"Semnati urgent , in seara aceasta !
Către:
Avand in vedere situatia grava in care se gaseste Universitatea de Medicina si Farmacie din Tg. Mures, va invit sa contribuiti cat mai multi la semnarea unei petitii online care sa respinga amestecul politicului in deciziile interne pe care aceasta Universitate le ia si sa permita autonomiei universitare garantata de Constitutie, sa functioneze.
Puteti accesa aceasta petitie, on line, la adresa:
http://www.petitieonline.com/respectati_autonomia_universitara_la_umf_tg-mures
Dacă apreciați că această acțiune este binevenită, vă rog să transmiteți acest mesaj tuturor rudelor, prietenilor, cunoștințelor. Este un moment important, în care trebuie să ne exprimăm opinia.
Cu multumiri,
O zi frumoasa !!"
Găsesc:
Respectati autonomia universitara la UMF Tg-Mures!
Autonomia universitara, prevazuta de Constitutia Romaniei este pe cale sa fie incalcata la Tg-Mures! La UMF Tg-Mures admiterea se sustine in limba maghiara, cursurile se desfasoara in limba maghiara, examenele se sustin in limba maghiara, nefiind incalcat dreptul la invatamant in limba maghiara! Dorinta politicienilor de a ramane la putere cu orice pret determina incalcarea principiului constitutional de autonomie universitara! Senatul universitatii doreste respectarea legii educatiei, doreste invatamant in limba maghiara, dar nu vrea separare! Daca esti de acord cu respectarea principiului autonomiei universitare, daca esti un cetatean european impotriva separarilor etnice, semneaza petitia care va fi inaintata premierului Romaniei, Ministerului Educatiei, parlamentarilor si europarlamentarilor, prin care cerem:
- respectarea autonomiei universitare in general, si in special la UMF Tg-Mures;
- neimplicarea politicului in activitatea academica in general, si in special la UMF Tg-Mures;
- recunoasterea Cartei UMF Tg-Mures;
- recunoasterea alegerilor la UMF Tg-Mures;
- nesepararea invatamantului pe criterii etnice la UMF Tg-Mures;
- anularea Proiectului de Hotarare de Guvern privind separarea pe criterii etnice a invatamantului la UMF Tg-Mures.
- respectarea autonomiei universitare in general, si in special la UMF Tg-Mures;
- neimplicarea politicului in activitatea academica in general, si in special la UMF Tg-Mures;
- recunoasterea Cartei UMF Tg-Mures;
- recunoasterea alegerilor la UMF Tg-Mures;
- nesepararea invatamantului pe criterii etnice la UMF Tg-Mures;
- anularea Proiectului de Hotarare de Guvern privind separarea pe criterii etnice a invatamantului la UMF Tg-Mures.
Florin Buicu
NOTA MEA: În această PROBLEMĂ mă declaram, mai demult, mare nepriceput.
Am, însă, o părere, argumentată mai jos: cetăţeanul român, indiferent de etnie, trebuie să ştie să vorbească româneşte.
IATĂ ŞI DE CE:
Eram la Braşov, în 1959, mi se pare. Cunoscusem o unguroaică din HAR-COV care nu ştia româneşte. Mătuşa mea şi mătuşa ei lucrau la LOTO-PRONOSPORT, la acelaşi punct de lucru. Ne-au sugerat o plimbare prin Poiana Braşov, poate punem de-o idilă. Zis şi făcut, ne-am luat de mînă şi am ajuns acolo, ba mai mult, chiar printre brazi fantastici şi peisaje de vis. Ne plăceam, ne sărutam... La un momentan, cărarea se bifurcă şi eu, inocent, îi zic:
- Hai s-o luăm p'icea! (mai pe olteneşte, în stil repezit, "hai, să mergem pe aici!").
"Iubita" mi-a ars o palmă de foc şi dusă a fost! Pînă jos, în Poiană, n-am mai dat de ea. După cîteva căutări, m-am lăsat păgubaş şi m-am întors în Braşov.
Povestind tărăşenia mătuşilor, ele au rîs de noi că nu ne-am înţeles pe motiv de limbă maternă, mătuşa unguroaică precizînd că "iubita" nu ştia o boată româneşte. Lucrul acesta m-a mîhnit profund, şi ca nostalgic şi ca român. Ajuns la Făgăraş, i-am povestit lui Mary (de mai sus), surorilor VĂDUVESCU, Mariana şi Puşa, şi mamei lor, tanti Aurica, mătuşa mea, unguroaică sadea, soţia unchiului meu, Ţuţu, fratele mamei, Angela... tărăşenia din Poiana Braşov, de sus, de sub brazi.
- Şi cum zici că i-ai spus?
- Hai s-o luăm p'icea!
S-a pus unguroaica de mătuşă pe un rîs sănătos şi după ce s-a săturat de rîs, fără să-i pese de fetele ei, mi-a tradus:
- Mă, picea în ungureşte înseamnă pizdă! Să ştii şi tu! Fata aia a crezut că tu vrei să-i pui de-un viol în cărăruie!
Am regretat mult că eu n-am ştiut maghiară şi că "iubita" n-a ştiut româneşte.
Astfel spus, tuturor colegilor mei unguri, de facultate (la Petroşani) sau de seviciu (la Preparaţia Bălan, în Harghita) le pretindeam, sus şi tare, să vorbească româneşte, numai în prezenţa mea.
Cei de la facultate nu mi-au dat probe de intoleranţă lingvistică, chiar m-au iubit, adică au ţinut mult la mine! (şi eu la ei!)
La Bălan eram coleg de apartament cu un secui, Ciobo CSABA.
Îi ceream să vorbească româneşte cu co-etnicii lui, numai dacă eram şi eu prezent. Bine-bine, cinci minute, după care o luau razna prin urzici (în mintea mea), adică o dădeau pe ungureşte.
Pînă la urmă m-am lăsat păgubaş; îmi era greu să-i mai educ...
În aparenţă erau băieţi buni, dar tot m-ai scăpau cîte o răutate pe.. româneşte! De pildă, Ciobo:
- Mă trîntişi, Mişule!
Azi aşa, mîine aşa, pînă m-am dumirit că Mişu era măgarul lui PAPAIANI din filmul românesc "UN SURÎS ÎN PLINĂ VARĂ".
Cu alte cuvinte, mai subtil, mă făcea măgar, pentru că eu le eram... Mişu-frînarul!
P.S. La bunătatea şi toleranţa românului, UDMR-eul şi MINORITĂŢILE din Parlamentul ROMÂNIEI, au ajuns arma lui Traian BĂSESCU şi PDL, în lupta lor cu opoziţia, majoritatea poporului român.
- Bre, voi nu ştiţi româneşte?!
Savin BADEA
Am, însă, o părere, argumentată mai jos: cetăţeanul român, indiferent de etnie, trebuie să ştie să vorbească româneşte.
IATĂ ŞI DE CE:
Eram la Braşov, în 1959, mi se pare. Cunoscusem o unguroaică din HAR-COV care nu ştia româneşte. Mătuşa mea şi mătuşa ei lucrau la LOTO-PRONOSPORT, la acelaşi punct de lucru. Ne-au sugerat o plimbare prin Poiana Braşov, poate punem de-o idilă. Zis şi făcut, ne-am luat de mînă şi am ajuns acolo, ba mai mult, chiar printre brazi fantastici şi peisaje de vis. Ne plăceam, ne sărutam... La un momentan, cărarea se bifurcă şi eu, inocent, îi zic:
- Hai s-o luăm p'icea! (mai pe olteneşte, în stil repezit, "hai, să mergem pe aici!").
"Iubita" mi-a ars o palmă de foc şi dusă a fost! Pînă jos, în Poiană, n-am mai dat de ea. După cîteva căutări, m-am lăsat păgubaş şi m-am întors în Braşov.
Povestind tărăşenia mătuşilor, ele au rîs de noi că nu ne-am înţeles pe motiv de limbă maternă, mătuşa unguroaică precizînd că "iubita" nu ştia o boată româneşte. Lucrul acesta m-a mîhnit profund, şi ca nostalgic şi ca român. Ajuns la Făgăraş, i-am povestit lui Mary (de mai sus), surorilor VĂDUVESCU, Mariana şi Puşa, şi mamei lor, tanti Aurica, mătuşa mea, unguroaică sadea, soţia unchiului meu, Ţuţu, fratele mamei, Angela... tărăşenia din Poiana Braşov, de sus, de sub brazi.
- Şi cum zici că i-ai spus?
- Hai s-o luăm p'icea!
S-a pus unguroaica de mătuşă pe un rîs sănătos şi după ce s-a săturat de rîs, fără să-i pese de fetele ei, mi-a tradus:
- Mă, picea în ungureşte înseamnă pizdă! Să ştii şi tu! Fata aia a crezut că tu vrei să-i pui de-un viol în cărăruie!
Am regretat mult că eu n-am ştiut maghiară şi că "iubita" n-a ştiut româneşte.
Astfel spus, tuturor colegilor mei unguri, de facultate (la Petroşani) sau de seviciu (la Preparaţia Bălan, în Harghita) le pretindeam, sus şi tare, să vorbească româneşte, numai în prezenţa mea.
Cei de la facultate nu mi-au dat probe de intoleranţă lingvistică, chiar m-au iubit, adică au ţinut mult la mine! (şi eu la ei!)
La Bălan eram coleg de apartament cu un secui, Ciobo CSABA.
Îi ceream să vorbească româneşte cu co-etnicii lui, numai dacă eram şi eu prezent. Bine-bine, cinci minute, după care o luau razna prin urzici (în mintea mea), adică o dădeau pe ungureşte.
Pînă la urmă m-am lăsat păgubaş; îmi era greu să-i mai educ...
În aparenţă erau băieţi buni, dar tot m-ai scăpau cîte o răutate pe.. româneşte! De pildă, Ciobo:
- Mă trîntişi, Mişule!
Azi aşa, mîine aşa, pînă m-am dumirit că Mişu era măgarul lui PAPAIANI din filmul românesc "UN SURÎS ÎN PLINĂ VARĂ".
Cu alte cuvinte, mai subtil, mă făcea măgar, pentru că eu le eram... Mişu-frînarul!
P.S. La bunătatea şi toleranţa românului, UDMR-eul şi MINORITĂŢILE din Parlamentul ROMÂNIEI, au ajuns arma lui Traian BĂSESCU şi PDL, în lupta lor cu opoziţia, majoritatea poporului român.
- Bre, voi nu ştiţi româneşte?!
Savin BADEA
Asta ar trebui trimisa si in special "stangii"care se da-n vant ptr "drepturile" imigrantilor ilegali,care ne-au adus boli,criminalitate si mizerie.
.
. BRAVO LOR !
Primului Ministru Kevin Rudd - Australia!
Primului Ministru Kevin Rudd - Australia!
Musulmanilor din Australia, care doresc sa traiasca dupa legile islamice li s-a pus in vedere sa paraseasca aceasta tara, in contextul in care guvernul a tintit radicalismul intr-o incercare de a decapita potentiale tentative de atac terorist.
Citat:
"IMMIGRANTS, NOT AUSTRALIANS, MUST ADAPT. Take It Or Leave It. I am tired of this nation worrying about whether we are offending some individual or their culture. Since the terrorist attacks on Bali , we have experienced a surge in patriotism by the majority of Australians.
"IMMIGRANTS, NOT AUSTRALIANS, MUST ADAPT. Take It Or Leave It. I am tired of this nation worrying about whether we are offending some individual or their culture. Since the terrorist attacks on Bali , we have experienced a surge in patriotism by the majority of Australians.
"IMIGRANTII SI NU AUSTRALIENII TREBUIE SA SE ADAPTEZE. Asta e, va convine sau nu. Sunt satul de ingrijorarea acestei natiuni in privinta ofensarii unor indivizi sau a culturii acestora. De la atacul terorist din Bali incoace suntem martorii unui val de patriotism venit din partea majoritatii australienilor.
Aceasta cultura s-a creat in peste doua secole de zbateri, incercari si victorii a milioane de barbati si femei in cautarea libertatii.
Vorbim mai cu seama ENGLEZA, nu spaniola, libaneza, araba, chineza, japoneza, sau orice alta limba. In consecinta, daca doriti sa fiti parte a acestei societati, INVATATI LIMBA !
Majoritatea australienilor cred in Dumnezeu. Asta nu e vreo aripa crestina de dreapta sau o presiune politica, ci un fapt, intrucat barbatii si femeile de credinta crestina, pe principii crestine, au fondat aceasta natiune, ceea ce este clar documentat. E cu siguranta adecvat a se afisa asta pe peretii scolilor noastre. Daca DUMNEZEU este o ofensa pentru voi, va sugerez sa considerati o alta parte a lumii ca fiind casa voastra, intrucat DUMNEZEU este parte a culturii noastre.
Vom accepta credintele voastre fara a va intreba de ce. Tot ce va cerem este sa o acceptati pe a noastra si sa traiti cu noi in armonie si bucurie pasnica.
Aceasta este PATRIA NOASTRA, PAMANTUL NOSTRU si STILUL NOSTRU DE VIATA si va vom permite orice oportunitate pentru a va bucura de toate acestea. Dar daca nu veti inceta a va mai plange, vaita si ingrozi de Steagul nostru, de Onoarea noastra, de crezul nostru Crestin, de Stilul nostru de Viata, va recomand cu caldura sa profitati de o alta mare liberatate australiana, LIBERATATEA DE A PLECA.
Daca nu sunteti fericiti aici, atunci PLECATI. Nu v-am obligat noi sa veniti aici. Voi ati solicitat sa fiti aici. Asadar, acceptati tara pe care VOI ati dorit-o." Prime Minister Kevin Rudd - Australia
Va multumim pentru popularizarea petitiei.
RăspundețiȘtergereCu consideratie,
MD. PhD. Florin Buicu - cadru didactic al Universitatii de Medicina si Farmacie din TgMures - neseparata inca!