VIDEO Tehnologia controversată a SUA: Exploatarea gazelor de şist scapă România de dependenţa de Rusia
14 septembrie 2011, 14:04 |
Autor:
S-a speculat că exploatarea gazelor de şist de pe teritoriul României ar
putea să fie o componentă a vizitei din 13 septembrie a preşedintelui
Traian Băsescu la Washington. Mai mult, după declaraţia preşedintelui că
în România se amplasează scutul antirachetă, mai multe firmele
americane sunt în efervescenţă, fapt ce ne pune pe gânduri.
Chiar dacă potenţialul rezervelor de gaz de şist
ale României nu este clarificat. Compania americană Chevron, una dintre
cele mai mari companii americane şi unul dintre cei mai mari producători
şi distribuitori de produse petroliere din lume, şi cea ungurească MOL
au solicitat României dreptul de a explora gaze neconvenţionale: MOL în
Transilvania, Chevron în Dobrogea.Acest lucru este cu atât mai important cu cât, în circa 15 ani, România va rămâne fără petrol şi gaze, potrivit celor mai recente date cuprinse în Strategia energetică a României pentru perioada 2011-2035.
Citeşte şi:
Noua eră a gazelor: avem rezerve uriaşe!
Analistul Iulian Chifu despre vizita lui Băsescu în SUA: "S-ar putea să se discute extracţia gazelor de şist"
Cine controlează rezervele de gaz de şist de pe Planetă?
Shell vrea să extragă gaz de şist din Ucraina
Cine sunt giganţii americani interesaţi de petrolul şi gazele româneşti
Gazele de şist vindecă dependenţa de ruşi
În prezent, cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume le au, în ordine, Rusia cu 25,02% din rezervele totale dovedite de gaz natural din lume, Iran (15,57%), Qatar (13,39%), Turkmenistan (3,95%), Arabia Saudită (3,92%), SUA, Emiratele Arabe Unite, Nigeria, Venezuela, Algeria.
Dacă rezervele de gaz de şist ar fi exploatate, pătrunderea Gazprom pe piaţa europeană, de exemplu, ar scădea de la 27% în 2009 la 13% în 2040.
Exploatarea gazelor neconvenţionale a dat peste cap echilibrul pieţei energetice şi ar putea dărâma monopolul Gazpromului. Polonia a început deja cu ajutorul firmelor americane exploatarea gazelor de şist de pe teritoriul său. Si alte ţări din Europa, printre care şi România tânjesc după o rupere de monopolul rusesc.
Până acum, erau atât de dificil de exploatat, încât nimeni nu s-a gândit că ar putea suplini vreodată gazele convenţionale. Însă Statele Unite au dezvoltat o tehnologie eficientă de extracţie a acestor gaze prinse între plăcile de şisturi ori în straturile de cărbune (şi aflate mai la suprafaţă decât zăcămintele de gaz convenţional).
Ce sunt gazele de şist şi cum se extrag?
Succesul american a determinat şi alte ţări să se întrebe dacă nu cumva pot scăpa de dependenţa de gazele ruseşti şi arabe şi dacă nu deţin pe teritoriul lor preţioasa resursă.
Gazele neconvenţionale, cum sunt cele de şist, sunt gaze naturale care se găsesc în medii mult mai dure şi mai greu de exploatat. Combustibilul care se găseşte în şisturi, gresie sau cărbune este greu de extras.
Prezenţa lor era cunoscută încă din anii 1820, însă exploatarea sa a revenit în actualitate abia o dată cu creşterea continuă a preţului la gazul convenţional şi a progresului tehnologiilor de extracţie.
În
prezent, există o modalitate mult simplificată de a "convinge" gazul să
iasă din alveole: injectarea - pe adâncime şi apoi pe orizontală şi sub
înaltă presiune, a unui cocteil, format din apă, nisip şi anumiţi
compuşi chimici. Procedeul, denumit "fracking" fisurează roca şi
eliberează astfel gazele. Gazul de şist, mai ecologic sau nu decât petrol?
Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologică decât a carbunelui sau petrolului, oferind şi avantaje în privinţa limitei de emisii de CO2, gazele naturale pot înlocui cu uşurinţă petrolul.
Totuşi, studii recente, precum cel publicat de Climatic Change Letter, arată că gazul de şist generează cel puţin tot atâtea emisii de gaze cu efect de sera ca şi cărbunele, petrolul sau gazul convenţional, în special pe termen scurt.
De altfel, unele ţări au şi interzis extragerea, în timp ce în ţări precum Franţa sau Canda există dezbateri aprinse asupra subiecului.
Posibilă sursă de poluare
Deşi folosirea sa este cu mult mai puţin poluantă decât cea a cărbunelui, impactul său asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apă.
Iar substanţele chimice în procesul de fisurare a rocilor riscă să ajungă în multe cazuri chiar în pânzele freatice şi să le polueze. În plus, la începutul lunii iulie 2011, accidentul petrecut la Clearfield a provocat scurgerea a 130.000 de litri de gaz în atmosferă, punând sub semnul întrebării siguranţa procedeelor de extracţie.
- Tehnologia controversată a SUA: Exploatarea gazelor de șist scapă România de dependența de Rusia, 14 septembrie 2011, Aura Costache, Adevărul
| Gazele de șist. Bani și boală la Bârlad |
| Scris de Dan Arsenie |
| Sâmbătă, 10 Martie 2012 18:45 |
 Rezultatul este tentant: scăderea la jumătate a dependenței Europei de gazul rusesc. Dacă, acum, 27% din gazul european vine din Rusia, exploatarea gazelor de șist ar coborî acest nivel la 13%. Însă, înainte de se lăsa tentată de rezultat, societatea trebuie să testeze metodele, mijloacele care conduc la el. Vorbim inclusiv de societatea românească. Polonia și Ucraina au mari rezerve de gaze de șist, dar resurse însemnate s-ar găsi și în România, Bulgaria și Ungaria. Dacă Polonia a ales să exploateze gazele de șist printr-o companie de stat, în celelalte state menționate au intrat în joc "privații". Gigantul Chevron, o companie de miliarde de dolari din SUA, ungurii de la Mol și Midia Resources, reprezentanta în România a companiei Sterling Resources (companie petrolieră din Canada). Iată perimetrele în care se face explorare, în vederea stabilirii valorii zăcământului și, implicit, a oportunității de a exploata gazele de șist:
- perimetru din BÂRLAD, pentru care
firma Chevron România Exploration and Production SRL are un acord în
vigoare, preluat prin transfer în anul 2011, de la firma Regal Petroleum
SRL;
- perimetrele: ADAMCLISI, COSTINEȘTI
şi VAMA VECHE, din Dobrogea de sud, cu acorduri petroliere de explorare,
dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate
în orice tip de colector), semnate cu Chevron România Exploration and
Production SRL, aflate în curs de aprobare prin HG;
 - perimetru la sud de CRAIOVA, pentru
care firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând şi ea
intenţia de a investiga potenţialul de gaze neconvenţionale (gaze de
șist).Articol recomandat: Gazele de şist. Ce pierde şi ce câştigă România din exploatarea lor Dintre aceste patru zone, cea mai prielnică pentru foraj pare a fi cea din Bârlad. Însă sunt două probleme: metoda de forare și istoria nu prea luminoasă a Chevron. Le luăm pe rând. Forarea după gazele de șist: 596 de substanțe chimice, unele cancerigene Metoda folosită se numeşte fracturare hidraulică şi implică folosirea de apă, aditivi şi nisip. Se face un foraj până în stratul din care se exploatează gazul de şist, aflat sub nivelul de la care este extras gazul convenţional. Forajul acesta necesită mii de kilolitri de apă şi, cel mai grav, rocile sunt fisurate cu substanţe chimice periculoase. Aceste substanţe ar putea ajunge în pânza freatică, acuză unele organizaţii de mediu. Într-o declarație din decembrie 2011, redată de Reuters, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruți, spunea că România trebuie să creeze cadrul legislativ pentru înființarea sectorului de exploatare a gazului de șist. Înainte de crearea unei astfel de legi, un grup format din 10 deputați și senatori PSD a venit cu o "propunere legislativă privind interzicerea explorărilor și exploatărilor perimetrelor cu zăcăminte de hidrocarburi lichide sau gazoase prin fracturarea (fisurarea ) hidraulică și anularea licențelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg la această tehnică". Scopul inițiativei poate fi unul uman, dar și unul electoral. Altfel spus, cei 10 reprezentanți ai opoziției fie au sesizat consecințele grave ale acestei metode, fie se așteaptă ca luarea de poziție să aducă un mic succes electoral pentru partidul lor. Fie ambele. Cert este că, în expunerea de motive, se arată că metoda de extracție implică folosirea a "596 substanțe chimice (unele necunoscute, iar altele cunoscute astăzi ca fiind cancerigene)". Asta ar însemna poluarea pânzei freatice, cu consecințe majore în agricultură și acvacultură. Chevron se apără: aditivi "reglementați în UE" pentru extragerea de gaze de șist În schimb, într-un interviu acordat publicației economice Bursa, Tom Holst, directorul pentru România al Chevron spunea: "Aditivii utilizaţi în acest proces sunt cei folosiţi în operaţiunile convenţionale şi sunt reglementaţi în statele membre UE". Mai mult, Holst adăuga că "Chevron protejează acviferele subterane de fluidele de fracturare şi de gaze prin căptuşirea sau "cămăşuirea" sondelor cu straturi multiple de oţel şi ciment". Însă, un eveniment foarte important a avut în februarie 2011, când presa americană a acordat o atenție sporită unui caz interesant: un primar din Texas, Calvin Tillman, a hotărât să părăsească sătucul cu 200 de suflete pe care îl conducea, Dish. Primarul care și-a părăsit satul din cauza gazelor de șist Ales în 2007, primarul a decis să plece după ce a văzut că micuții lui se trezeau cu sângerări nazale. Nu erau singurii care au sesizat că ceva ciudat se întâmplă: locuitorii din zonă se plângeau de tulburări circulatorii, amețeli și sângerări. Dish se află în apropierea unui important zăcământ de gaze de șist. În localitate sunt 60 de sonde folosite pentru exploatare. Prima sondă a început să lucreze în 2005. Studiile de aer au arătat că deasupra zăcământului Barnett, din apropiere de Dish, nivelul de benzen este mult prea ridicat. Produsul chimic este cancerigen, atrag atenția specialiștii. Primarul a luat decizia de a se muta destul de greu, abia după ce fiul său de cinci ani a avut mari probleme. Copilul s-a trezit în mijlocul nopții, chinuit de abundente sângerări nazale. "Avea mâinile pline de sânge, era sânge pe pereți - casa noastră arăta de parcă avusese loc o crimă în ea", spunea Tillman, într-un interviu acordat The Huffington Post. Mai multe persoane din Bârlad au aflat aceste știri și protestează împotriva extracției gazelor de șist în zonele în care ei locuiesc. Dincolo de petiția online semnată de câteva mii de oameni sunt scrisori către Guvern și alte autorități, cum ar fi ministerul Mediului și Pădurilor, de exemplu. Mai ales că stratul de ciment de care pomenea Holst poate crăpa foarte ușor, spune John Fox, creatorul documentarului Gasland, care tratează subiectul. "Apa potabilă poate fi contaminată permanent chiar și cu cea mai mică cantitate de chimicale, pentru că pânza freatică este protejată doar de câţiva centimetri de ciment care crapă uşor. Latifundiarii din zonele unde se fac forări au spus că apa a căpătat un miros oribil. În unele cazuri chiar ia foc!", spunea Fox. Chevron. Controverse Dincolo de metoda controversată este și controversata companie interesată de zăcământul din Bârlad, Chevron. Potrivit unui articol publicat de amazonwatch.org, Chevron ar putea fi obligată să nu mai facă afaceri în Brazilia și Ecuador. Iată de ce. În ianuarie 2011, Curtea de Apel din Ecuador a decis să mențină o amendă uriașă, de 18 miliarde de dolari, aplicată companiei Chevron după ce aceasta a contaminat în mod deliberat Amazonul ecuadorian. Este cea mai mare amendă dată pentru nerespectarea legislației în domeniul mediului, fiind rezultatul a 18 ani de procese între 30.000 de locuitori și agricultori din Ecuador, care își doresc apă potabilă și să își vadă locurile decontaminate. Compania Chevron a fost găsită astfel responsabilă de aruncarea a miliarde de galoane de deșeuri toxice în râurile și fluviile ecuadoriene, ape de care mii de oameni depind (surse de apă potabilă, de pește etc.). Decizia din Ecuador, care poate fi contestată încă, venea în timp ce Chevron era anchetată pentru neglijență în operațiunile din Brazilia, pentru care ar putea primi o amendă de 11 miliarde de dolari. Dacă va fi găsită vinovată, compania nu va mai putea avea afaceri în Brazilia. |
Zonele din România programate pentru exploatare prin fisurare hidraulică:
BÂRLAD (VASLUI)
Voivozi (Bihor)
Tria (Bihor)
Băile Felix (Bihor)
Tulca (Bihor)
Adea (Arad)
Curtici (Arad)
Periam (Timiş)
Biled (Timiş)
Păuliş (Timiş)
Parta (Timiş)
Buziaş (Timiş)
Crai (Timiş)
Măcin (Tulcea)
Babadag (Tulcea)
Capidava (Constanţa)
Eforie (Constanţa)
Costineşti (Constanţa)
Vama Veche (Constanţa)
Adam Clisi (Constanţa)
CHEVRON aparţine Concernului ROCKFELLER (SUA etc.)Zeta Petroleum: România are rezerve uriaşe de gaze de şist, comparabile cu ale SUA
13 martie 2012, 15:08 |
Autor: | 5441 afişări
Cuvinte cheie: marea neagra, gaze sist, gaze neconventionale, romania, exploatare, ,
Cuvinte cheie: marea neagra, gaze sist, gaze neconventionale, romania, exploatare, ,
România are rezerve uriaşe de gaze de şist, comparabile cu acelea ale
Statelor Unite ale Americii sau ale Poloniei, iar din acest motiv există
un interes foarte mare din partea companiilor petroliere pentru ţara
noastră, a declarat astăzi Bogdan Popescu, directorul Zeta Petroleum.
„În România există rezerve uriaşe de gaze de
şist, iar companiile sunt foarte interesate. Doar pe Platforma Moesică
se estimează că există rezerve comparabile cu SUA sau Polonia“, a spus Popescu.Dacă zăcămintele de gaze descoperite recent în Marea Neagră de Petrom şi ExxonMobil ar fi exploatate, România va deveni independentă energetic, a adăugat directorul Zeta Petroleum.
Datorită acestor resurse, SUA au devenit cel mai mare producător de gaze din lume. Sectorul s-a dezvoltat extrem de rapid în ultimii ani, iar gazele neconvenţionale acoperă acum 20% din consumul americanilor. Europenii rămân însă reticenţi, cel puţin până la finalizarea unui studiu de impact asupra mediului cerut de Comisia Europeană.
În România, trei companii energetice - Chevron, MOL şi Avere Energy - au deja licenţe petroliere în perimetre unde şi-au exprimat intenţia de a căuta gaze neconvenţionale. Pe lângă acestea, Petrom, Romgaz şi Sterling Resources s-au arătat interesate de aceste zăcăminte.În ceea ce priveşte resursele, există voci care susţin că România ar avea zăcăminte mai mari decât cele ale Poloniei, considerată până acum cel mai bogat stat european în gaze neconvenţionale.
Procesul s-ar putea dovedi însă mult mai complicat decât se credea iniţial. Zece parlamentari au iniţiat un proiect legislativ privind interzicerea extragerii de hidrocarburi lichide şi gazoase prin fracturare hidraulică, procedeu folosit în special pentru exploatarea gazelor neconvenţionale, „pe teritoriul naţional al României, inclusiv pe platforma continentală a României".
Citeşte şi:
Bârlădenii ies în stradă pentru a spune „Nu" exploatării gazelor de şist
Proiectul prevede ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, toţi titularii de acorduri petroliere care vizează astfel de resurse să precizeze metodele prin care vor realiza explorarea şi exploatarea. Cei care nu respectă aceste prevederi riscă trei ani de închisoare şi o amendă de 500 de milioane de lei.
În nota de fundamentare, cei zece deputaţi şi senatori amintesc de interzicerea acestor tehnologii în Franţa, Bulgaria, Irlanda, Africa de Sud şi Canada, invocând motive precum poluarea apelor freatice, riscul extrem de ridicat de contaminare a terenurilor agricole şi creşterea riscului seismic. „Ce ne lipseşte cel mai mult este normalitatea. Vrem să extragem aur din Munţii Apuseni folosind cianuri şi gaze prin metode foarte dăunătoare", explică Dorel Covaci, deputat PSD, unul dintre iniţiatorii proiectului.
„Am putea găsi alte resurse pentru energie curată - eoliană, hidro, arderea deşeurilor în anumite condiţii", continuă Covaci, care nu şi-a amintit niciunul dintre studiile consultate în acest sens. „Locurile în care s-au folosit astfel de metode au fost afectate, oamenii la fel", spune el, aducând drept exemple „ţări din Lumea a Treia, America Latină, Mexic, însă aici vorbim de aur". Proiectul legislativ se referă exclusiv la gazele de şist.
1.) Nu vindeţi bogăţiile subsolului, nici măcar pentru experienţe sau explorări.
2.) Căutaţi altă metodă, nepericuloasă, de extracţie!
3) Folosiţi numai specialişti români şi organizaţi cu ei centre de excelenţă pentru cercetarea, proiectarea, investiţia, exploatarea şi valorificarea tuturor bogăţiilor subsolului României. Doar împreună cu specialiştii români organizaţi proiecte de colaborare cu specialiştii străini (în cadrul centrelor de excelenţă şi a întreprinderilor mixte româno-străine), cu participare majoritară românească. Pentru orice afaceri care nu au ca obiect subsolul şi bogăţiile României, obiectivele ei strategice sau de interes naţional, puteţi acorda majoritate străinilor, acelora care au dovedit intenţii serioase şi pe alte meleaguri.
Savin BADEA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu