru ca este amara pantecului tau? Asa este
si cu omul; de vei vrea sa-l indrepti, adu-i pentru inceput gandul si
simtirea la ce este placut atat omului bun cat si omului rau. Unul vede
roata plecand, iar altul vede aceeasi roata venind. Cine vede mai bine?
*
Doar
cel inteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si
sufletul celui tulburat, caci cel inteleptit a fost odata la fel ca si
cel tulburat, iar roadele amare l-au facut sa tina seama de alcatuirea
fiintei sale. A fugit de roadele sale amare in varful muntelui si acolo
nu a scapat de ele, a fugit in mijlocul padurii si iata ca roadele erau
cu el, apoi a privit inlauntrul sau si iata ca roadele sale amare aveau
radacini in mintea si simtirea poftelor sale.
*
Este
o floare mai frumoasa ca cealalta? Este un izvor mai limpede decat
altul? Este un fir de iarba mai presus de un altul? Fiecare are taria,
frumusetea si priceperea lui. Este in firea lucrurilor ca padurea sa
aiba felurite soiuri de copaci, de iarba, de flori si dobitoace. Nu
seamana un deget cu altul de la aceeasi mana, dar este nevoie de toate
pentru a bate fierul. Este mana stanga mai buna ca dreapta? Altfel vede
ochiul stang de cel drept? Cele de sus isi au rostul lor si cele de jos
isi au rostul lor, cele mari isi au rostul lor si cele mici isi au
rostul lor, cele repezi isi au rostul lor si cele incete isi au rostul
lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin isi vor avea
rostul lor.
*
Neputinta
vine dupa rautate si neadevar, caci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce
semeni aceea culegi, dar ia seama ca lumina sufletului tau si al celui
de langa tine are aceeasi vatra si ramane fara umbra. Vezi ce tulbura
necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tau. Adu-i linistea
in suflet si limpezimea in minte, iar batranetile tale vor fi ca pomul
copt, oasele si taria ta nu vor slabi si te vei intoarce de unde ai
venit, satul de caldura urmasilor tai.
*
Intotdeauna
va fi cineva dedesubtul tau si intotdeauna va fi cineva deasupra ta. La
cele ce sunt dedesubtul tau sa te uiti cu iubire si nu cu trufie, caci
acolo iti sunt radacinile, iar la cele ce sunt deasupra ta sa te uiti cu
privirea de prunc si fara teama.
*
Cele
tari, cele slabe si cele nevazute sunt cele ce alcatuiesc lumea, iar
toate acestea le gasesti in om si toate alcatuiesc un intreg. Nu este
nimic care sa fie afara si sa nu fie si inauntru. Ia seama la toate
acestea cand iti apleci privirea inauntrul tau si vei gasi toata
intelepciunea zeilor ascunsa in nevazutul fiintei tale. Zeii au luat
seama inaintea omului de aceasta intelepciune si asta i-a adus mai
aproape de Focul cel Viu si Vesnic.
*
Ia
aminte ca bataia inimii, curgerea sangelui prin vine, vindecarea
ranilor, frumusetea ochilor si minunatia alcatuirii trupului sunt facute
prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este in fiecare
si al carui chip se arata in lumina. Dar nu uita ca trupul este doar o
farama din putinul ce se vede...
*
Curatenia
trupului si desfatarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de
dobitoace, caci nu un sunet placut te ridica, nici o duioasa atingere,
nici un gust placut, nici o mireasma imbatatoare si nici o bucurie a
ochilor. Caci unde este caldura apare si frigul, unde este dulcele apare
si amarul, unde este placutul apare si neplacutul, unde este mireasma
apare si duhoarea, si unde este ras pandeste si bocetul.
*
Iata
dar calea de inceput: cumpatarea in toate cele ce faci, ascultarea de
batrani si de cei intelepti, harnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea
de neadevar si de vorbele desarte, ferirea de cearta si de manie, buna
purtare intre semeni. Dimineata sa te trezesti cu ele in minte, ziua sa
le porti mereu cu tine, seara sa le ai cu tine in somn, iar astfel,
supararea, lipsa, amaraciunea, neputinta, boala si rautatea altora nu se
vor atinge de tine.
*
Dincolo
de acestea se afla iubirea, vointa, curajul, rabdarea, modestia, iar
ele ridica omul cu adevarat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul
cel Viu si Vesnic, iar prin ele, calea ta urmeaza calea zeilor, dar
ingroparea lor te arunca mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti
adevarata cunoastere si intelepciune, adevarata putere, adevarata
bucurie, adevarata bogatie, rodnica si trainica lucrare.
*
Dar
iata ca unde este iubirea poate aparea si ura, unde este vointa poate
aparea si delasarea, unde este curajul poate aparea si frica, unde este
rabdarea poate aparea si graba, iar unde este modestia poate aparea si
trufia. Caci miscatoare sunt si cele ce se vad si cele ce nu se vad din
fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el
se afla cel ce gandeste si acesta este cel ce vede miscarea in
nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfata in
cunoasterea si linistea ce intrece orice bucurie, iar atentia,
echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.
*
Cel
tulburat vede binele ca bine si raul ca rau, este atras de una si fuge
de cealalta, dar inteleptul vede si frumosul si uratul, simte si frigul
si caldura, si finetea si asprimea, aude si placutul si neplacutul,
gusta si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face
judecata intre ele. El vede deslusit ca firea lucrurilor este in toate,
caci frumosul din urat se trage si uratul din frumos, dulcele a fost
amar la inceput si se va face iarasi amar, placutul se naste din
neplacut si neplacutul din placut. Si toate acestea lumineaza sufletul
inteleptului, pentru ca cele bune si placute hranesc si bucura trupul si
simturile sale, iar cele neplacute hranesc mintea si intelepciunea lui,
caci prin ele vede innoirea lucrurilor si semintele viitoarelor
bucurii.
*
Nu
este usoara cararea zeilor, dar nu uita ca omul poate cuprinde in
iubirea sa mai mult decat poate cuprinde in ura sa, caldura se ridica
mai mult decat poate cobori frigul, cel ce este deasupra vede mai multe
decat cel ce este dedesubt, usorul se intinde mai mult decat se intinde
greul, lumina razbate mai mult decat poate razbate intunericul, puterea
care uneste este mai mare decat puterea ce desparte.
*
Lungul
si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si
globul mare, pe acelasi punct se sprijina; nevazutul si vazutul acelasi
loc ocupa; toate cele mari stau ascunse in cele mici, iar aici este o
mare taina a firii; mare printre intelepti este cel ce o pricepe.
*
Inteleptul
uneste pe cel ce vede cu cel ce gandeste, cel ce simte si cel ce face,
dar neinteleptul ii desparte. Deschide-ti bine ochii, caci cel ce face,
cel ce simte si cel ce gandeste sunt asemeni norilor care vin si pleaca,
dar cel ce vede prin ochii tai este vesnic si lumina sa este fara
umbra. El este dincolo de viata si moarte, dincolo de bine si rau,
dincolo de frumos si urat, dincolo de curgerea timpului.
