CĂLIN NEBUNUL - RECLAMĂ

\
CĂLIN NEBUNUL - Cuprinsul. EMINESCU SĂ MĂ JUDECE!

• 
• Folclor - CĂLIN NEBUNUL (A)
• Mihai EMINESCU - CĂLIN NEBUNUL (B)
• Savin BADEA - CĂLIN NEBUNUL - poemul meu (C. - prima...
• Savin BADEA - CĂLIN NEBUNUL - poemul meu (C. - a doua...
• CĂLIN NEBUNUL - COMPARATIV - (ABC) - (prima...
• CĂLIN NEBUNUL - COMPARATIV - (ABC) - (a doua...
• Mihai EMINESCU - CĂLIN FILE DE POVESTE 
Savin BADEA - CĂLIN NEBUNUL - PE 3 COLOANE
• CĂLIN NEBUNUL - COMPARATIV - (ABC) - TEXT INTEGRA...
• Savin BADEA - CĂLIN NEBUNUL - poemul meu (integral...
•  
• 
  
Hector Berlioz, - La simphonie fantastique ( sinfonia fantastica)

Asculta mai multe audio clasica
Simfonia fantastica", una dintre cele mai cunoscute lucrari ale lui Berlioz, a fost scrisa in 1830, pe cind compozitorul avea numai 27 de ani. Povestea din spatele acestei simfonii este demna de un adevarat romantic: in 1827, Berlioz asista, la Paris, la o reprezentatie cu "Hamlet", in care actrita irlandeza Harriet Smithson juca rolul Ofeliei. Indragostindu-se nebuneste de ea, tinarul muzician a incercat s-o seduca prin cuvinte, insa scrisorile sale patimase n-au facut altceva decit s-o sperie pe interpreta, asa ca Berlioz s-a hotarit sa-si incerce norocul cu muzica, incepind sa lucreze la "Simfonia fantastica", bazata pe elemente autobiografice pe care compozitorul avea sa le renege mai tirziu. Abordarea orchestrala a lui Berlioz era de o expresivitate fara precedent. Muzica lui exprima, alternativ, frumusetea, apoi eleganta, tenebrele si diabolicul, fiind considerata o revolutie in arta orchestratiei: daca norma impusa aducea o muzica limpede, menita sa puna in valoare sonoritatea naturala a fiecarui instrument, Berlioz cerea totul de la orchestra sa, de la sunetele cele mai suave pina la un patos conjugat al instrumentelor. De altfel, Leonard Bernstein a si numit aceasta simfonie "prima expeditie muzicala care e psihedelica prin natura sa halucinanta si totodata pentru ca, din contextul epocii, se intelege ca Berlioz a compus cel putin o parte din ea sub influenta opiului". Simfonia are o poveste bine delimitata, fiind considerata un excelent exemplu de muzica programatica: un tinar muzician deznadajduit ia o supradoza de opiu si are o serie de cosmaruri si viziuni, iar imaginea iubitei sale ii revine neincetat in minte. Isi aminteste de bucuriile si tristetile sale din trecut, dinainte ca ea sa intre in viata lui, si apoi isi constata gelozia nebuneasca ce a pus stapinire pe el de cind s-a indragostit, gasindu-si singurul refugiu in religie. Desi Harriet Smithson a refuzat sa asiste la premiera "Simfoniei fantastice", a auzit-o mai tirziu, iar atunci a ramas atit de impresionata incit a inceput sa raspunda avansurilor lui Berlioz. S-au casatorit in 1833, insa relatia lor n-a durat prea mult: ironia sortii a facut ca, odata stinsa obsesia lui Berlioz, sa inceapa perioada de gelozie a actritei, la care s-a adaugat si faptul ca cei doi nu vorbeau, literalmente, aceeasi limba: Harriet Smithson nu prea vorbea franceza, iar Berlioz nu apucase niciodata sa aprofundeze engleza. (Cristina Vişan - ziarul "Cotidianul" 9 octombrie 2007)

ROMÂNII AU TALENT - RECLAMĂ